Importanta activitatii matematice in gradinita de copii

IMPORTANTA ACTIVITATII MATEMATICE IN GRADINITA DE COPII

'Jocul este singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si in consecinta poate sa actioneze.A ne intreba de ce  se joaca copilul inseamna a ne intreba de ce este copil, nu ne putem imagina copilarie fara rasetele si jocurile sale.''

Eduard Claparede

Prescolaritatea este apreciata tot mai mult, ca varsta ce cuprinde cea mai importanta experienta educationala din viata unei persoane. Aceasta, inregistrand ritmurile cele mai pregnante in dezvoltare intelectualitatii umane, este una din cele mai semnificative etape, cu ecouri evidente pentru dezvoltarea sa ulterioara.

Copilul este o personalitate in formare si de aceea are nevoie sa se intalneasca cu aspiratiile lui firesti. El este "unicat" cu particularitati originale, riguros individualizate si trebuie sa beneficieze de atentie in jurul caruia sa graviteze toate interventiile formative ale educatoarei, sa se dezvolte frumos, sub semnul rabdarii si al cugetarii imbietoare.

In gradinita copilul, acesta fiinta vie, cu o lume proprie aflata intr - o permanenta schimbare trebuie sa fie redescoperita mereu in dinamica ipostazelor inedite ale individualitatii in devenire.

O activitate importanta in pregatirea copilului este activitatea cu continut matematic. Precizand faptul ca obiectivele fundamentale se realizeaza prin activitatile comune ca si prin cele libere, avand in vedere asigurarea experientelor care sa tina seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective, ajungem la ideea ca activitatea de baza este jocul.

Activitatile matematice din gradinita, dezvolta la copii abilitatile de a utiliza numerele si cifrele, de a efectua operatii de adunare si scadere, de a compune si rezolva probleme implicand cele doua operatii aritmetice. Dar simpla imitatie, reproducerea, duc intotdeauna la pasivitate intelectuala, motiv pentru care gandesc ca jocurile, indiferent de gradul lor de dificultate, antreneaza copiii sa alcatuiasca ei insusi probleme si sa descopere modalitatile de a le rezolva prin efort propiu.

De aceea este bine sa pornim de a compara prin joc aspectele specifice si ele asemanatoare ale limbajului verbal cu limbajul matematic. Copii gandesc si vorbesc despre cantitate cu mult inainte de a folosi corect conceptul de numar

Conversatia este foarte importanta, se simte nevoia antrenarii lor, a participarii constiente si active la rezolvarea exercitiilor si problemelor si presupune formularea unor intrebari clare si concise care sa-i stimuleze si sa-i antreneze.

La grupa mica numaratul se face in limetele 1-3, dar pentru aceasta copilul trebuie sa aibe insusita notiunea de multime si se pot juca jocuri cum ar fi:

,, spune ce sunt,,

,, jocul culorilor,,

,, spune ce a ascuns papusa,,

La grupa mijlocie volumul de cunostinte si deprinderi se largeste, ei sunt pusi insituatia de a compara multimi si de a motiva actiunile lor, iar numaratul se face in limitele 1-5. Exemplu de joc:

,, te rog sa-mi dai,,

,,numara cate obiecte sunt,,

,,detectivii,,

La grupa mare volumul de cunostinte si deprinderi creste si accentul cade mai mult pe latura calitativa a insusiri informatiei in cadrul procesului de numeratie, in vederea pregatiri temeinice pentru scoala precum si folosirea constienta a acestora in viata de zi cu zi. Se vor efectua jocuri si exercitii de ordonare a numerelor in sirul numeric de la 1-10 si de la 10-1 si se vor efectua operatii de adunare si scadere cu o unitate in limitele 1-10.

Activitatea matematica dezvolta gandirea si operatiile ei, contactul nemijlocit al copilului cu multimile de obiecte, il deprinde pe acesta sa le separe in unitati, sa le grupeze si sa le compare. El observa ca aceste multimi pot fi diferite intre ele nu numai dupa forma, marime, culoare, dar si sub aspectul valorii numerale a cantitatii.

Aceste activitati stimuleaza nu numai gandirea si limbajul ci si procesele psihice ca imaginatia, memoria.

Cunostintele, priceperile si deprinderile dobandite in activitatile matematice sunt implicate si in celelalte categorii de activitati cum ar fi:

cunoastera mediului,

educatia limbajului,

activitati artistico-plastice,

activitati practice,

educatie fizica.

Indiferent care sunt procedeele folosite de educatoare pentru predarea, verificarea si evaluarea cunostintelor matematice, ele trebuie sa urmareasca unul si acelasi obiectiv si anume de a constientiza cele invatate de copii, de-ai deprinde cu unele forme elementare ale muncii intelectuale, de-ai determina si forma astfel incat ei sa poata comunica rezultatele.

In matematica nu trebuie sa se vada disciplina care ii invata pe copii gasirea unor rezultate exacte, ci stiinta care se inscrie in viata cu acelasi titlu ca: hrana. Imbracaminte, relatii sociale.

Matematica se invata in vita si pentru vita. Fiecare activitate matematica din timpul varstei prescolare, trebuie sa gaseasca aplicativitate nu pe cartonase, ci afara, pestrada, in magazine. Respectarea regulilor de joc formeaza un om disciplinat,ascultator, demn, constient de rolul sau in societate.

Prin intermediul jocului logic matematic, copii invata ABC-ul comportarii civilizate. Expresii ca: va rog frumos, nu va suparati, va multumesc, prin repetarea si respectarea lor, sunt, pe cat de necesare, pe atat de utile.

Invatamantul prescolar este privit ca o instruire realiyata prin eductie si nu ca o educatie realizata prin instructie. Matematica se invata de catre copii mergand pe strada, facand cumparaturi, jucandu-se in aer liber, dar totul se concentreaza in activitatile comune din gradinite.

Trebuie sa tina seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale obiective si ajunge la ideea ca activitatea fundamentala este jocul.