Proiectii cartografice - lucrari practice - elementele bazei cartografice a hartilor si planurilor

A.TEMA LUCRARII

In vederea utilizarii hartilor si planurilor topografice in lucrarile de cadastru general si de specialitate se cere cunoasterea elementelor bazei cartografice a hartilor si planurilor:

sistemul de proiectie cartografica;

scara de reprezentare;

cadrul hartii si al planului;

nomenclatura si modul de impartire in foi de hartie si plan.

B. DATELE LUCRARII

1. Foile hartii topografice de baza, intocmite in sistemul de proiectie Gauss-Kruger la scara 1:25000.

2. Foile hartii cadastrale la scara 1:50000 intocmite in proiectia stereografica 1970.

3. Foile planurilor topografice baza, la scarile 1:10000 si 1:5000, intocmite in proiectie Gauss-Kruger si in proiectie stereografica 1970.

C. CUPRINSUL LUCRARII

Harti si planuri topografice.

Definitii si caracteristici.

Clasificarea hartilor si planurilor.

Proiectie cartografica, formatul si dimensiunile foilor de hartie si de plan.

2.1 Proiectie cilindrica, transversala, conforma Gauss-Kruger.

2.2 Proiectie azimutala perspectica stereografica oblica conforma cu planul secant unic 1970.

2.3 Dimensiunile foilor de harta si de plan in proiectie Gauss si in proiectie stereografica 1970.

Elementele cadrului hartilor si planurilor.

3.1 Elementele cadrului hartilor si planurilor.

3.2 Elementele si inscriptiile din interiorul cadrului hartilor si planurilor.

3.3 Elementele si inscriptiile din exteriorul cadrului hartilor si planurilor.

Nomenclatura foilor, hartilor si planurilor topografice.

4.1 Nomenclatura foilor hartii internationale, la scara 1:1000000.

4.2 Nomenclatura foilor de harta , la scarile 1:500000, 1:200000, 1:1000000

4.3 Nomenclatura foilor de harta, la scarile 1:50000, 1:25000.

4.4 Nomenclatura foilor de plan, la scarile 1:10000, 1:5000, 1:2000.

Aplicatii practice.

5.1 Cadrul si continutul unei portiuni de harta topografica la scara 1:25000.

5.2 Cadrul si continutul unei portiuni de harta cadastrala, la scara 1:50000.

5.3 Sistemul de impartire si numerotare a foilor hartilor si planurilor intocmite in proiectie Gauss si in proiectie stereografica 1970.

D.Rezolvarea lucrarii

Harti si planuri topografice

Hartile si planurile topografice sint reprezentari grafice conventionale , pe care se prezinta elemente de planimetrie si de relief alei suprafetei terestre in mod generalizat sau detaliat , functie de scara de redactare si de alte criterii.

Definitie si caracteristici

Harta topografica este reprezentarea grafica conventionala a unei suprafete terestre mari , care tine seama de forma curba a Pamantului pe baza folosirii unei proiectii cartografice. Din punct de vedere al continutului , hartile topografice redau in mod general detalii planimetrice si nivelitice prin diferite semne conventionale. Hartile se intocmesc la scari mai mici de 1: 20000. Numarul scarilor folosite pentru reprezentarea unei portiuni din suprafata terestra poate fi nelimitat, dar dintre acestea se utilizeaza numai scarile de baza 1:25000, 1:50000, 1:100000, 1:200000, 1:500000 si 1:1000000 la care se pot adauga si planurile directoare militare intcomite la 1:20000

Clasificarea hartilor si planurilor

In functie de scara se definesc urmatoarele categorii de harti si planuri :

a)     Harti la scari mici - se intocmesc la scari mai mici sau egale 1:1000000

b)     Harti la scari medii - se intocmec la scarile 1:50000, 1:100000, 1:200000,                  1:500000

c)      Harti la scari mari - se intocmesc la scarile 1:25000, 1:20000

a) Planuri topografice de baza la scarile 1:10000 si 1:5000

b) Planuri topocadastrale la scarile 1:5000, 1:10000, 1:2000

c) Planuri topografic de situatie care se intocmesc 1:2000 sau 1:1000

d) Planuri urbane care se intomesc la 1:1000 si 1:500

e) Planuri de detaliu care se intocmesc la 1:200, 1:100, 1:50

In functie de scara si de alte criterii , hartile si planurile topografice se clasifica in mai multe categorii , conform reprezentate in schemele 1 si 2

SCHEMA 1

Clasificarea generala a hartilor

SCHEMA 2

Clasificarea planurilor dupa continut si scara:

Proiectia cartografica , formatul si dimensiunile foilor de harta si de plan

2.1. Proiectia cilindrica transversala conforma Gauss - Kruger

In Romania , proiectia Gauss , s-a introdus in anul 1951 odata cu adoptarea elipsoidului de referinta Krasovski 1970, fiind folosita la intocmirea hartilor si planurilor topografice de baza redactate la diferite scari pe formate trapezoidale , pana in anul 1973.

In proiectia Gauss , reprezentarea suprafetei Pamantului , considerata de de forma unui elipsoid de rotatie terestru , se face pe suprafata interioara desfasurabila in plan a unui cilindru imaginar , tangent la un meridian , adica in pozitie transversala , iar axa cilindrului coincide cu axa ecuatoriala si este perpendiculara pe planul meridianului . Pentru reprezentarea elipsoidului terestru in plan , s-a efectuat impartirea globului terestru in 60 de fuse geografice de cate 6^o longitudine , incepand cu merdianul Greenwich.

Meridianele ce delimiteaza un fus geografic poarta denumirea de meridiane marginale , iar diferenta de longitudine dintre cele doua meridiane determina marimea fusului , care din punct de vedere practic este de 6^o si de 3^o. Fiecare fus de 6^o sau de 3^o are un meridian axial a carui longitudine se determina cu meridianul Greenwich , spre emisfera estica si vestica a globului terestru . Din punct de vedere geometric, se considera infasurarea elipsoidului in 60 cilindri succesivi, in pozitia orizontala ,fiecare fiind tangent la meridiannl axial a celor 60 fuse geografice. Deci pe ficare cilindru se proiecteaza un fus de 6^o longitudine, cu virfurile in cei doi poli geografici .(fig.1.1)

Fig.1.1 Proiectarea elipsoidului pe fuse geografice de 6 grade longitudine

Referat: Anatomia si fiziologia aparatului cardio-vascular Lucrare: Influenta mediului asupra ereditatii

Dupa taierea cilindrului pe directia generatoarelor ce trec prin polii geografici si desfasurarea in plan , se obtine planul de proiectie al fuselor geografice de 6⁰ longitudine . Se considera ca elipsoidul terestru se roteste spre vest , pana cand fiecare meridian axial multiplu de 6^o longitudine devine tangent la cilindru.

2.2 Proiectia azimutala perspectiva stereografica oblica cnforma pe plan secant unic - 1970

Proiectia stereografica pe plan unic secant - 1970 , s-a introdus in anul 1973 , in vederea intocmirii planului topografic de baza la scarile 1:2000,1:5000 si 1:10000.

Pentru definirea principiilor care au stat la baza adoptarii proiectiei stereografice - 1970, se considera o sectiune prin sfera terestra de raza medie R_o (fig. 1.2) , in care sunt redate urmatoarele elemntele geometrice ale reprezentarii:

Punctul central al proiectiei Q_o situat la nord de orasul Fagarasi , fiind definit prin coordonatele geografice : latitudine nord si longitudine est Greenwich

Puncte oarecare (AB) situate pe sfera terestra si punctul de vedere (V)

Raza medie de curbura a elipsoidului echivalent cu sfera terestra pentru punctul central al proiectiei R_o = 6 378 956,681 m

Adincimea planului secant unic fata de planul tangent , in punctul central (Q_o) al proiectiei H = - 3 189,478

Raza cercului de deformatie nula care rezulta din intersectarea planului secant unic - 1970 ,

cu suprafata sferei terestre , r_o = 201,718 km

2.3 Dimensiunile foilor de harta si de plan in proiectia Gauss si stereografica - 1970

In vederea asigurarii unei legaturi usoare cu toate hartile si planurile intocmite anterior , in perioada 1951 - 1973 , in sisteml proiectiei Gauss - Kruger , s-a pastrat si in proiectia stereografica - 1970 impartirea foilor de harta si de plan pe trapeze , care sunt limitate de proiectiile meridianelor si paralelelor.

Formatul foilor de harta si de plan intocmite in proiectia stereografica - 1970 are aceleasi dimensiuni in valori gegrafice ca si in proiectia Gauss - Kruger , cu exceptia foilor de plan la scara 1:2000 ale caror dimensiuni ale laturilor sint : 37',50 pe latitudine si 56',25 pe longitudine .

Pentru exemplificare , se prezinta in tabelul 1.1 dimensiunile in valori unghiulare pe latitudine si pe longitudine ale formatului care determina cadrul interior al foilor de harta si de plan , redactate in proiectia Gauss si in proiectia stereografica - 1970.

Dimensiunile laturilor trapezelor in valori unghiulare

Elementele cadrului hartilor si planurilor

Hartile si planurile topografice intocmite in sistemul de proiectie Gauss - Kruger si in proiectia stereografica - 1970 , s-au redactat pe foi de harta sau de plane limitate de in cadru interior . Acest cadru este reprezentat de cele 4 laturi ale trapezului geodezic , care limiteaza suprafata terestra cuprinsa intre cele doua paralele geografice de sud si de nord si respectiv intre cele doua meridiane geografice de vest si de est.

Elementele cadrului hartilor si planurilor

In procesul de intocmire al foilor de harta si pe plan se raporteaza , mai intii, elementele ce formeza cadrul hartii si apoi , elementele de planimetrie si de nivelment.

Pe baza normelor tehnice de intocmire a hartilor si planurilor topografice , in proiectia Gauss si in proiectia stereografica - 1970 , se reglementeaza modul de constructie grafica a cadrului hartii , (fig. 1.3) , care cuprinde urmatoarele elemente :

Cadrul interior , care limiteaza imaginea hartii sau planului .

Cadrul geografic , care reprezinta dimensiunile geografice ale trapezului pe latitudine si pe longitudine .

Cadrul ornamental al hartii , care se traseaza cu o linie de 1 mm grosime la o distanta de 1mm de cadrul geografic .

Elementele si inscriptiile din interiorul cadrului hartilor si planurilor

In spatiul determinat de cadrul interior (1) si cadrul ornamental (3) al hartii sau planului topografic (fig. 1.3) se reprezinta urmatoarele elemente si inscriptii :

Coordonatele geografice ale celor patru colturi ale trapezului se scriu in grade, secunde si parti de secunde .

Reteaua geografica divizata in functie de scara in valori de ordinul secundelor , se marcheaza prin puncte pe lungimea grafica a segmentelor de un minut , pe latitudine si longitudine .

Reteaua rectangulara sau caroiajul kilometric constitue un sistem de linii drepte paralele cu axele de coordonate ale unei unei proiectii cartografice , care se traseaza pe intreaga imagine a hartii la scarile 1:25000,1:200000 si numai in spatiul din cadrul interior si cel geografic pe foile de plan, la scarile   1:10000,1:5000,1:2000.

Reteaua rectangulara a fusului vecin , se marcheaza prin segmente trasate in afara cadrului ornamental , in cazul hartilor si planurilor intocmite in proiectia Gauss .

Inscriptiile dintre cadrul interior si cadrul geografic , se refera la elementele care au continuitate in foile vecine de pe cele patru laturi.

Nomenclatura foilor vecine , se inscrie in mijlocul cadrului geografic sau a cadrului ornamental al celor patru laturi ale trapezului

Elementele continutului hartii, reprezentate schematic

Elementele si inscriptiile din exteriorul cadrului hartilor si planurilor

In exteriorul cadrului ornamental se deseneaza elelmentele cartografice si se inscriu urmatoarele date numerice si grafice.

a)     Elemente si inscriptii desenate deasupra laturii de nord :

Denumirea proiectiei cartografice , a sistemului de cote si a teritoriului cuprins pe foaia de harta sau de plan.

Nomenclatura hartii sau planului topografic si denumirea foii .

Codul hartii sau planului pentru evidenta in sistem automatizat

Caracterul hartii sau planului.

b)     Elemente si inscriptii desenate sub latura de sud

Indicatii privind valorile declinatii magnetice , a convergentei medii a meridianelor si a abaterii medii a acului magnetic

Schema declinatiei magnetice , a convergentei meridianelor si a abterii medii a acului magnetic.

Schema si dimensiunile trapezului

Scara numerica , scara grafica simpla si denumirea editorului de harta

Scara pantelor pentru echidistanta curbelor de nivel normale si principale.

Schema frontierelor de stat si a limitelor administrative a teritoriilor judetene municipale , orasenesti si comunale .

Indicatii redactionale si date cu privire la intocmirea originalului de teren al foii de harta sau de plan

     

Fig. 1.3 Elementele si inscriptiile din interiorul cadrului hartilor si planurilor

Nomenclatura foilor hartilor si planurilor topografice

Reprezentarea grafica a unei portiuni din suprafata terestra se face in mod obisnuit pe mai multe foi de harta sau de plan , in functie de scara , de marimea teritoriului si de proiectia folosita . Pentru indentificare a foilor hartilor si planurilor editate in proiectia Gauss si stereografica -1970 s-a folosit un sistem de numerotare format de litere si cifre ce poarta denumirea de nomenclatura . Din punct de vedere al utilizarii ,nomenclatura sau titlul hartii este propriu fiecarei scari si fiecarei proiectii cartografice . Se mentioneaza ,ca nomenclatura foilor hartii si planurior topografice .

Nomenclatura foilor hartilor internationale la scara 1:1 000 000 ( fig. 1.5)

Nomenclatura foilor hartii internationale la scara 1:1000000 s-a stabilit in functie de impartirea conventionala a intregii suprafete a globului terestru in zone si fuse geografice. Astfel prin trasarea de paralele la ecuator din 4^o in 4^o pe latitudine s-a realizat impartirea globului in zone geografice care s-au numerotat cu literele A,B,C, . . ,V ,incepand de la ecuator pana la paralelul de +80^o la nord si respectiv-88^o la sud, in mod asemanator , prin trasarea de meridiane din 6^o in 6^o pe longitudine s-au obtinut 60 fuse geografice , care s-au numerotat de la 1 la 60 incepand de la meridianul de 180^o in sensul de la vest catre est . Deci fiecare foaie de harta la scara 1:1000000 corespunde unui trapez ale carui dimensiuni sunt de 4^o pe latitudine si de 6^o pe longitudine ( fig. 1.5). Prin aceasta impartire in zone si fuse s-au obtinut cate 1320 trapeze la scara 1:1000000 pentru fiecare emisfera de nord si de sud.

Nomenclatura foilor de harta la scara 1:1000000, este formata dintr-o litera ce defineste zona geografica de 4^o pe latitudine si dintr-un numar care indica fusul geografic. Deci , foaia de harta la scara 1:1000000 care contine municipiul Bucuresti are nomenclatura L - 35 (fig. 1.5). Teritoriul Romaniei este cuprins in cea mai mare parte in foile L - 34 si L - 35 si partial , in foile K - 34 si K - 35 la sud si in foile M - 34 si M - 35 la nord.

Fig.1.5 Nomenclatura foilor de harta la scara 1: 1 000 000

Nomenclatura foilor de harta la scarile 1:500000 , 1:200000 si 1:100000

Sistemul de numerotare al foilor de harta la scarile 1:500000 , 1:200000 si 1:100000 , care incadreza teritoriul Romaniei se obtine pornindu-se de la urmatoarele trapeze de baza la scara 1:1000000 cu dimensiunile de 4^o x 6⁰ si cu urmatoarea nomenclatura : M - 34, M-35, si partial in foile K - 34 , K - 35 la sud si in foile M - 34 , M - 35 la nord.(fig. 1.6) . Cele 6 trapeze la scara 1:1000000 se impart in cite 4 trapeze la scara 1:500000, 36 trpeze la scara 1:200000 si 144 trapeze la scara 1:100000.

Pentru exemplificare , se considera trapezul la scara 1:1000000, cu nomenclatura L - 35 (Bucuresti) , care se imparte , dupa cum urmeaza:

Pentru file de harta la scara 1:500 000, trapezul la scara 1:1000000 se imparte in patru parti cu dimensiunile de 2^o pe latitudine si de 3^o pe longitudine , iar fiecare trapez se noteaza cu literele A,B,C,D. Nomenclatura unei foi de harta la scara 1:500 000 este formata din nomenclatura trapezului la scara 1:1000000 la care se adauga litera corespunzatoare zonei : L - 35 -B , (fig.1.7)

Pentru foile de harta la scara 1:200 000, trapezul la scara 1:1 000 000 se imparte in 36 de parti , cu dimensiunile dee 40' pe latitudine si de 1^o pe longitudine , iar fiecara trpez se numeroteaza cu cifre romane I,II,III, . . . XXXVI. Nomenclatura unei foi de harta la scara 1:200 000 se compune din nomenclatura trapezului la scara 1:1 000 000 la care se adauga cifra romana corespunzatoare zonei L - 35 - XXXIV (fig.1.7).

Pentru foile de harta la scara 1:100000 , acelasi ptrapez la scara 1:1000000 se imparte in 144 parti , cu dimensiunile de 20' pe latitudine si de 30' pe longitudine , iar fiecare trapez se numeroteaza cu cifrele arabe 1,2,3, . . 144. Nomenclatura unei foi de harta la scara 1:100 000 cuprinde nomenclatura trapezului la scara 1:1000000la care se adauga cifra arba corespunzatoare zonei.

Pentru determinarea nomenclaturii foilor de harta la scara 1:50000, se considera trapezul la scara 1:100000 , cu dimensiunile de 20' pe latitudine si de 30' pe longitudine ,care se imparte in 4 parti la scara 1:50000, cu dimensiunile de 10' pe latitudine si de 15' pe longitudine , ce se oteaza cu literele A,B,C,D.

Nomenclatura unei foi de harta la scara 1:50 000 se compune din nomenclatura foii la scara 1:100 000 si din litera corespunzatoare zonei: L-35-60-C (fig. 1.8).

*Prin impartirea foii de harta la scara1:50 000 in 4 parti(2x2) se obtin trapezele la scara 1:25 000, cu dimensiunile de 5' pe latitudine 7'30" pe longitudine, ce se noteaza cu literele a, b, c, d.

1. 1.8 Nomenclatura foilor hartii la scarile 1:50 000 si 1:25 000

Nomenclatura unei foi de harta la scara 1:25 000 se compune din nomenclatura foii de harta la scara 1:50 000 si din litera corespunzatoare zonei: L-35-60-C-a (fig. 1,8).

Nomenclatura foilor de plan la scarile 1:10 000, 1:5 000 si 1:2 000

Pentru planul la scara 1:10 000 se imparte foaia de harta la scara 1:25 000 in 4 parti(2x2) cu dimensiunile de 2'30"pe latitudine si 3'45" pe longitudine, care se noteaza cu cifrele arabe 1, 2, 3, 4.

Nomenclatura foilor la scara 1:10 000 se compune din nomenclatura hartii la scara 1:25 000 si cifra araba corespunzatoare zonei: L-35-60-C-a-3.

Pentru planul la scara 1:5 000 se imparte foaia de la scara 1:10 000 in 4 parti (2x2) cu dimensiunile de 1'15"pe latitudine si 1'52",5 pe longitudine iar fiecare trapez se noteaza cu cifrele romane I, II, III, IV.

Nomenclatura planurilor la scara 1:5 000, se compune din nomenclatura planului la scara 1:10 000 si cifra romana corespunzatoare zonei: L-35-60-C-a-3-II(fig 1.9).

Pentru planul la scara 1:2 000, foaia de la scara 1:5 000 se imparte in 4 parti (2x2) cu dimensiunile de 37",50 pe latitudine si 56",25 pe longitudine, care se noteaza cu cifrele arabe 1, 2 ,3, 4,.

Nomenclatura planurilor la scara 1:2 000, este formata din nomenclatura planului la scara 1:5 000 si cifra araba corespunzatoare zonei: L-35-60-C-b-3-II-1 (fig 1.9).

Se mentioneaza ca in proiectia Gauss s-a folosit pentru planurile topografice intocmite la scarile 1:5 000 si 1:2 000 un sistem de numerotare derivate din foaia de harta la scara 1:100 000. astfel, pentru obtinerea nomenclaturii la scara 1:5 000, se imparte foaia de harta la scara1:100 000 in 256 parti (16x16) cu dimensiunile de 1'15"pe latitudine si de 1'52",5 pe longitudine.Fiecare foaie de plan se numeroteaza cu cifrele arabe 1, 2, . ,256 de la vest spre est si de la nord spre sud.

Pentru planul la scara 1:2 000, foaia de la scara 1:5 000 se imparte in 4 parti (2x2) cu dimensiunile de 37",50 pe latitudine si 56"25 pe longitudine, care se noteaza cu cifrele arabe 1,2,3,4.

Nomenclatura planurilor la scara 1:2 000 , este formata din nomenclatura planului la scara 1:5 000 si cifra araba corespunzatoare zonei : L-35-125-A-d-1-I-1(fig.1.9).

Se mentioneaza ca in proiectia Gauss s-a folosit pentru planurile topografice intocmite la scarile 1:5 000 si 1:2 000 un sistem de numerotare derivat din foaia de harta la scara 1:100 000.

Astfel , pentru obtinerea nomenclaturii la scara 1:5 000 , se imparte foaia de harta la scara 1:100000 in 256 de parti (16x16) cu dimensiunile de 1'15" pe latitudine si de 1'52,5" pe longitudine. Fiecare foaie de plan obtinuta se numeroteaza cu cifrele arabe 1, 2, 3, . , 256 de la vest spre est si de la nord spre sud.

In continuare, fiecare foaie pe plan la scara 1 :5000 (1,2, . ,256)se imparte in 9 parti (3x3),care reprezinta foile de plan la scara 1 :2000, cu dimensiunile de 25 '' pe latitudine si de 37'',5 pe longitudine ,ce se numeroteaza cu literele a, b, c, d, e, f, g,h,i de la vest spre est si de la nord spre sud.Deci,nomenclatura planurilor la scara 1:2000 se compune din nomenclatura planului la scara

1 :5000,la care se se adauga, in paranteza ,una din literele corespunzatoare zonei ,de exemplu :L-35-125

Nomenclatura sau titlul hartilor si planurilor intocmite in proiectia stereografica-1970 sau in proiectia Gauss, se compune din nomenclatura propriu-zisa a trapezului ,la care se adauga denumirea celei mai imporante localitati sau a celui mai important detaliu topografic ,care sunt reprezentate pe plan ,de exemplu :L-35-125-Bucuresti;L-35-144-Craiova