Studiu de caz.

Delta Dunarii, caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti, Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific.

Delta Dunarii nu reprezinta un neinsemnat petic de Pamant, ea  este formata din sute de raulete si garle, brate si canale, lacuri si golfulete, grinduri, lagune,  limanuri, si mlastini. Delta Dunarii are forma unui triunghi echilateral cu laturi de circa 80 km si astfel este una din cele mai intinse zone umede din lume. Delta s-a format pe parcursul a peste 16.000 ani si reprezinta cel mai mare sistem de purificare a apei din Europa, filtrand apa Dunarii la intrarea acesteia in Marea Neagra. Numele fluviului provine din latinescul Danubius dar, in ntichitate se folosea frecvent si numele Istros sau Ister. Izvorate din Muntii Padurea Neagra si se varsa in marea Neagra dupa ce traverseaza Europa de la nord -vest catre sud - est, ceand un culoar natural utilizat in decursul timpurlor ca artera principala de comunicare.

Delta reprezinta o portiune de pamant cuprinsa intre bratele exterioare ale unui fluviu sau aflate la varsarea acestuia intr-o mare cu mare de intensitate mica, in care depunerile de mal si de nisip aduse de ape nu pot fi luate decat in parte de valurile marii.

Rezervatia reprezinta:

un teren pe care este oprita prin lege orice transformare, pentru a proteja plante, animale si formatii geologice rare care se afle acolo.

un teritoriu  in care este silita sa lociuasca populatia de o anumita rasa, in statele care practica discriminarea rasiala.

Delta Dunarii formeaza grabita cu Ucraina la nord, la sud-vest este limitata de podisul Dobrogei, iar la est se varsa in Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela 45°, latitudine Nord si de meridianul de 29°, longitudine Est. Suprafata este de 5.050 kmē (din care 4.340 kmē pe teritoriul Romaniei, restul de 732 kmē apartinind Ucrainei), iar altitudinea medie este de 31 m, in mare parte regiunea fiind aflata sub ape.

Coordonatele geografice ale Deltei Dunarii sunt intre 44⁰47'25' si 45⁰37'30' latidudine nordica si intre 28⁰44'25' si 29⁰46'00' longitudine estica ei).

Scurt istoric:

Prima stire despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei", care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515 - 513 i.Hr.). Cu aceasta ocazie Herodot mentioneaza ca, la varsare, Dunarea se imparte in cinci brate. Delta Dunarii este considerate zona cu: "cea mai intinsa si mai compacta suprafata stuficola de pe glob" (imensele stufarii au un rol deosebit in mentinerea echilibrului natural), cea mai bogata fauna ornitologica din lume (peste 300 de specii), cel mai tanar pamant din Europa (in fiecare an cu 40 m de uscat mai mult), cele mai intinse dune de nisip din Romania, cea mai scazuta nebutozitate din tara, cea mai joasa altitudine a unui oras (Sulina: 3,5 m), cea mai scurta iarna (20 de zile cu 0⁰ C).

Configuratie geografica

Delta Dunarii (a doua din Europa dupa delta fluviului Volga) este o campie de altitudine foarte joasa, intinzandu-se la 0,52 m deasupra nivelului mediu al Marii Negre cu un gradient general de 0,006 m/km. Pastreaza caracteristicile deltelor, Delta Dunarii fiind o regiune plana (o campie aluvionara in formare) cu o inclinare mica de la est la vest ( intre Tulcea si Sulina este o distanta de aproximativ 60 de km rezulta o diferenta de nivel de 3.6 m). In raport cu nivelul Marii Negre, din teritoriul deltei se gaseste sub acest reper, iar deasupra acestuia Fiind aproape de nivelul Marii Negre, in cazul Deltei Dunarii, hipsometria este limitata la un numar foarte restrans de valori. Diferenta maxima de altitudine este de 15 m si este data de punctul maxim (+ 12 m) al dunelor de la Letea si de cel mai adanc fund de lac (- 3 m) din partea marina a deltei. Adancimea maxima a bratelor Dunarii nu a fost luata in considerare : -39m bratul Chilia, -34m Tulcea si -26m bratul Sfantu Gheorghe.
         In comparatie cu nivelul Marii Negre, numai 20,5% din zona deltei se afla sub 0 m. Restul (79,5%) este deasupra 0 m, din care cea mai mare parte (54,6%) se afla in diviziunea 0-1 m nivalului mediu al Marii Negre. Predominanta zonelor umede in Delta Dunarii se datoreaza deversarii in cantitati mari a apei fluviului la confluenta cu delta (prima bifurcatie). In perioada 1921-1990, media cantitatii de apa deversata anual era de 6.570 m3/s la intrarea in delta. In iunie 1970, au fost inregistrate valori extreme de 15.440 m3/s. Cele mai ridicate valori citate in literatura sunt 17.700 m3/s in 1958 sau chiar 35.000 m3/s in 1987. Variatia cantitatii de apa deversata din Dunare in perioada 1921-1990 la prima bifurcatie si cea a principalilor sai distribuitori arata o scadere a cantitatii deversate din bratul Chilia (de la 63,8 la 58%), in favoarea bratului Sulina (de la 11,2 la 19,9%) si bratului Sfantu Gheorghe (de la 19,0 la 22,5%). Aceste schimbari sunt cauzate de lucrarile hidraulice intreprinse la gura bratului Sulina, si se datoreaza constructiei unor canale in delta. Cele mai mari inaltimi se gasesc pe grindurile marine (Letea 12.4 m, Caraorman 8 m), iar adancimile mai mari se intalnesc pe bratele Dunarii (-39 m pe Chilia, -34 m pe Tulcea,-26 m pe Sfantu Gheorghe, -18 m pe Sulina). In lacurile Deltei adancimea nu depaseste 3 m, cu exceptia lacului de meandru Belciug care are 7 m. Altitudinea medie a deltei este de +0.52 m.

Imagini dintre cele mai variate apar inaintea calatorului: grinduri, intinse balti, intinderi mari de stuff, garle, dune de nisip, paduri, canale umbrite de salcii batrane.

Conform literaturii de specialitate (Gastescu, 1989), Delta Dunarii reprezinta teritoriul cuprins intre prima bifurcatie a Dunarii (Ceatalul Chiliei), marginit la est de litoralul Marii Negre, la nord de bratul Chilia si la sud de complexul lacustru Razim Sinoie.

Delta fluviala reprezinta partea cea mai veche din spatiul deltaic, ce s-a format intr-un fost golf al Dunarii. Principala sa caracteristica e suprafata relativ mare a grindurilor fluviale, in timp ce ariile depresionare sunt mai mici si cu multe lacuri (deasemenea de mici dimensiuni), aflate intr-un grad inaintat de colmatare.

Delta fluvio-maritima se desfasoara intre aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicol in vest si tarmul marii in est. Ea cuprinde, pe langa grindurile maritime Letea, Caraorman si Saraturile un important complex lacustru (Rosu - Puiu) si sufera modificari importante la contactul cu Marea Neagra.

Bratele Dunarii

De-a lungul cursului sau, Dunarea se imparte in mai multe brate.                        Dunarea ajunsa la Patlageanca se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sfantul Gheorghe.

Bratul Chilia

Prima bifurcatie este langa Tulcea, unde bratul Chilia se indreapta spre nord, avand lungimea cea mai mare (120 km) si debitul de aproximativ 60% din total (apele si aluviunile Dunarii). Datorita celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de catre dunare, Delta Dunarii creste anual in suprafata cu 40 m. La varsarea acestuia in mare, se gaseste o delta secundara, care are trei brate secundare: Tataru, Cernavoda si Babina, care acum se afla pe teritoriul Ucrainei.

Bratul Tulcea, una din bifurcatiile Dunarii, se imparte doua mari si importante brate:

Bratul Sulina (la nord).Este cel mai scurt si cel mai drept brat al Deltei Dunarii. Se varsa in Marea Neagra in dreptul orasului Sulina. Are o lungime de aproximativ de 71 km si transporta 18% din volumul de apa al dunarii. Este regularizat si canalizat, permitand navigatia vaselor maritime cu un pescaj de pana la 7 m. Lucrarile de amenajare pentru navigatie au fost incepute in secolul XIX (dupa ) de Comisia Europeana a Dunarii si continuate in secolul XX. Bratul Sulina este situat in mijlocul Deltei, iar spre deosebire de bratul Chilia are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime. In anul , canalul Sulina a fost blocat temporar pentru navigatie prin esuare. Lucrarile de eliberare a senalului navigabil s-au incheiat in anul . In prezent navigatia pe canalul Sulina se desfasoara normal.

Bratul Sfatul Gheorghe(la sud). Cel de-al doilea ca marime (108 km), inaintand spre sud-est. Spre sud, se desprind doua canale care fac legatura cu lacul Razim Sfantul Gheorghe este cel mai vechi brat, care transport 24% din volum de apa si aluviuni. Cea mai mare adancime pe acest brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit transformari prin taierea unui numar de sase meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de km. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Alte brate

Bratul Borcea

In dreptul orasului Calarasi, Dunarea formeaza cateva mici brate, dintre care cele mai importante sunt Borcea si Ostrov. Intre Bratul Borcea, la vest si Bratul Dunarea Veche, la est, in Valea Dunarii, fluviul formeaza Balta Borcea, cunoscuta si sub numele de Balta Ialomitei. Cursul Bratului Borcea se intinde din dreptul localitatii Calarasi pana la Harsova, trecand si prin Fetesti.

Bratul Dunarea Veche

Dupa Giurgeni, Dunarea se desparte iar in mai multe brate. Bratul din est poarta numele de Dunarea Veche sau Macin, mai putin navigat, separand astfel Balta Brailei de Dobrogea. Pe acest brat se afla si orasul Macin.

Bratul Valciu

Este cel mai important dintre bratele de vest ce marginesc Balta Brailei. In partea sa de sud cuprinde Balta Mica a Brailei, o rezervatie naturala.

Bratul Calia

Impreuna cu bratele mai mici, Manusoaia si Cremenea, margineste la vest Balta Mica a Brailei, in zona satului Gura Garlutei.

Relieful

Se imbina cele mai noi cu cele mai vechi unitati de relief din tara: delta cuaternara a Dunarii, care impreuna cu complexul Razelm, in nord-est, cu 4.340 kmē, si 447.000 ha, este a doua din Europa ca marime, recent formata - din epoca preistorica - prin colmatarea unui golf marin devenit liman, si impatita de cele trei brate (Chilia - cel mai nordic si cel mai nou, de 120 km, ce transporta 60 % din totalul apelor fluviului, Sfantu Gheorghe - cel mai vechi, de 108 km, pe care curg 24 % din ape, Sulina - cel mai scurt, de aproximativ 61 km, amenajat pe un canal pentru navigatie, transporta 18% din ape) ale Dunarii (care la varsarea in Marea Neagra suprafata totala a bazinului sau este de 805.300 kmē, iar lungimea de 2.860 km) in trei mari ostrove complexe : Letea, Sfantu Gheorghe, Danov (brazdate de brate secundare, garle si canale artificiale, in continua extindere prin materialul adus de marele fluviu, inaintand spre mare) si lantul muntilor hercinici ai Macinului (Pricopanului, josi, tociti, cu altitudini de 467 m in varful Sutuianul) si Podisul Casimcei, Tulcea, Babadag, Niculitel (larg valurite), in nord (erodat puternic si acoperit cu depozite noi).

Clima

Are un caracter continental cu amplitudini de temperatura, cu precipitatii putine, dar cu umiditate atmosferica ridicata (in zonele deltei, ca urmare a evaporatiei de pe intinsele suprafete de apa), cu vanturi dominante din nord si nord-est, cu ierni reci si cu fenomene de nivatie destul de frecvente, cu veri calde si secetoase.

Clima Deltei datorita pozitiei geografice si a prezentei Marii Negre este temperat continentala cu influente pontice. Caracterul continental al climei este predominant, chiar daca se gaseste langa mare si in interiorul Deltei sunt suprafete intinse cu apa. Toamna si primavara se produc furtuni puternice datorita vanturilor din nord-est. Temperatura medie anuala este de 11⁰C (-1⁰C in ianuarie, iar 22⁰C in iulie). Valorile principalilor parametri climatici comparativ cu teritoriul Romaniei;

• cea mai mare stralucire a soarelui 2 500 de ore/an (Sfantul Gheorghe);
• cea mai mare radiatie solara 135 kcal /cmp - an;
• cele mai multe zile senine 150-160 zile /an;
• cea mai redusa nebulozitate;
• cea mai mare cantitate de precipitatii in 24 de ore (690 mm pe grindul Letea in 1924);
• cea mai mica cantitate de precipitatii (la Sulina in 1920);
• cel mai mare grad de ariditate;
• cea mai mare umezeala relativa a aerului (80%); cea mai mare valoare medie anuala a evapotranspiratiei (Tulcea in 1990).

Referat: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange Proiect: Ierarhia organizarii biomoleculare

Ecosistemele Deltei

Ecosistemele Deltei Dezvoltarea unei faune diversificate si formarea grindurilor, lacurilor, garlelor si terenurilor mlastinoase a dus la nasterea unor ecosisteme unice. Dintre cele peste 30 de ecosisteme cele mai importante sunt;

• ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera 2.5% din suprafata Deltei. Dunarea are in prezent trei brate prin care se scurge in mare: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe (detalii). Cele mai importante canale sunt: Litcov, Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu, Mila 35, iar cele mai cunoscute garle sunt: Perivolovca, Sontea, Lopatna, etc.
• ecosistemul apelor stagnante: lacurile, japse, canale si garle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltaic. Cele mai mari lacuri sunt: Dranov (21,5 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7 Kmp), Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de lacuri au dimensiuni mai mari de 100 ha, iar numarul lacurilor naturale cu suprafata mai mare de 1 ha este aproximativ 670. Cel mai mare complex lagunar din Europa este Razim-Sinoe (731 Kmp).
• ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei. detalii despre plauri
• ecosistemul grindurilor: grinduri marine: Caraorman, Letea, Raducului, Saraturile (au o pozitie transversala pe bratele Dunarii, 270 Kmp 8%), si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 200 Kmp, 6%);
• incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.

Economia

Principala ocupatie a populatiei din Delta Dunarii o reprezinta pescuitul. Pescarii continua sa utilizeze traditionalele barci pescaresti, ce pot strabate canalele inguste, pentru a ajunge la marile lacuri, dintre care unele depasesc suprafata de 5 000 ha. Cel mai bun mijloc pentru cei ce doresc sa descopere lumea pasarilor in habitatul lor, este de a se apropia cu o barca pescareasca, deoarece pasarile sunt obisnuite cu acestea si nu se sperie.

Un adevarat paradis pentru cei ce doresc sa descopere o natura salbatica, dar si sa guste un peste de calitate, inclus in majoritatea meniurilor locale, Delta Dunarii ramane o adevarata provocare pentru iubitorii de natura. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific.In perioada verii, Delta Dunarii devine o destinatie a celor care doresc sa se relaxeze, departe de zgomotul oraselor, in linistea deplina ce caracterizeaza aceasta imparatie a apelor. De asemenea, vara este anotimpul cand incep sa vina pescari sportivi din toate colturile Romaniei, dar si din strainatate, in cautarea unor memorabile partide de pescuit. Companiile de turism care opereaza in Delta Dunarii au venit in intampinarea solicitarilor din partea acestui segment de turisti, pescarii sportivi, asigurandu-le echipamentele necesare, transportul si asistenta la locurile de pescuit.

In localitatil din Delta Dunarii exista o retea de 64 de pensiuni turistice omologate, iar alte 3 sunt in curs de omologare. Pentru a ajunge in Delta Dunarii, trebuie luat ca reper orasul Tulcea, accesul spre aceasta localitate fiind permis pe cale rutiera, feroviar si aeriana.

Rezervatii, suprafete (zone) si monumente ale naturii specifice Deltei

Un monument al naturii reprezinta o ocrotire juridica data unor portiuni de teren cu plante sau animale rare, unor specii de plante sau animale pe cale de disparitie, unor copaci batrani etc.

zone strict protejate sunt 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 50 600 ha (8,7% din suprafata rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din rezervatie;

zonele tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala. Ele ocupa o suprafata totala de 223 300 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.

zonele economice acopera o suprafata totala de 306 100 ha (52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt amplasate asezari umane.

. Zonele de reconstructie ecologica sunt suprafete de teren in cadrul carora Administratia Rezervatiei desfasoara activitati de refacere a echilibrului ecologic si de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice si tehnologii adecvate

Descriere Zone strict protejate :

O scurta descriere a zonelor strict protejate

ROSCA- BUHAIOVA ( 9625 ha )

Zona include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori si fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, garle naturale, terenuri inundabile, zavoaie de salcii, etc.).
Fauna prezinta o remarcabila diversitate, fiind reprezentata de mamifere: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola), hermelina (Mustela erminea), bizamul (Ondathra zibethica), cainele enot, vulpea, mistretul, si pasari: prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, majoritatea speciilor de anatidae si paseriforme caracteristice deltei precum si de nevertebrate.

Aceeasi bogata diversitate este prezenta si sub aspectul lumii vegetale. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufar (alb si galben): piciorul cocosului, Hydrocharis morsus ranae, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes aloides. In apele sarace in nitrati din unele japse sau ochiuri de apa dintre plauri apar plantele carnivore Utricularia vulgaris si Aldrovanda vesiculosa. In stufarisurile compacte se intalnesc specii ca: Dryopteris thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex, dar si specii rare cum ar fi Acorus calamus sau Calla palustris.

PADUREA LETEA ( 2 825 ha

Padurea, care se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fasii late de 10-250 m (hasmacuri) despartite de spinarile dunelor, este alcatuita, in principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.).

O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor cataratoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care confera padurii un aspect subtropical. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia).

Fauna este reprezentata de codalb (Haliaeetus albicilla), soimulet de seara (Falco vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca (Coracias garrulus), cateva raritati herpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) si cca. 1600 specii de entomofauna identificate pana in prezent.

LACUL RADUCU ( 2 500 ha )

Zona cuprinde lacuri cu apa dulce alimentate din ultimul brat al marelui 'M', situate intr-o zona tipica de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia si Sulina. Bazinele acvatice sunt inconjurate de grinduri marine cu soluri sarace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica si Agropyrum elongatum; pajisti stepizate cu Salix rosmarinifolia si Euphorbia palustris sau arii depresionare cu apa temporara caracterizate de tufe cu Juncus gerardii.
Ghiolurile Raducu si Raduculet gazduiesc o ihtiofauna specifica zonei, bine reprezentata si protejata prin izolarea bazinelor respective.

LACUL NEBUNU ( 115 ha )

Lacul Nebunu si imprejurimile sale reprezinta o zona lacustra de mica intindere, caracteristica deltei fluviale ce gazduieste biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate in aceasta zona conditii bune de cuibarit pentru anatidae si pentru hrana limicolelor in lunile de vara.
Datorita izolarii sale, lacul asigura conditii optime de reproducere si crestere pentru ihtiofauna specifica lacurilor de intindere redusa si adancime mica.

VATAFU -LUNGULET ( 1 625 ha )

Cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japse, depresiuni, formatiuni de plauri plutitori si fixati, pajisti halofile si este caracterizata, in principal, prin existenta biocenozelor adaptate la conditiile de viata eurihaline.

Complexul de lacuri si grinduri fluvio-marine reprezinta un important loc de cuibarit pentru starcul pitic si cormoranul mic, in colonii mixte de ardeidae.

PADUREA CARAORMAN (2250 ha)

Zona cuprinde cele mai dezvoltate si reprezentative dune denudate din delta si padurea Caraorman, dezvoltata indeosebi in partea sudica a grindului.
Alaturi de un variat arboret de lunca format din plop, frasin si stejar se poate intalni subarboret de zalog, Salix, Tamarix, etc. Extremitatea sudica a padurii pastreaza exemplare monumentale de stejari cu circumferinta intre 4 -4,70 m.
Asociatiile vegetale gazduiesc animale nevertebrate (indeosebi insecte) si vertebrate (mamifere). Ca avifauna, in padure se intalneste vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) si corbul (Corvus corax).

SARATURI MURIGHIOL (87 ha)

Apele lacului Saraturi Murighiol sunt puternic salinizate de tip cloruro- sulfatic, fiind caracterizate prin marea diversitate a zooplanctonului si fitoplanctonului.
Complexul salmastru gazduieste colonii de sternidae, aici cuibarind si piciorongul (Himantopus himantopus), impreuna cu cioc-intors(Recurvirostra avosetta), rata cu ciuf (Netta rufina) si prundarasul de saratura (Charadrius alexandrinus). In timpul iernii, inghetul tardiv al luciului de apa determina o mare concentrare a limicolelor care gasesc aici adapost si hrana abundenta.

ARINISUL ERENCIUC ( 50 ha)

Aceasta zona este singura zona forestiera din Delta in care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvolta compact.
In arinis uneori cuibareste vulturul codalb (Haliaeetus albicilla).

INSULA POPINA ( 98 ha )

Insula Popina reprezinta un loc de popas important pentru pasarile migratoare si de cuibarit pentru califarul alb (Tadorna tadorna). Primavara, in aceasta zona se pot intalni pasari de mlastina, pasari de padure: privighetoarea roscata (Luscinia megarhynchos), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra) etc.
Fauna de nevertebrate cuprinde raritati ca paianjenul veninos 'vaduva neagra' (Lactrodectus tredecimguttatus) si miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).

SACALIN ZATOANE ( 21 410 ha)

Lacurile ofera conditii ideale pentru cuibaritul lebedei mute si pentru hrana speciilor limicole, abundente si pe insula Sacalin unde se afla si cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sandvicensis).
Atat luciile de apa cat si grindurile si plaja litorala sunt locuri de maxima concentratie a ornitofaunei in timpul migratiei de primavara-toamna. Insula Sacalin reprezinta zona cea mai importanta de cuibarit, premigratie si migratie, un cartier de iernare important, iar o serie de circa 30 de specii cuibaresc aici.

PERITEASCA- LEAHOVA (4125 ha)

Caracteristice sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scaldate de apele marii sau ale lacului Razim precum si biocenozele adaptate la variatii mari ale salinitatii.
Este o zona predilecta pentru cuibaritul speciilor limicole, a califarilor (Insula Bisericuta) ca si a laridaelor si sternidaelor (grinduri halofile) constituind un important refugiu de popas si hranire pentru oaspetii de iarna. De asemenea, este refugiul preferat in timpul migratiei diurne pentru populatia de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis).

CAPUL DOLOSMAN ( 125 ha )

Zona este importanta pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru cuibaritul drepnelei negre (Apus apus), pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) precum si pentru protectia dihorului patat (Vormela peregusna), a sarpelui rau (Coluber jugularis) si a sarpelui de apa (Natrix tesselata).
Zona are si o importanta arheologica, existand aici vestigii ale vechilor civilizatii.

GRINDUL LUPILOR ( 2075 ha )

Zona reprezinta un important refugiu de cuibarit si hrana pentru pasari. Indeosebi in perioada migratiei de toamna, zona devine o impresionanta concentrare a ornitofaunei si, in special, a oaspetilor de iarna (gaste, rate).
Datorita cotelor reduse si a conditiilor favorabile, zona are o mare importanta pentru reproducerea naturala a pestilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), salau (Stizostedion lucioperca), platica (Abramis brama).

ISTRIA - SINOIE ( 400 ha )

In zona exista o mare varietate de specii de pasari: califarul alb (Tadorna tadorna), diferite rate, gaste si foarte multe limicole.
Din herpetofauna regasim aici testoasa de uscat (Testudo graeca), sarpele rau (Coluber jugularis) si foarte numeros aarpele de apa (Natrix tesselata).
Zona prezinta si o valoare arheologica deosebita.

GRINDUL CHITUC ( 2300 ha )

Zona este valoroasa pentru configuratia morfologica caracterizata de succesiunea de cordoane, dune, lacuri, cu predominarea acestora din urma, orientate pe o directie piezisa pe linia actuala a tarmului si avand o dispozitie in evantai.
Vegetatia este caracteristica zonelor litorale cu sol nisipos saraturat si are importanta pentru migratia pasarilor si pentru iernatul acestora.

LACUL ROTUNDU ( 228 ha )

Lacul Rotundu este un lac tipic din lunca inundabila a Dunarii, complexul lacustru Somova- Parches fiind ultima zona de acest fel neafectata de indiguiri.
Zona lacului Rotundu prezinta interes deosebit, fiind reprezentativa pentru studiul si conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura, precum si pentru producerea ciprinidelor.

LACUL POTCOAVA ( 625 ha )

Zona se caracterizeaza prin existenta unei colonii mixte de starci, tiganusi, egrete, cormorani mici. Constituie un loc de cuibarit pentru starcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), rata pestrita (Anas strepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gat rosu (Podiceps griseigena), vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) precum si loc de hranire pentru cufundaci, corcodei, cormorani mici, starci, egrete, rate lingurar, soim dunarean, etc.
Zona constituie loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline, mistreti.
Fauna piscicola este reprezentata de o serie de specii periclitate: caracuda (Carassius carassius carassius), linul (Tinca tinca).

LACUL BELCIUG ( 110 ha )

Datorita izolarii si adancimii mari (circa 7 m) lacul constituie un loc deosebit de favorabil conservarii unor specii ale faunei piscicole in pericol de disparitie (caracuda, linul, vaduvita).
Zona este si un important loc de hranire pentru numeroase specii din fauna ornitologica reprezentate de starci, egrete, rate, etc. In stufariile inconjuratoare s-a semnalat cuibarind cocorul (Grus grus), specie amenintata cu disparitia.

Datorita importantei sale stiintifice si peisagistice, acest "imens laborator geologic si biologic", unde totul se afla in continua prefacere, a fost inclus de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei (in august 1990).

Zone tampon

1.Matita-Merhei-Letea (22.560 ha)
2. Sontea (12.500 ha
3. Caraorman (13.830 ha
4. Lumina - Vatafu (13.460 ha
5. Dranov (21.760 ha
6. Saraturi-Murighiol (5 ha
7. Lacul Rotundu (1.240 ha
8. Insula Popina (260 ha
9. Capul Dolosman (28 ha
10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha
11. Lacul Potcoava (2.937 ha
12. Periteasca-Leahova (210 ha
13. Zona tampon marina (103.000 ha)

Pestii din Delta Dunarii

Fauna din Delta Dunarii este un vast mosaic de specii, fara egal in Europa si chiar cu unicate mondiale. In Delta Dunarii, in cei peste 25 de kmp de locuri si canale traiesc peste specii de pesti, de specii de pesti de apa dulce, fiind specifice deltei.
Cel mai are potential piscicol al tarii se gaseste evident in Delta Dunarii, aici se obtine din productia de peste de apa dulce a Romaniei. Multe din speciile de aici intalnite au o mare valoare  economica, sturionii marini: morun, nisetru, pastruga, purtatori ai icrelor negre ,precum si sturionii de apa dulce : cega,viza - purtatori ai icrelor negre. Dintre pestii migratori amintim scrumbia, care primavara urca pe Dunare cateva sute de km pentru a-si depune icrele.

STIUCA (Esox lucius)

Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru ca in momentul oportun sa atace fulgerator. Corpul fusiform este perfect adaptat pentru un demaraj fulgerator, care se dovedeste de prea multe ori mortal. Stiuca are o dezvoltare rapida, atingand in numai trei saptamani 15 mm, iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg (cea mai mare stiuca prinsa in Delta avea 16 kg). Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor, adica in februarie-martie. Temperatura optima de hranire pentru stiuca este de 17 - 18⁰C. Exista opt specii ale familiei Esox dintre care sase se gasesc in America de Nord. Dimensiunea minima a stiucii care poate fi retinuta este de 40 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: In Delta cea mai eficienta momeala si cea mai des folosita este lingurita oscilanta. Rezultate bune se obtin cu woblere si linguritele rotative. O momeala recomandata in momentele de apatie ale stiucii, atunci cand nu musca la lingura este pestele viu.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii se gasesc in Caraorman: In general stiuca prefera apele limpezi si oxigenate, cu vegetatie bogata. Lacurile mai adanci Puiulet, zone cu adancimi mici si vegetatie cum ar fi japsele, canalele colmatate Suez, sau portiuni ale canalelor unde lipsa curentilor a dus la limpezirea apei Crisan-Caraorman.

Perioada de pescuit: In afara perioadei de prohibitie care incepe pe 1 februarie si tine aproximativ 2 luni stiuca se pescuieste tot timpul anului. Exista insa perioade cand este mai greu de gasit: de exemplu primavara cand sunt atinse cotele de inundatie si pestii patrund pe suprafetele mlastinoase, stiuca urmarindu-i in aceste locuri. In lunile de vara, datorita vegetatiei si a bogatiei puietului, stiuca nu prea este atrasa de lingurite: se prind in special marlite. In schimb toamna cand puietul se retrage la iernat si bradisul a cazut pe fundul apei, se prind exemplarele mari. Perioada optima pentru pescuitul stiucii este luna octombrie.

SOMNUL (Silurus glanis) Somnul este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din Romania, in Delta recordul fiind de 400 de kg.
Este un peste cenusiu fara solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus. Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte folosite la pipait, care impreuna cu mirosul bine dezvoltat compenseaza vederea slaba, aceastea fiind adaptari la viata in apa adanca si tulbure, cu fund malos. Somnul este mai activ in timpul noptii. Boistea somnului este in luna mai. Dimensiunea minima a somnului care poate fi retinut este de 50 de cm.
In Delta somnul se prinde bine la: coropisnita, buchet de rame, broscute, peste viu (foarte apreciat este tiparul), twister, lingurita si wobler. Momelile artificilale nu prea au succes, de aceea nu le recomand.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman, de regula somnul se aduna in locurile adanci de pe cursurile canalelor canale, in gropane Crisan-Caraorman.
Perioada de pescuit in Delta este pe timpul verii somnul se hraneste intensiv, iulie este cea mai buna luna pentru pescuit. In toamna se aduna in gropane pentru iernat, iar activitatea sa se restrange pe masura ce se raceste timpul.

CRAPUL (Cyprinus carpio) Este un peste de talie mare care poate ajunge si la 40 de kg. Crapul are corpul alungit si putin aplatizat, acoperit cu solzi mari. O trasatura caracteristica familiei ciprinidelor, din care face parte si crapul este gura subterminala, cu buze care se pot extinde sub forma unui tub, aceasta fiind o adaptare la modul de hranire de pe fundul apei. Boistea crapului are loc in aprilie-mai. Temperatura optima de hranire este de 19⁰C. Dimensiunea minima a crapului care poate fi retinut este de 35 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: mamaliga, boabe de porumb, rame, viermusi. Pentru asigurarea succesului unei partide de pescuit foarte important este nadirea locului, cu porumb, mamaliga, etc.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman sunt pe timpul verii, datorita temperaturilor ridicate si a nivelului scazut al apei crapul migreaza din lacurile mai putin adanci in canale, unde gaseste o apa mai oxigenata canale. Exista perioade cand canalul Crisan-Caraorman este plin de crap si momente cand acesta este mai greu de gasit.
Perioada de pescuit in Delta este dupa sfarsitul perioadei de prohibitiei, adica mijlocul lunii iunie si pana in octombrie, iar daca vremea este mai blanda chiar si noiembrie. Luna septembrie este considerata foarte potrivita pentru pescuitul crapului.

SALAUL (Stizostedion lucioperca) Asemanarea salaului cu stiuca si bibanul sunt exprimate si in numele sau latinesc lucio si perca. Salaul are o culoare verde-cenusie, iar corp sau este alungit si rotunjit. Gura larga are dinti ascutiti, de aceea pentru pescuitul salaului se foloseste o struna din materiale rezistente, ca in cazul stiucii. Reproducerea are loc primavara in lunile martie-aprilie. Cel mai mare salau pescuit in Delta cantarea 15 kg. Dimensiunea minima a salaului care poate fi retinut este de 40 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: peste viu (in special tipar), bucatica de peste, twister, lingurita rotativa.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman se gasesc in apele mai oxigenate din marile lacuri: Lumina, Puiul, Iacub, insa se pescuieste in general pe canale, canale, Crisan-Caraorman.
Perioada de pescuit in Delta este pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.

CARASUL (Carassius auratus) Carasul are corpul plat, iar solzii mari au o culoare argintie. Foarte prolific acest peste din familia ciprinidelor are o larga raspandire, fiind apreciat pentru gustul deosebit de bun al carnii sale. Carasul este extrem de rezistent si poate trai si in ape cu oxigen redus, de aceea il putem intalni chiar si in locuri imposibile pentru alte specii: gropi, baltoace. A aparut in Delta, probabil accidental in urma inundatiei din '70. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a carasului care poate fi retinut este de 15 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, paine, viermusi, etc.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman se gasesc in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi, Crisan-Caraorman.
Perioada de pescuit in Delta este  la fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.

CARACUDA (Carassius carassius) Caracuda seamana foarte mult cu carasul, avand aceleasi caracteristici, insa prefera apele mai limpezi si mai oxigenate. Corpul caracudei este mai plat si mai inchis la culoare decat cel al carasului. Pana la aparitia carasului dupa anii '70, caracuda era un peste ce se prindea in mod regulat. Dimensiunea minima a caracudei care poate fi retinuta este de 17 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, cocolos de paine, viermusi, etc.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman se gasesc in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi, Crisan-Caraorman.
Perioada de pescuit in Delta este la fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.

AVAT (Aspius aspius) Avatul este un peste rapitor cu corpul alungit si plat. Solzii de dimensiuni medii sunt de culoare argintie. Este un peste pretentios, cu perioade scurte de hranire foarte intensa (1-2 ore) si momente de apatie dea dreptul exasperante. Dimensiunea minima a avatului care poate fi retinut este de 30 de cm.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: lingurite rotative si oscilante mici, pestisor viu, twister. Este foarte suspicios, de aceea se impune folosirea unei linii usoare: fir de maximum 0.25 mm
Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman se gasesc in general la intersectia canalelor dar si in ghiolurile mai mari, canale, Crisan-Caraorman.
Perioada de pescuit in Delta se face pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.

BIBANUL (Perca fluviatilis) Bibanul este usor de recunoscut dupa coloritul aparte si dupa inotatoarea dorsala foarte tepoasa. Extrem de lacom bibanul este un peste rapitor, cu o gura mare inzestrata cu dinti mici si desi. Reproducerea are loc in perioada martie-mai. In mod obisnuit atinge greutatea de 500 de g, iar dimensiunea minima la care poate fi retinut este de 12 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, lingurite rotative, twister, bucati de lipitoare, pestisor viu (de mici dimensiuni) sau bucatica de peste, broscute.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman se gasesc in general la confluenta canalelor, acolo unde se intalnesc doi curenti de apa, in locurile unde apa tulbure a canalelor se amesteca cu apa limpede din lacuri, canale, Crisan-Caraorman.
Bibanul se pescuieste cu succes tot timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai favorabile sunt ca pentru orice rapitor lunile de toamna. Este foarte activ si iarna.

ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus) Numele rosioarei vine de la culoare rosie a inotatoarelor. Corpul un pic alungit si plat are solzi argintii. Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Depunerea icrelor are loc in perioada aprilie-mai. Greutatea obisnuita este de 300-400 de g, iar dimensiunea minima a rosioarei care poate fi retinuta este de 15 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocolos de paine.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman, deoarece rosioara are o larga raspandire preferand apele limpezi Crisan-Caraorman,ea se gaseste de prins foarte bine acolo unde se intalnesc doi curenti de apa unul tulbure si altul limpede.
Perioada de pescuit in Delta incepe din luna iunie si pana in octombrie.

PLATICA (Abramis brama) Corpul platicii este foarte plat (de unde si denumire pestelui). Face parte din familia ciprinidelor, hranindu-se in general pe fundul apelor, in locurile adanci. Greutatea obisnuita este de 0.50-1 kg, iar dimensiunea minima a platicii care poate fi retinuta este de 25 de cm
Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocoloas de paine.
Platica se pescuieste pe fundul apei in canale, in locurile de confluenta ale acestora Crisan-Caraorman.
Perioada de pescuit in Delta incepe din luna iunie si pana in octombrie.

Pasarile din Delta Dunarii

Delta Dunarii supranumita si 'Paradisul Pasarilor' este vizitata de peste de specii de pasari, dintre care sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc). Aproximativ 170 de specii sunt clocitoare, iar dintre acestea 40 sunt sedentare si 130 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna. Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe:

• mediteranean;
• europen;
• siberian;
• mongolian;

chinez;

• arctic;

In Delta Dunarii vietuieste 60 % din populatia mondiala a cormoranului mic. 80 % din avifauna europeana se intalneste in Delta Dunarii. 10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca 'monumente ale naturii', deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajului:

- albe : pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare;
- policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.
Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului.

1.Pelicanul

Delta Dunarii este renumita pentru numeroasele sale colonii de cuibarit. Zona Rosca - Buhaiova adaposteste cea mai mare colonie de pelicani comuni din Europa. Doua colonii de pelicani creti, insumand aproximativ 300 de exemplare, se afla pe insulele Ceaplace si Prudul cu Pasari de pe Lacul Sinoe.

In Delta Dunarii se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejata si reprezinta simbolul Deltei Dunarii. Fiind un oaspete de vara pelicanul traieste in colonii numeroase, la inceputul toamnei migrand spre locuri mai calde. Pelicanii se hranesc cu peste, foarte interesent este modul organizat si eficient in care vaneaza pestii.

2.Cormoranul

In Delta Dunarii exista doua specii de cormorani: cormoranul mare si cormoranul mic. Cormoranii consuma cantitati mari de peste si cateodata vaneaza impreuna cu pelicanii.

3.Lisita Lisitele sunt oaspeti permanenti in Delta Dunarii.

Cea mai buna perioada pentru a participa la programele de birdwatching (observare a pasarilor) organizate de agentiile de turism este cuprinsa intre lunile aprilie - septembrie.

Flora din Delta Dunarii

Inegalabila flora cuprinde, pe langa nuferi albi si galbeni, nuci de apa, papura, feringi de apa, trestii mirositoare, stanjenel de balta. Peisajul floral impresionant de bogat al acestor locuri de basm este completat cu cele 8.000 ha de paduri cu arbori gigantici pe ale caror trunchiuri se imbratiseaza plantele agatatoare de tipul lianelor.

Flora Deltei insumand 955 de specii si 64 de subspecii, reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute in flora Romaniei. Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetatiei de balta, in special a stufului , care ocupa o suprafata de circa 235.000 ha, rezultand cea mai intinsa arie de stufarisuri compacte din lume. Din punct de vedere biogeografic, predomina elementele euroasiatice, urmate de formele estice si cele europene. Din spectrul floristic se constata procentajul foarte ridicat al speciilor cosmopolite si adventive, ceea ce evidentiaza inca o data gradul ridicat al influentei antropice.In functie de biotopul pe care il ocupa, se intalnesc urmatoarele categorii de flora spontana : acvatica, emersa si submersa, palustra, halofila, psamofila, segetala si ruderala, paduri si pajisti. Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra este mult intinsa si reprezentata prin plante submerse (cosorul, bradisul, otratelul etc.) sau plante plutitoare (nuferii, ciulinii de balta etc.). Urmeaza vegetatia specifica zonelor palustre reprezentata prin stuf ( Phragmites australis ), in amestec cu papura ( Typha latifolia si T. angustifolia ), pipirig ( Schoenoplectetus lacustris ) si rogoz ( Carex sp.).

Vegetatia deltei este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor (stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica) si ocupa 78 % din totalul suprafetei. Zavoaiele ocupa 6 % din suprafata Deltei, fiind paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2 % din suprafata deltei. De asemenea, exista paduri pe campurile Letea si Caraorman si sunt alcatuite din stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm, plante agatatoare.

Plaurii - insule plutitoare

Plaurii sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol. Foarte importanti in constituirea plaurilor sunt rizomi de stuf (tulpinile subterane), in care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui in urma actiunii valurilor. Grosimea lor variaza intre 0.50 si 1.50 m. Plaurii ocupa in Delta Dunarii o suprafata intinsa, in functie de nivelul apei si de grosimea lor acestia pot fi:

- mobili, deplasandu-se pe lacuri la voia intamplarii sub actiunea vantului si a curentilor de apa;
   - impotmoliti, in zonele mai putin adanci, atunci cand nivelul apei este mic;
   - fixati de altii plaurii impotmoliti, sub acestia insa existand un strat de apa, care reprezinta un excelent habitat pentru anumite specii de pesti cum ar fi: somn, crap, caras, etc.

Cea mai larga dezvoltare a plaurului se gaseste in complexul lacustru Rosu-Puiu-Lumina.

Aceasta dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale, naviagatia devenind foarte anevoiasa. Deasemenea un alt neajuns este faptul ca plasele pescarilor pot fi tarate sau rupte de acesti plaurii mobili. Caile de acces obturate se elibereaza mai greu, iar cand plaurii sunt bine impotmoliti se taie cu ferastraul culoare inguste pentru trecerea lotcilor.

In anumite locuri, unde se circula mai rar si cu lotci mai mici si mai usoare se trage efectiv barca peste plauri.

Plaurii pot fi comparati cu niste bucati de puzzle impinse de vant pe suprafata unui lac, asezandu-se la intamplare intr-un colt al acestuia. Avand diferite forme si dimensiuni intre acestia raman goluri, ochiuri de apa ('japse') unde se pescuieste cu succes. Lacurile Lumina si Puiu sunt despartite de un perete de plaurii destul de firav. In anumite locuri sub acesti plauri intre cele 2 lacuri exista culoare de legatura, prin care circula si pestele. Pescarii cu experienta intind varse in aceste locuri, incercand sa intre cu plasele lor cat mai mult sub plauri.

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume (1560 kmp).

1 Aprilie- Ziua Pasarilor

Este o sarbatoare romaneasca ce isi are originea intre cele doua razboaie cand a fost larg promovata mai ales in scoli. Cu prilejul acestei sarbatori, elevii instalau in copaci cuiburi artificiale si faceau observatii in natura invatand sa se implice in mod concret in actiuni de protejare a pasarilor.
Societatea Ornitologica Romana este organizatia care, dupa 1990, a promovat aceasta sarbatoare.

Recunoasterea Deltei Dunarii ca valoare

Valoarea universala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul Programului "OMUL SI BIOSFERA"(MAB) lansat de UNESCO.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta in septembrie 1991, ca Zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa- Conventia RAMSAR.

Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, in decembrie 1990.

Valoarea patrimoniului natural si eficienta planului de management ecologic aplicat in teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost recunoscute prin acordarea in anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reinnoita in 2005).