Alimentatia artificiala sugar

ALIMENTATIA ARTIFICIALA SUGAR

Cresterea si dezvoltarea fiintei umane este pregatita in cele mai mici amanunte. In primul an de viata, rata medie a cresterii este de 1 gram pe ora pentru tot organismul, iar creierul progreseaza cu cate 2 grame pe zi (nu prin multiplicarea celulelor nervoase, care raman practic nemodificate de la nastere ci prin dezvoltarea nenumaratelor retele de interconexiuni). „Indeplinirea planului” elaborat de genomul uman nu este insa posibila decat prin respectarea anumitor conditii, din care poate cea mai importanta este furnizarea la momentul oportun a elementelor nutritive indispensabile (ex. fierul si acizii grasi esentiali sunt in mod special importanti pentru dezvoltarea creierului). Daca aceste conditii nu sunt integral respectate, „natura” poate interveni (numai temporar), disponibilizand rezervele din tesutul grasos si ficat sau din alte sectoare (acizi grasi esentiali, oligoelemente, vitamine, etc.), evitand carentele fortuite sau erorile de aport si permitand pentru cateva luni respectarea programului prestabilit al cresterii (la prematuri perioada de siguranta este mai mica). Dupa 4-5 luni insa, rezervele se epuizeaza si sugarul devine complet dependent de aportul nutritional exogen. In plus, aportul echilibrat minimalizeaza riscurile imediate (anemie feripriva, malnutritie, rahitism, deficit imun cu susceptibilitate la infectii) sau la distanta (obezitate, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, in general cresterea morbiditatii).

Cel putin in doua circumstante laptele uman (care contine toate componentele nutritionale necesare unei cresteri optime) trebuie inlocuit cu un preparat artificial de lapte si anume hipo- sau agalactia si necesitatea (prin varsta) a completarii cu un alt preparat de lapte. Referitor la hipo- sau agalactie, decizia trebuie fundamentata (vezi tabelul). Completarea cu un preparat artificial de lapte (sau derivat) devine necesara catre al doilea semestru de viata, cand nevoile nutritive depasesc oferta materna prin supt.

Cea mai veche solutie (devenita inutilizabila in prezent) este folosirea in totalitate sau complementar a laptelui de vaca. Acesta difera esential, cu exceptia apei sau lactozei, de laptele uman: echilibru diferit al acizilor aminati, acizii grasi improprii edificarii membranelor celulare, cantitate excesiva de saruri minerale, mai ales Na, continut insuficient de Fe si Cu, cantitate insuficienta de factori imunitari, continut global in proteine excesiv de mare care poate duce la cresterea ureei sanguine cu hipertrofie hepatica si renala, mai ales daca la diversificare se introduce precoce carnea. Alimentatia cu laptele altei specii este extrem de veche (legenda spune ca Jupiter primea lapte de la o capra, un faraon era alimentat de o vaca, iar Romulus si Remus de o lupoaica).

O alternativa pentru realizarea unei incercari precoce fara „artificializare” a fost folosirea doicilor „mercenare”, practicata la inceputul secolului al XVII-lea, dar cu radacini inca de pe vremea Babilonului.

Rapid si cu prea mare usurinta, s-a renuntat de catre femei la rolul lor de mame care trebuie sa alapteze. Emanciparea socio-profesionala, urbanizarea si chiar unele conceptii gresite (comoditate, evaluarea sanilor mai mult ca „organe de podoaba” decat ca organe cu rol fiziologic bine stabilit, etc.) au jucat cert un rol; primul pas a fost facut in tarile dezvoltate socio-economic, dar foarte curand exemplul femeilor din aceste tari a fost pus in practica si in tarile cele mai sarace, desi – in acestea din urma – posibilitatile substituirii erau mult mai precare din punct de vedere financiar. Intr-un timp relativ scurt reactia a fost majora si eficienta si in prezent tot mai multe mame isi alapteaza sugarii, revenind la conceptii foarte vechi, mai putin fundamentate stiintific, dar foarte valide.

Alternativa lapte pulbere, optimizata prin modificarea laptelui preparat ca pulbere, a devenit – si se mentine si astazi – cea mai moderna si mai eficienta metoda de inlocuire a laptelui uman si a celui de vaca.

Pentru sugarul sanatos sunt disponibile urmatoarele tipuri (formule) de lapte artificial, preparat industrial si prezentat ca pulbere:

REFERAT: Fisa de lucru - asaza cuvintele pe coloane dupa numarul de silabe REFERAT: Scoala altfel - program dedicat activitatilor educative extracurriculare si extrascolare

• formule adaptate (umanizate) provenite din laptele de vaca, care inainte de a deveni pulbere, au suferit modificari prin care se obtine o compozitie foarte apropiata de cea a laptelui uman. In afara de datele incluse in tabel referitoare la proteine, grasimi, hidrocarbonate, minerale si aport energetic sunt necesare: inlocuirea a 80-100% din grasimile „de unt” cu grasimi vegetale (porumb, floarea soarelui, cocos, soia) bogate in acizi grasi nesaturati, mai bine absorbite (proportia de acizi grasi nesaturati/acizi grasi saturati trebuie sa fie 1:1); continut de acid linoleic (indispensabil) de 3-5% din valoarea calorica totala; raport proteine din zer/proteine din cazeina 60/40 (asigura compozitia optima in acizi aminati); exclusivitatea lactozei ca hidrocarbonat; raport Ca/P de 1,5/1; cantitate redusa de Na si K cu raport de 1/3; suplimentare cu Fe (8-12 mg Fe elemental la 1 litru de lapte reconstituit), adaos de vitamine (in special vitamina D, 100-400 U la 1 litru de lapte reconstituit).

• Formule partial adaptate se folosesc de la varsta de 3 luni sau de la orice varsta, daca sugarul are o oarecare intoleranta la lactoza (in care formulele adaptate si laptele uman sunt foarte bogate). Completarea hidrocarbonatelor pentru inlocuirea unei parti din lactoza se face cu monozaharide (in special glucoza) si polizaharide (in special amidon si dextrinmaltoza). Cantitatea de proteine si saruri minerale este ceva mai mare ca in formulele adaptate, iar continutul de grasimi este putin mai mic.

• Formule de continuare (follow-up formula) sunt folosite dupa varsta de 5 luni, avand un continut proteic si mineral mai mare decat precedentele.

• Exista si o a 4-a categorie, recomandata unor sugari in conditii speciale: nou-nascuti, prematuri, dismaturi.

Sunt fabricate in lume extrem de numeroase formule din toate tipurile. In SUA cele mai raspandite sunt: Similac, Enfamil si SMA (ca formule adaptate). In Romania, cele mai folosite in ultimele decenii au fost produsele Humana (Humana O ca lapte „de inceput” pentru nou-nascut, Humana 1 ca lapte adaptat si Humana 2 ca lapte partial adaptat), Milupa (Preaptamil ca lapte adaptat, Aptamil ca lapte partial adaptat si Milumil care poate fi folosit si ca lapte de continuare). Ambele tipuri sunt produse in Germania. De o larga folosire s-a bucurat si produsul Similac, o formula adaptata de foarte buna calitate.

In prezent sunt inregistrate in Romania foarte multe formule de lapte pentru sugar, in general de buna calitate. O intrebare fireasca pentru pediatrul practician este: din atatea preparate, pe care sa-l aleaga si pe baza caror criterii

Credem ca optiunea trebuie sa o faca el insusi, fara „indicatii” primite, pe baza a cel putin 3 criterii: formula aleasa trebuie sa corespunda varstei si unor stari particulare ale sugarului; acel preparat sa se incadreze in categoria preparatelor adaptate sau partial adaptate; medicul sa aiba el insusi cea mai convingatoare experienta cu preparatul pe care l-a ales.

Alternativa de necesitate, folosirea preparatelor industrializate de lapte, adaptate sau partial adaptate, se inscrie totusi ca o adevarata revolutie in alimentatia sugarului care nu poate fi alimentat la san. Pentru succes, trebuie respectate cateva reguli mult mai riguroase decat in alimentatia naturala.

Reguli pentru alimentatia artificiala corecta:

1. alimentatia artificiala este luata in considerare numai daca sugarul nu poate beneficia de laptele matern;
2. respectarea stricta a regulilor poate sa asigure si cu acest mod de alimentatie, cresterea si dezvoltarea corespunzatoare a sugarului si copilului;
3. initierea alimentatiei artificiale se face:

in cazul lipsei complete a laptelui uman (ceea ce duce la intarcare precoce);

la imposibilitatea sugarului de a suge, corelata cu ineficienta tentativelor de a corecta defectul (reflex de sugere ineficient, cheilopalatoschizis sau defect partial, etc.);

„defecte” ale sanului mamei (mamelon insuficient format sau ombilicat etc.), mastita (nu in toate cazurile se recomanda sistarea, si aceasta temporara, a suptului);

4. va fi folosit – cel putin pana la diversificare – un preparat de lapte adaptat sau partial adaptat, respectandu-se cu strictete indicatiile referitoare la modul de preparare, mai ales dilutia (preparatele prea diluate pot antrena slabirea sugarului, chiar distrofia si malnutritia, iar cele prea concentrate, obezitatea – daca au fost tolerate si nu au produs tulburari acute);
5. pregatirea, desi foarte simpla, trebuie facuta in cele mai bune conditii de igiena (pot fi usor respectate, formulele curent folosite fiind formulele „instant”); nerespectarea acestora poate duce la gastroenterita;
6. alimentatia artificiala nu „admite” nici o abatere de la conduita corecta. Apa cu care se dilueaza pulberea de lapte va fi in prealabil fiarta si racita la 50 de grade, pentru produsele instant nemaifiind necesara o noua fierbere dupa dizolvare. Biberonul va fi pregatit pentru o singura masa. Laptele ramas in biberon se arunca (nu trebuie pastrat nici in frigider). Biberoanele, tetinele, linguritele, canitele, vasele in care se face diluarea si dizolvarea pulberii, vor fi foarte bine spalate si fierte in prealabil, intr-un vas cu apa timp de 20 de minute, sau vor fi sterilizate, fiind pastrate ulterior intr-un alt vas, de asemenea fiert (se acopera cu un capac sau cu tifon fiert si calcat cu fierul de calcat);
7. obiectele necesare pentru alimentatia artificiala cu lapte sunt:

10-20 biberoane cu capac si tetine incluse, capacele adaptandu-se biberonului si putand fi usor insurubate la „gatul” acestuia;

un vas emailat cu capacitate corespunzatoare pentru folosire (4 litri), in care sunt biberoanele si altul mic pentru fierberea tetinelor (este vorba de folosirea in gospodarie, in institutiile de sugari se foloseste sterilizarea uscata);

perie circulara pentru spalarea biberoanelor si palnie pentru turnarea laptelui in biberon dupa dizolvare; prepararea se poate face avantajos cu formule instant (direct in biberon);

8. nu se face o alimentatie artificiala „la cerere”; orarul meselor va fi mult mai strict decat in alimentatia naturala;
9. numarul meselor in prima luna de viata este de 6-7/zi, cu interval de 3 ore intre mese si o pauza de noapte de 6-8 ore, la varsta de 2 luni se recomanda 6 mese/zi, iar dupa varsta de 3 luni se poate reduce la  5 mese/zi la un interval de 4 ore. Cantitatea de lapte pe masa si pe zi variaza cu varsta: aproximativ 600 ml/zi la varsta de 10-12 zile, 800 ml/zi la 2 luni, 700-800 ml/zi la 5-6 luni, cand alimentatia sugarului nu mai este exclusiv lactata (primeste si alte alimente); dupa varsta de 6 luni ratia de lapte scade concomitent cu cresterea numarului de mese de diversificare si a cantitatii de aliment diversificat primit de sugar la o masa. Se ajunge astfel ca sugarul sa nu primeasca mai mult de doua mese de lapte pe zi, iar cantitatea totala de lapte sa nu fie mai mare de 500-600ml/zi.

Chiar in conditiile alegerii optime a formulei de lapte si strictei respectari a regulilor de folosire, alimentatia artificiala nu poate egala alimentatia la san, dar asigura o dezvoltare armonioasa a sugarului, fiind necesara si o buna cunoastere a dezavantajelor alimentatiei artificiale.