Libra sonatina partea a III-a - roland Dyens

Nascut la 19 octombrie 1955, a inceput sa studieze chitara la varsta de 9 ani. Tot la 9 ani s-a inscris la École Normale de Musique de Paris, studiind cu chitaristul spaniol Alberto Ponce. In 1976 a obtinut diploma de concertist cu cele mai bune rezultate. A urmat o serie importanta de premii, printre care premiul special la Concursul International de la Alessandria, Italia, devenind membru al Fundatiilor Bercasa si Menuhin. Alaturi de numeroasele distinctii obtinute trebuie mentionat de asemenea faptul ca a studiat compozitia si orchestratia cu maestrul Désiré Dondeyne, obtinand premiul intai la armonie, contrapunct si analize muzicale.

Roland Dyens a continuat sa persevereze dubla sa vocatie de pedagog si interpret, fiind foarte cunoscut ca un excelent instrumentist, aranjor, compozitor si improvizator, cu un deosebit talent de a impartasi din viziunea si aptitudinile sale studentilor. Este un oaspete obisnuit la diferite festivaluri din Franta dar si de peste hotare. A avut numeroase aparitii la Salle Cortot, Théatre de Paris, Espace Cardin, Salle Gaveau, Auditorium des Halles si la festivalurile internationale de chitara de la Nice, Cannes, Paris, Liège (Belgia), Tychy (Polonia), Esztergom (Ungaria), Marktoberdorf  (Germania). De asemenea a avut turnee incununate de succese in Statele Unite, Orientul Mijlociu, Indonezia, Scandivia, Polonia si Brazilia. In afara de acestea Roland Dyens participa regulat la emisiuni radio si de televiziune. Cariera sa ca si profesor, mentor si pedagog se ridica la aceeasi inaltime. Cursurile de maiestrie si atelierele de chitara pe care le sustine sunt foarte bine clasate. A facut parte din numeroase jurii academice, printre care se numara cele de la Scola Cantorum, Ecole Normale de Musique de Paris si Conservatoire National Supérieur de Musique de Paris, dar si din juriile unor competitii internationale importante (Montelimar, Geneva, Fort de France, Bari, etc). In 1987 a castigat marele premiu Disque de l’Academie Charles-Cros, in timpul sarbatoririi centenarului Hector Villa-Lobos, iar un an mai tarziu a fost clasificat ca unul dintre cei mai buni o suta de chitaristi din toate stilurile.

In ultimii ani a aparut pe coperta a cinci dintre cele mai importante reviste pentru chitara: Les Cahiers de la Guitare (Franta), Classical Guitar (Anglia), Guitarre & Laute (Germania), Guit’art (Italia) si Gitary Swiat (Polonia).

Roland Dyens continua sa elaboreze numeroase proiecte, inregistrand mult dar si in domeniul componistic. Printre compozitiile sale publicate deja se numara o serie de lucrari pentru chitara solo, doua cvartete, doua octete, un concert pentru chitara si orchestra de coarde (Concerto Métis), un concert pentru flaut si ansamblu de chitare (Air Ascendent Terre), un concert pentru chitara si ansamblu de 21 de chitare (Concerto en Si) si un duo de chitare (Coté Nord), pe care l-a si cantat cu Alberto Ponce in 1993, fiind facut celebru datorita interpretarii exceptionale si de succes, de renumitul duo Assad (caruia ii este si dedicata piesa).

Din 1998 Roland Dyens a inceput sa predea un curs electric de chitara clasica, in cadrul unei scoli de jazz si rock din Paris, curs intitulat L’École. Acesta se adreseaza chitaristilor de toate nationalitatile, indiferent de varsta, nivel sau stil abordat. In afara de interpretarea clasica, Dyens preda si din arta aranjamentului, armoniei si improvizatiei. In iunie 2000 Roland Dyens a fost numit profesor de chitara la Conservatoire National Supérior de Musique de Paris, preluand clasa fostului sau profesor, Alberto Ponce.

Analiza - Lucrarea este structurata in forma de lied de tip A - B - A la carese adauga o coda.

Prima sectiune A – este alcatuita din patru structuri cu dimensiuni variabile, prin acest fapt, datorandu-se atat scriiturii de o mare virtuozitate (avand caracter cvasiimprovizatoric), cat si utilizari de masuri alternative (Alla breve) exemplu: 2/2, 6/16, 1/2, 2/4, 3/2, 8/4, 4/4.

Din punct de vedere al materialului folosit se remarca motive cu caracter predominant melodic exemplu masurile 1, 4, 6 etc, ce alterneaza cu structuri de tip omofon (a se vedea masurile 2, 3, 8). Tot in planul melodic trebuie mentionate influente de tip flamenco-jazz.

Eseu: Simbol - complexa „figura de stil / semnificatie“ - eul poetic Proiect: Legenda - specia genului epic, in versuri sau in proza - mitologice / religioase si istorice

Intre sectiunea A si B exista un episod de tranzitie care prelucreaza elemente din sectiunea A insa spre deosebire de acestea se remarca printr-o unitate de scriitura (polifonie la doua voci in care ambele planuri sunt realizate prin pedala).

Sectiunea B – poate fi segmentat la randul sau in functie de materialul utilizat in trei subsectiuni (b1, b2, b3).

Subsectiunea b1 – prezinta un element ritmic extrem de pregnant: optime cu punct, optime cu punct, optime, care datorita vitezei de executie este asimilat din punct de vedere tehnic formula fiind preluata din masurile 1, 2 si 3 si sunt de provenienta flamenco.

Subsectiunea b2 – aduce in prim plan elemente cromatice (exemple masurile 47, 48)

avand din punct de vedere melodic un caracter secvential cu profil descendent. Dinamica fiind si ea la randul ei tot descendenta, de la mezzo forte la subito piano.

Subsectiunea b3 – formula ritmica reprezentativa este optime cu punct, saisprezecime, patrime, care realizeaza o structura de baza (peste care la fel ca si in sectiunile precedente se desfasoara un mers melodic cu pulsatie de saisprezecime). De asemenea se remarca reaparitia acordurilor (exemplu masura 63 care anticipa repriza A -ului). In masurile 65, 66 compozitorul foloseste vibrato de tip jazz element tehnic obtinut prin tensionarea corzii din mana stanga. Masura in sectiunea b3 oscileaza intre: 2/2 si 2/4.

Repriza A –ului – reproduce primele doua fraze in mod identic, in timp ce in fraza a treia aduce un element nou de mare virtuozitate, in care compozitorul foloseste glissando –uri in alternanta cu game care pregatesc coda prin formarea unei tensiuni dinamice prin repetarea procesului secvential din fraza a treia de la piano spre sforzzando.

Masura oscileaza intre 2/2, 1/2 si 3/2. Pe aceeasi linie a “noutatii” se inscrie si coda care este scrisa in masurile de 4/4 si 6/4, in care compozitorul foloseste pizzicato Bartok si percutia in chitara, element preluat din muzica flamenco. Exemplu masurile 90, 91

Din punct de vedere structural coda reprezinta si climaxul lucrarii. Finalul piesei este neasteptat pentru ca pe langa inlantuirile de efecte si elemente tehnice aparute in coda apare un alt efect foarte rar intalnit in piesele scrise pentru chitara, si anume: ciupirea corzilor de deasupra pragusului - care dau efect de cluster finalizand cu pizzicato Bartok.