Prezentarea generala, geografica, istorica, demografica, economica Și culturala a elveȚiei

PREZENTAREA GENERALA, GEOGRAFICA, ISTORICA, DEMOGRAFICA, ECONOMICA ȘI CULTURALA A ELVEȚIEI

1.1.Poziția și caracteristicile geografice ale Elveției

Așezarea geografica. Elvetia este situata in Europa Centrala, denumirea oficiala in limbile principale vorbite astazi pe teritoriul tarii sunt: Schweiz (germana), Suisse (franceza), Svizzra (italiana), a capatat-o de la cantonul Schwyz, care impreuna cu alte doua cantoane, Uri și Unterwalden, toate situate in centrul de azi al Elveției din dorința de a-și apara libertatea in mijlocul padurilor și a munților inalți, au format in 1291 Liga celor trei cantoane .

Vecinii.Cinci țari se marginesc cu Elveția, de-a lungul unor frontiere (cea mai mare parte naturale). Rinul formeaza o parte din granița cu Austria și Liechtenstein, iar in N si N-E impreuna cu lacul Constance formeaza granița cu Germania și Austria. In partea de N-V, V și S-V M-ții Jura, raul Doules și lacul Leman o separa de Franța, iar granța cu Italia spre S și S-E este formata din lanțul Alpilor Occidentali.

Relieful.In Elveția se disting trei regiuni principale:

- Alpii Elvetței ocupa 58% din suprafața țarii, in toata partea meridionala, centrala și orientala a Elveției.

- Munții Jura ocupa 12% din suprafața țarii, in ale caror vai, mult diferite de cele alpine, s-a dezvoltat o economie specific elvețiana.

- Podișul Elveției--Le Pleateau Suisse- sau Podișul Mitteland(Țara de mijloc a Elveției) este situat intre doua lanțuri de munți, pe o intindere care ocupa restul de 30% din suprafața țarii, de o forma alungita și relativ ingusta.

Din puct de vedere al structurii reliefului in centrul Alpilor elvețieni se afla zona rocilor cristaline(șisturi cristaline, granite, gnaisuri- roca metamorfica alcatuita din cuațt și mica), iar in exteriorul acestor munți se afla zona sedimentara (calcare și marne). Astfel :

-Zona inalta a Alpilor este formata din roci cristaline

-Zona joasa a Alpilor este mai mult calcaroasa, formata din roci sedimentare.

Formele extrem de variate ale reliefului se datoreaza structurii geologice a acestor munți de natura foarte complexa ca urmare a fenomenelor naturale, care in decursul istoriei Pamantului au condus la formarea lor. La formarea reliefului a mai contribuit și pe de alta parte, forțe de natura tectonica care au determinat modificari ale scoarței terestre din interior, și pe de alta parte, fenomene de eroziune, care acționand din exterior, au modelat și au transformat relieful, dandu-i formele pe care le cunoaște astazi.

Alpii au forma unor cute succesive datorita mișcarilor tectonice din a doua jumatate a terțiarului, care au provocat o impingere a structurilor sedimentare de la sud spre nord, dand naștere așa numitelor panze de sariaj care sunt niște cute culcate, cu flancul inferior alungit pentru prima data in aceste locuri.

Din categoria Alpilor fac parte urmatoarele grupe:

- In nord: munții Bernezi, Glarus ;

- In sud: munții Pennini, Lepontini, Retici.

Foto.1. Alpii Elveției

Toate grupele sunt caracterizate de prezența reliefului glaciar și periglaciar, ghețari de tip alpin, circuri și vai glaciare, depozite morenaice plus reliefuri specifice, in general influențate de pedrografie: carstic, dezvoltat pe dolomite- Alpii Calcaroși(Kalkapen).

Munții Jura se intind din nordul Lacului Leman pana in partea de NE a Elveției,in regiunea cuprinsa intre Rin și Acar. Sunt formați in general din culmi calcaroase paralele și alungite pe direcția sud- vest, nord-est, separate de vai transversale, au o altitudine medie de 700-800m și coboara brusc spre regiunea podișului. In cadrul munților Jura se pot distinge trei zone mai importante:

1. Zona din partea meridionala-denumita și zona Neuchatelezi, constituie regiunea cea mai inalta. Regiunea Neuchatel este remarcata prin industria de ceasuri, care a determinat un adevarat miracol in activitatea industriala a Elveției(1600).

2. Zona situata in partea centrala este zona denumita Jura Bernezi se intinde in cea mai mare parte in nordul cantonului Berna.Munții Jura Bernezi sunt mai puțini inalți decat Munții Neuchatel despartiți de vai joase.

3. Zona munților Jura septentrionali- regiune colinara, ale carei altitudini nu depașesc 600-700m.

Podișul Mitteland(Țara de Mijloc)- se afla intre munții Jura și Alpi, de-a lungul unui culoar de 250Km de la Lacul Leman la Lacul Constance. Podișul Mitteland ocupa aproape 1/3 din teritoriul Elveției și se bucura de cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea agriculturii , industriei, artizanatului, aici locuind mai bine de jumatate din intreaga populație a țarii.

Clima.In nordul Alpilor este o clima temperata, iar in sudul Alpilor domina o clima mediteraneana. Clima in Elvetia difera mult de la o regiune geografica la alta. Astfel Elvetia se poate imparti in patru zone climatice:

1. Regiunea muntilor jurasici (nordul-vestul Elvetiei)
2. Regiunea centrala teritoriul dintre Alpi si muntii jurasici
3. Regiunea prealpina si alpina in sudul Elvetiei regiunii centrale
4. Regiunea din sudul Elvetiei (Cantonul Walis, Tessin, Engadin)

In principiu domneste in zona centrala si a muntilor jurasici si regiunea alpina o clima asemanatoare, diferente mai mari climatice fiind in regiunea de sud a Elvetiei. Pe cand in regiunea centrala si alpina precipitatiile medii sunt cca. 2000 mm/an in Walis (valea Rhôn-ului) sunt numai 550 mm/an fiind zona cea mai uscata. Cantitatea de precipitatii vara, cu exceptia Valea Rhôn-ului, este dubla in comparatie cu iarna.

Temperatura depinde mult de altitudinea locului, avand spre vest o tendinta usoara de crestere (in medie de cca. 1 °C) Luna cea mai calduroasa iulie cu o temperatura medie intre 16 - 19 °C, iar temperatura medie anuala este de cca. 7 - 9 °C. In Alpi este clima aspra caracteristica muntilor inalti.
Ca vanturi permanente se poate aminti Föhnul un vant caldut (nu bate in regiunea muntilor jurasici), iar Bise este un vant rece care nu bate de obicei in sudul Elvetiei

Rețeaua hidrografica .Cele mai importante rauri și fluvii ale Elvețieiizvorasc din masivul St Gothard, unde sunt concentrați o parte dintre cei mai mari ghețari ai Alpilor. Dintre cele mai importante rauri din Elveția amintim:

-Rinul care are cel mai lung curs dintre toate raurile care curg pe teritoriul Elveției cu afluentul sau cel mai mare, raul Aar. Aar este alimentat de ghețarii și zapezile din St Gothard și Alpii Bernezi, ca și de ploile și zapezile din Jura.

Foto .2. Rinul la Schaffhausen

-Rohnul, un alt rau important de pe teritoriul Elveției, strabate cantonul Valais pe o lungime de 264 km pana la lacul Leman, fluviul parcurge o panta mai lenta, pe alocuri mlaștinoasa și iși continua cursul spre sud la ieșirea din lac in apropiera orașului Geneva. Apele sale repezi au putut fi folosite pentru producerea de energie electrica prin construirea unor importante baraje, cum sunt cele de la Grande- Dixence, Mauvvisin, Zeuzier.

-Ticino și Inn sunt alte doua rauri importante din Elveția .Toate raurile importante din Elveția au un pronunțat caracter alpin, care le impiedica sa devina navigabile insa importanța lor crește sub raport energetic.

-Numeroase lacuri ale Elveției, situate in regiuni și altitudini diferite, imbogațesc in mod armonios configurația reliefului. Majoritatea lacurilor sunt de tip glaciar, cu forme extrem de variate, sunt de dimensiuni mici, iar peisajul e deosebit.Cele mai interesante sunt lacurile de la paralele nordice și sudice ale Alpilor, lacurile de vale glaciara, numite frecvent subalpine și intinse pe suprafețe mari.

-Lacul Leman este cel mai mare de pe teritoriul Elveției, pe care acesta il imparte cu Franța. Situat intr-o regiune muntoasa cu pantele inclinate spre sud, lacul este incojurat de terase de pietriș etajate, acumulate de apele formate din topirea gheței și de torenți care au barat odinioara calea spre aval a ghețarului Ronului.

-Lacul Constance (Bondesee) este imparțit de Elveția cu Germania și cu Austria. Situat la frontiera de N-E intr-o regiune de coline cu inalțimi de peste 400 m, lacul este format din bazinul principal al Lacului Bodensee, numit și Obersee, și doua golfuri alungite și in partea de vest: Uberlingen și Untersee. Lacurile Leman și Constance sunt cele mai mari din Europa Centrala.

Un alt lac important este lacul Zurich, ce curge pe direcția NE spre SV. Lacul celor Patru Cantoane (Vierwaldstattersee) numit și lacul Lucerna este situat intre cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri și Underwalden, la poalele unor munți inalți. La nord muntele Rigi il desparte de lacul Zug (Zugersee), iar in partea de nord-vest este situat lacul Sempach, din care se scurge raul Sur, afluent al Aarului.

Lacurile Brienz și Thun, situate intr-o veche albie glaciara din valea Aarului, sunt desparțite de o campie aluvionara la varsarea raului Lutschine, unde s-a construit orasul Interlaken. Lacurile de pe versntul sudic al Alpilor (Maggiore, Lugano), pe care Elveția le imparte cu Italia, pastreaza cel mai bine caracteristicile de vale glaciara: sunt adanci și au forma alungita.

Lacul Neuchatel este situat la poalele sud-estice ale munților Jura delimitat de Podișul Elveției in partea de sud-est. Este cel mai mare din lacurile aflate in intregime pe teritoriul Elveției și al treilea ca marime din Europa Centrala. Pe langa rauri și lacuri, Elveția dispune de multe izvoare naturale, care produc ape minerale și ape termale de mare importanța in activitatea turistica a țarii.

Stațiuni balneare și sanatoriale, cum sunt cele de la St Moritz, Arosa, Davos, Schulus- Tarasp si Ragaz- Pfaffers sunt vestite in intreaga lume.

Flora și fauna.Padurile ocupa o suprafata de 30 % din suprafata Elvetiei, astfel in zona alpina domina rasinoasele (piceacaee ca: bradul, molidul, zada (larix), pinul (pinus cembra)), padurile jucand in munti un rol important de reducere a formarii lavinelor si inundatiilor.
La altitudinea de sub 1000 de m cresc padurile de foioase in amestecate, iar in Tessin ca o caracteristica regionala s-au extins padurile de castan domestic, servind in trecut o resursa de hrana a populatiei

In Elvetia sunt in total 40 000 de specii de animale din care 30 000 sunt insecte.Numarul mamiferelor se cifreaza la un numar de 83 de specii, din care o mare parte sunt lilieci si mamifere mici.Toate animalele mari de prada sunt sunt disparute de cateva secole printr-o vanare excesiva, azi prin cunoasterea importantei acestor animale in mentinerea echilibrului in sistemul ecologic, s-au luat masuri de repopulare din Italia sau Polonia cu ras, lup si ursul brun care sunt incadrate in grupa animalelor ocrotite, precum si la o vanare limitata a celorlalte animale carnivore vulpe, vidra, jder, si pisica salbatica.Sunt de asemenea prezente si alte animale salbatice ca si caprioara, cerbul, elanul, bourul, capra salbatica, capra neagra, muflonul, mistretul si castorul.

1.2.Scurt istoric

In anul 1291, reprezentantii cantoanelor Uri, Schwyz si Unterwad au semnat Scrisoarea de Alianta, care le-a unit in lupta contra autoritatii sporite a Austriei, detinǎtoarea din acea perioada a tronului german imperial al Sfantului Imperiu Roman.

In batalia de la Morgarten din 1315, elvetienii au infrant fortele habsburgilor, asigurandu-si cvasi-independenta fata de acestia.

In Tratatul de la Westfalia din 1648, tarile europene au recunoscut independenta Elvetiei fata de Sfantul Imperiu Roman si neutralitatea ei. In 1798, fortele revolutiei franceze au cucerit Elvetia.

Congresul de la Viena din 1815 a restabilit independenta elvetiana, iar puterile europene au acceptat sa recunoasca neutralitatea elvetiana definitivǎ.

Elvetia a adoptat o constitutie federala in 1848, revizuita profund in 1874, care a stabilit responsabilitatea federala in afacerile interne, aparare si comert. De atunci se continua cea mai buna politica economica si sociala care a caracterizat Elvetia de-a lungul timpului.

Elvetienii sunt cunoscuti pentru neutralitatea lor istorica si pentru ca nu au participat militar in nici un razboi mondial. In 2002 Elvetia a devenit membru cu drepturi depline .

1.3. Situația demografica

Populația .Elveția are o populație totala de 7.157.000 locuitori date rezultate din recensamantul din 1990 ajustat de cel din 2000 . Creșterea și scaderea populației a fost determinata de natalitate , mortalitate și migrație internaționala.

Limbile oficiale.Elvetia a fost influentata de cateva dintre cele mai importante culturi europene, de la practicile sale culturale pana la limbile vorbite. In Elvetia exista patru limbi oficiale: germana in nordul si centrul tarii (64 %), franceza in vest (19 %), italiana in sud (8 %); o comunitate mica din cantonul sud-estic Graubünden vorbeste romansa (< 1%).

Fig.1. Situatia demografica

Dialectul german vorbit in Elvetia este cunoscut sub numele de germana elvetiana (Schwyzerdütsch), dar in mediile de informare se foloseste germana inalta (Hochdeutsch).

Romansa nu este o limba oficiala de acelasi rang ca germana, franceza sau italiana: conform alineatului 1 al articolului 70 al constitutiei federale, 'Les langues officielles de la Confédération sont l'allemand, le français et l'italien. Le romanche est aussi langue officielle pour les rapports que la Confédération entretient avec les personnes de langue romanche.' (din franceza: 'Limbile oficiale ale Confederatiei sunt germana, franceza si italiana. Romansa este de asemenea limba oficiala pentru rapoartele pe care Confederatia le intretine cu persoanele vorbitoare de limba romansa.') Multi elvetieni vorbesc mai mult decat o limba. 20 % din populatie este formata din rezidenti si muncitori temporari straini.

Religiile cele mai intalnite in Elvetia sunt romano-catolicismul, confesiune de care apartine 43 % din populatie, si protestantismul (35 %), insa datorita imigrarilor s-au mai stabilit si islamul cu 4 % din populatie si ortodoxismul cu 2 %.

: Dezvoltarea sistemului muscular : Consimtamant pentru examen genetic

Stabilitatea si prosperitatea Elvetiei, combinate cu diversitatea populatiei, au adus la o situatie pe care unii o numesc acum stat consociational.

1.4. Situația economica

Economia Elveției este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Tara cu economia dezvoltata bazata pe industria prelucratoare si servicii (finante si turism).

Industria prelucratoare ocupa peste 1/3 din populatia activa, circa 2/5 din produsul national brut.

Industria a fost orientata spre productia de masini, aparate si bunuri metalice cu un consum limitat de metal (aparate de precizie, ceasuri, locul 2 pe glob) .

Industria siderurgica și a construcțiilor de mașini se bazeaza pe oțelarii electrice prelucrand materia prima importanta, valorificandu-se in același timp energia hidroelectrica autohtona.

Un loc aparte in peisajul industrial il ocupa orologeria (industria ceasurilor). Primele activitați au inceput in sec XVI- lea, iar prima corporație a inceput sa funcționeze in sec al XVII-lea avand cele mai numeroase centre in lungul Jurei intre Geneva și Schaffhausen. In 1845 se construiește prima mașina cu ajutorul careia se fabrica piese pentru ceasuri. In 1962 la Neuchatel a fost creat centrul electronic de orologerie.

Industria textila completeaza și imbogatește peisajul industrial prin produsele sale de excepție și foarte cautate pe piața externa: țesaturi, dantelarii, matase la Zurich.

Industria alimentara are o larga reprezentare teritoriala, avand ca materii prime importante laptele și toate produsele derivate sau care il conțin. Sunt prezente și industria berii, conservelor, a produselor fainoase. Majoritatea centrelor se gasesc in podișul Elveției (Neuchatel, Zurich, Berna, Geneva).

Agricultura și silvicultura in podișul Mitteland și unele din vaile alpine se cultiva vița-de -vie, pomi fructiferi și tutun, plante furajere, grau, ovaz, orz, sfecla de zahar. In regiunile montane padurile si fanetele sunt folosite drept activitati pastorale. Predomina cresterea animalelor pentru lapte si carne (bovine- indeseobi rasa Schwys, porcine, pasari). Aproape 4000 ha de teren sunt plantate cu legume destinate conservelor. Vita de vie ocupa circa 6% din suprafata cultivata (Tessin, Rhon, Rin- unde actioneaza foehn-ul, dar si pe coastele insorite ale lacurilor Leman, Neuchatel, Bienne, Zurich).

¼ din suprafata tarii este ocupata de padure, din care 80% paduri de conifere si circa 20% paduri de foioase in care domina fagul.

Creșterea economica și PIB-ul. Elvetia, care inregistrase in ultimele trei luni ale anului 2008 o scadere de 0,3% a PIB-ului, intra astfel in recesiune, definita ca doua trimestre consecutive de crestere economica negativa.   Slabiciunea conjuncturala a Elvetiei este si mai marcanta pe plan anual, unde se observa o scadere de 2,4% a PIB-ului fata de perioada similara din 2008, a precizat Secretariatul de stat pentru economie (Seco), intr-un comunicat.

Aceast recul al cresterii economice se situeaza in limitele superioare ale estimarilor analistilor, care mizasera pe o scadere intre 0,8% si 2% a PIB, conform agentiei financiare AWP.  'Impulsurile negative au venit mai ales din sectorul comertului exterior', a precizat Seco, unde s-a inregistrat o scadere de 5,4% a exporturilor realizate in primul trimestru al anului curent.   Guvernul Elvetiei si-a redus puternic estimarile de crestere economica pentru 2009 si prevede in prezent o scadere a produsului intern brut (PIB) cu 2,2% in acest an.   Cu toate acestea, pentru 2010, Elvetia prevede o crestere economica de 0,1%. Pana in prezent, SECO estima o crestere economica de 0,8% in 2009 si o noua crestere a PIB-ului in 2010. 

Moneda .Unitatea monetara locala este francul elvețian (CHF), care se divide in 100 de centime ( rappen , in partea germana) . In circulație se gasesc monede de 5, 10, 20 si 50 de centime (rappen), respectiv 1, 2 si 5 franci. Bancnotele disponibile pe piața sunt cele de 10, 20, 50, 100, 200 si 1.000 de franci. Bancile sunt deschise de regula intre orele 8:30-16:30 (in zilele lucratoare), insa majoritatea se inchid pentru pauza de pranz. De aici se pot cumpara la cele mai bune rate francii elvețieni, in condițiile in care 100 CHF valoreaza circa 63 EUR, respectiv 79 USD.

Sistemul bancar.Sectorul bancar reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei elvetiene si absoarbe aproape 4% din populatia activa. Bancile elvetiene gestioneaza bunuri in valoare de peste 3.300 miliarde CHF dintre care mai mult de jumatate provin din afara Elvetiei.Cu o lunga traditie in materie de stabilitate economica si financiara manifestata in principal in nivelul scazut al inflatiei, o rata redusa a dobanzilor si o moneda nationala puternica si stabila , Elvetia este considerata unul dintre cele mai mari centre financiare offshore din lume, devansand Londra, New York sau Frankfurt.

Deschiderea unei banci, efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare, managementul fondurilor mutuale sunt activitati pentru a caror desfasurare este necesara obtinerea aprobarii Comisei Federale Elvetiene a Bancilor-EBK.In comparatie cu alte state, sistemul bancar elvetian este mai putin rigid din punct de vedere al reglementarilor.

In afara celor doua banci renumite UBS si CS GROUP care se afla printre cele mai mari institutii bancare din lume, pe piata bancara elvetiana sunt prezente multe alte banci locale si peste 100 de institutii financiare straine . Bancile cantonale ,bancile regionale si bancile de economii joaca un rol important in finantarea proiectelor de investitii. Organizatia cea mai importanta din sectorul bancar elvetian este Swiss Bankers Association.

O specifitate a bancilor elvetiene este data de asa numitul "secret bancar", subiect de actualitate care genereaza dispute aprinse intre Elvetia si UE in contextul negocierilor pe tema impozitarii economiilor bancare, parte componenta a setului doi de acorduri bilaterale. Conform legislatiei federale, bancile sunt obligate sa protejeze confidentialitatea tranzactiilor efectuate de catre clienti, in egala masura elvetieni sau investitori straini. Argumentele partii elvetiene in confruntarea cu criticii europeni pe aceasta tema se referea in primul rand la faptul ca proectia oferita nu se aplica in cazurile in care exista suspiciuni cu privire la natura legala, in raport cu legislatia elvetiana, a fondurilor care fac obiectul tranzactiei. La solicitarea autoritatilor fiscale din tara de origine, motivata de suspiciunea de frauda fiscala se poate obtine, prin decizie judecatoreasca, suspendarea secretului bancar si acordarea de asistenta judiciara autoritatilor statului de origine a fondurilor.

Secretul bancilor elvetiene are mare legatura cu neutralitatea traditionala a tarii. Este un fel de conventie acceptata de toata lumea pentru a face din aceasta tara un fel de paradis securizat pe toata linia : teritoriul, bancile, chiar si francul elvetian este perceput in acest sens. Primele banci private elvetiene au aparut pe la 1680, iar patronii lor garantau cu propria avere toate depozitele clientilor. Acest lucru s-a dovedit o reclama de mare succes si de aici s-a nascut traditia privind securitatea unei banci elvetiene. Inca mai exista 15 banci private, iar politica de garantare a proprietarului se mentine.

Tot in spiritul pastrarii unui grad ridicat de discretie al operatiunilor in bancile elvetiene exista posibilitatea utilizarii de conturi nepersonalizate (numbered accounts).Titularul de cont este identificat doar printr-un numar insa contul nu este totusi unul anonim , datele personale ale titularului fiind disponibile doar unui numar restrans de lucratori ai bancii.In general, suma minima impusa pentru deschiderea unui "numbered accounts" este de 100.000 CHF.

Economia Elvetiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plina de succes pe termen lung in domeniul sigurantei monedei nationale, dublata de secretul operatiilor financiare efectuate in bancile elvetiene a facut din Elvetia un 'rai financiar' al investitorilor si al investitilor acestora. In acelasi timp, a creat o economie care se bazeza masiv pe afluxul extern constant de investitii. Din cauza micimii tarii si a specializarii inguste a fortei sale de munca, industria fina si de precizie, respectiv comertul si finantele sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii economice a tarii.

Industria financiara nu detine o cota mai mare de 15% din economia elvetiana, dar cu toate acestea segmentul bancar a contribuit in ultimii ani cu peste 50% la cresterea economica a tarii, arata un raport guvernamental citat de Bloomberg.

In ultimul trimestru din 2007, ritmul de crestere al economiei elvetiene a atins cel mai inalt nivel din ultimii doi ani pe fondul cresterii semnificative a cheltuielilor consumatorilor si corporatiilor. Produsul intern brut al tarii a urcat cu 1% fata de nivelul inregistrat in trimestrul anterior, cel mai rapid ritm din iunie 2005.

Sistemul bancar al Elvetiei este caracterizat prin stabilitate, intimitate si prin protectia asupra informatiilor legate de bunuri si servicii .

Elvetia este din punct de vedere economic o natiune avansata si prospera, cu un produs intern brut( GDP) mai mare decat al altor natiuni dezvoltate din vestul Europei. In plus, valoarea francului elvetian( CHF) a fost relativ stabila comparativ cu alte monezi. In 2003, sectorul financiar cuprindea 14% din PIB-ul tariii, iar ca angajati numarul era de aproximativ 180 000 oamenii ( dintre care 110 000 chiar in sectorul bancar); acesta reprezintand circa 5,6 din totalul elvetian al fortei de munca.

Neutralitate elvetiana si suveranitatea statala, de mult recunoscuta de natiunile externe, au creat o ambianta stabila, propice dezvoltarii sistemului bancar. Cu toate ca asezarea geografica o plaseaza aproape de centrul Europei, Elvetia si-a mentinut o pozitie neutra fata de ambele razboaie mondiale; nu este un membru al Uniunii Europene sau al Ariei Economice Europene, iar pana in 2002 n-a fost nici macar membra a Natiunilor Unite.
Acum se estimeaza ca o treime din toate fondurile pastrate in afara sistemului de origine(numite si fonduri offshore ) sunt detinute de Elvetia.   

Institutia Bank of International Settlements, care faciliteaza cooperarea intre bancile centrale din intreaga lume, isi are resedinta la Bazel.Fondata in 1930, institutia a ales aceasta locatie datorita neutralitatii tarii ,amanunt foarte important daca ne gandim ca tarile membre fusesera de ambele tabere in Primul Razboi Mondial.Bancile straine care activeaza in Elvetia opereazaa la momentul actual aproximativ 877 miliarde franci elvetieni, incluzand bunurile de valoare.

Pana in prezent, nu exista nici o cifra oficiala referitoare la numarul de conturi bancare deschise in Elvetia de europeni. Singura cifra cunoscuta este valoarea acestor fonduri administrate in Elvetia, adica aproximativ 3546 de miliarde de franci elvetieni in 2004, in crestere cu 7,7 procente comparativ cu 2003. Analistii estimeaza ca mediile bancare elvetiene gestioneaza aproximativ o treime din averea mondiala.

Banca centrala a Elveției.O banca centrala reprezinta autoritatea monetara a rezervei bancare. Ea este o entitate responsabila de politica monetara a tarii sale sau al unui grup de state membre, precum UE. E obligata de Constitutie si de lege (stat) pentru a actiona in concordanta cu interesele tarii ca un intreg. Principala responsabilitate a Bancii Nationale a Elvetiei o reprezinta mentinerea stabilitatii valutei nationale si aprovizionarii capitalului, dar indatorari mai active ale functiei cuprind controlul subventionarii interesului ratelor imprumuturilor si actionand ca un aprod al imprumutului a ultimei resurse catre sectorul bancar in timpul crizelor financiare.

Banca centrala se afla in fruntea piramidei, coordonand intreaga activitate bancara avand functia de "banca a bancilor". Are obligatia implementarii politicii monetare de baza. Bancile comerciale fiind principala sa clientela. Toate celelalte banci sunt obligate sa-si deschida conturi curente la banca centrala si sa-si constituie la dispozitia acesteia rezerve minime obligatorii. Pe baza acestora banca centrala poate acorda bancilor comerciale credite de refinantare.

Ea este banca care gestioneaza masa baneasca, avand rolul de banca de emisiune, urmarind in permanenta satisfacerea cererii de moneda cu bani de cont si bilete de masa. Aceasta detine monopolul asupra emisiunii. Ofera economiei bancnote ce intrunesc standarde ridicate pentru respectarea calitatii si a securitatii. Este de asemenea insarcinata de catre Constitutia federatiei cu sarcina de distribuire a monedei .

Banca centrala a Elvetiei are functia de a regulariza si supraveghea industria bancara. Montarea ratei de interes oficiala utilizata pentru administrarea inflatiei si rata de schimb a tarii si asigurarea ca aceasta rata ia ca efect un mecanism politic divers.

Supravegheza in mod sistematic platile importante si sistemul de achitare a securitatii si ajuta la formarea cadrului operational pentru sectorul financiar. Supravegherea sectorului bancar elvetian e responsabilitatea Comisiei Federale a operatiunilor bancare elvetiene.

In vederea instrumentelor politicii monetare obisnuite, Banca Nationala a Elvetiei poate achizitiona sau vinde, valuta externa. Operatiunile de schimb valutar extern pentru politica monetara propune utilizarea contextului de interventie a schimbului valutar extern pentru a influenta rata de schimb a francului Elvetian impotriva valutei externe. Aceasta poate intra in schimbul de valuta externa, functie folosita din 2000 pentru nevoile politice monetare in circumstantele exceptionale. Politica de investire a Bancii Nationale a Elvetiei e bazata pe trei criterii: lichiditati, performanta, reusite si siguranta. Actul nou al Bancii Nationale va mari posibilitatea investitiei universale a Bancii Nationale a Elvetiei. Anumite angajamente operationale indeplinite: (a) eligibilitate valutara - securitatea trebuie sa denomineze francul elvetian, dolarul american si euro sau lira sterlina ; (b)angajamentele lichiditatii pentru securitate. Volumul minim pentru demonizarea securizata a francilor elvetieni este de 100 de mid.

Cerintele fundamentale pentru cei ce imprumuta sunt :

- sectorul public elvetian - Confederatia Elvetiana, cantoane, municipalitatea elvetiana.

- sectorul public extern - state federale, care aprovizioneaza intalnirea cu o rata a cerintelor ;

- organizatii internationale ;

- banci ipotecare.

Pentru a fi eligibili pentru includere in cosul Bancii Nationale, garantarea trebuie sa fie un contract de pozitie a profitului cu o rata a profitului fixa sau inconstienta, garant al contractului dupa exercitarea garantiei ei sau a potentei inregistrarii datoriilor banesti ale pietei. Contractele subordonate si a celor transformabile nu sunt eligibile.

Problema excluderii corespondentei . Banca Nationala a Elvetiei nu accepta securitatile corespondentilor sau pe cele emise de persoanele sau companiile ce formeaza o entitate economica intre corespondenti. O antrepriza e considerata a apartine aceleiasi unitati economice unde 20% sau mai mult din capital sau a dreptului de vot sunt pastrate. Aceasta regula nu se aplica si participantilor bancilor ipotecare. Daca e violata, Banca Nationala a Elvetiei poate exclude temporar corespondentul de la operatiile politicii monetare.

Paza garantarii eligibilitatii. Eligibilitate colaterala a sprijinului Bancii Nationale a Elvetiei e in principal depozitata cu cea a Securitatii Internationale Elvetiana. In cazul sigurantei externe, Banca Nationala a Elvetiei permite paza peste granite furnizarii sigurantei care sunt depuse depunatorilor centrali de garantie, internationali sau bancilor centrale a statelor membre UE.

Banca Nationala a Elvetiei joaca rolul de bancher al Confederatiei si impreuna cu autoritatile federale participa la colaborari internationale monetare

Istoria bancii UBS.UBS a fost fondata ca o banca elvetiana,creata in 1747,cand prima ei sucursala a fost stabilita in regiunea elvetiana Valposchiavo.Oricum cele 3 componente principale ale companiei dateaza in din a doua jumatate a secolului al XIX lea .Union Bank din Elvetia , Swiss Bank Corporation si Paine Weeber sau atencedentele lor , au fost create intre 1860 si 1870 .

Banca Moderna UBS a fost fondata prin fuziunea dintre Union Bank din Elvetia si Swiss Bank Corporation in iunie 1998.Cu toate ca numele companie nou formate a fost presupusa a fi " United Bank Of Switzerland" , oficialii au optat sa o numeasca simplu" UBS" pentru a nu coincide cu filiala United Bank Switzerland - partea bancii United Bank Limited's .

SBC a constituit anterior o banca de investitii globala prin achizitia filialei Dillon Read din New York si a S.G. Warburg din Londra . Primul presedinte al noi bancii formate a demisionat in octombrie 1998 in timpul crizei Long -Term Capital Management, care a afectat Union Bank din Elvetia .In 2000 UBS acapareaza Paine Webber Grup , urmand sa devina cea mai mare fima manageriala pentru clientii privati.A investit active in toata afacerea , incluzand si SUA , in total de 3,265 trilionane CHF.

La 9 iulie 2003 ,toate grupurile de afacere reunite sunt numele de UBS au inceput sa functioneze ca o singura firma mare.UBS Paine Webber , UBS Warburg ,UBS Asset Management si alte bancii au devenit simplu " UBS".

UBS este prezenta in toate centrele financiare majore mondiale , cu sedii in 50 de tarii. Conform site-ul UBS , banca avea 81,557 de angajatii la 30 iunie 2007 (27,315 in Evetia, 31,933 in America , 13,355 in Europa,Orientul Mijlociu si Africa si 8,954 in Asia si Australia).

Afacerea UBS.USB este organizata in 4 grupuri de afaceri:Global Wealth Management si Business Banking , Investiment Bank,Global Asset Managemet si Corporate Center.

Dillon Read Capital Management.In iunie 2006 UBS a anuntat lansarea bancii Dollon Read Capital Management, o afacere alternativa pentru investitii de management in scopul de a acapara noi afaceri si personal pe care UBS il perduse in fata altor firme.Cativa directori superiori ai UBS Investiment Bank au parasit postul pentru a ridica noua afacere DRCM . O revista de scandal din U.K.(Marea Britaniei) a sugerat ca UBS a garantat 1 bilion de dolari bonusuri si premii de 3 ani pentru cei 120 de angajatii pentru a descuraja comerciantii sa plece , dar UBS a negat ca planul de compensatie pentru DRCM a fost in intregime o realizare inferioara.

La 3 mai 2007 UBS a anuntat apropierea de DRCM datorita complectitatilor operationale .DRCM a anuntat o pierdere 124 milioane de dolari in primul sfert de an ; Aceasta dupa ce au castigat 1,2 bilioane dolari in 2006. 1,2 bilione dolari din fondurile investitorilor au fost intoarse cu investitii castigand 16,6% dupa platii .Multe dintre stategiile de comert ale DRCM care au fost rentabile au fost mutate la banca de investitii.

UBS Polybahn.Una dintre afacerile neobisnuite operate de UBS AG este UBS Polybahn, n teleferic din Zurich ,Elvetia .Dreptul de proprietate al acestei lini dateaza inca din 1876 cand Union Bank din Elvetia a salvat de la faliment compania de funicular.

Concurentii.Concurentii principali sunt:Deutsche Bank , HSBC,Citigrup,Morgan Stanley, Credit Suisse,Banc Of America Securities LLC , Goldman Sachs , JP Morgan ,Lehman Brothers Bear Stearns si Merrill Lynch.

1.5. Patrimoniu cultural al Elvetiei

Elvețienii iubesc artele .Pentru o națiune extrem de conservatoare, Elveția a produs cateva forme de arta extrem de inovativa in ultimii 100 de ani: dadaismul in literatura și inovațiile arhitecturale ale lui Le Corbusier-cel mai influent arhitect al secolului, pentru care,simplificarea designului era o prioritate .In fiecare oraș mare exista o Kunsthaus(galerie de arta) .Muzica, baletul, filmul sunt la loc de onoare aici .In fiecare sat exista un Musikverein (club de muzica) .Ecoul sunetului de bucium inca mai umple vaile pe data de 1 august, ziua Naționala a Elveției .

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt inscrise urmatoarele obiective din Elvetia:

• Manastirea benedictina de la St. Gallen (1983)
• Manastirea benedictina Sf.Ioan din Val Müstair (1983)
• Centrul vechi istoric din Berna (1983)
• Cele trei cetati din Bellinzona (2000)
• Regiunea alpina "Jungfrau" (2001, 2007)
• "Monte San Giorgio" langa Lacul Lugano (2003)
• Terasele viticole din districtul Lavaux (Cantonul Vaud

Scriitori cunoscuți in lumea intreaga. Literatura germana in Elveția este mai prolifica și mai politica decat scena literara franceza, așa cum probeaza lucrarile unor scriitori ca Max Frisch (1911-1991), Friederich Durrenmatt (1921-1990), Peter Bichsel (n.1935) sau Kurt Marti (1893-1937). In ciuda faptului ca majoritatea carților lor apar la edituri din Germania, relația dintre cele doua țari nu este doar intr-un singur sens. Cea mai mare editura europeana (Diogenes) care publica numai literatura germana iși are sediul la Zurich. Cele mai mari teatre din Elveția se afla in orașele importante, dar și in Biel, Sankt Gallen sau in alte parți exista teatre municipale bune și teatre micuțe experimentale.

O scena muzicala variata.Viața muzicala din Elveția e prea puțin influențata de granițele lingvistice. Arthur Honegger (1892-1955) s-a bucurat de o mare popularitate in Franța, și mulți compozitori din țarile invecinate au predat la Academia de Muzica din Basel. Muzica de jazz din Elveția a devenit vestita in toata lumea grație festivalurilor anuale de jazz, mai ales cele de la Montreux și Willisau. Exista o specificitate a muzicii elvețiene rock, pop sau folk, un numar din ce in ce mai mare de versuri fiind in germana - in dialect, pentru ca ofera un mediu mai bun de exprimare a sentimentelor decat germana oficiala.

Arta - patos și umor.Elveția a jucat un rol important in dezvoltarea impresionismului, de exemplu cu lucrarile lui Giovanni Segantini (1858-1899). Un reprezentant tipic al stilului național din aceasta epoca este Ferdinand Hodler (1901-1966), Paul Klee (1879-1940) si altii, aceasta tara i-a dat pe unii dintre cei mai mari artiști ai secolului XX. Una din mișcarile artistice care s-au extins dincolo de arta iși are originea in Elveția: dadaismul, co-fondator de Hans Arp (1886-1966) la Zurich. Un stil artistic asemanator prin comicul sau a fost reprezentat mai tarziu de Jean Tinguely (1925-1991) cu sculpturile sale mișcatoare , care nu numai ca insufletesc piețele publice, dar sunt și uzante.

Arhitectura - poduri și centre balneare Cațiva din arhitecții elvețieni ai secolului XX au obținut faima mondiala. Le Corbusier (1887-1965), originar din La Chaux-de-Fonds, a realizat mare parte din opera sa in afara țarii. Unul din contemporanii sai, Robert Maillart (1872-1940), cel mai cunoscut inginer de poduri al secolului sau, a construit poduri indraznețe de beton peste vai și albii de rauri din Alpi. Cațiva arhitecți au avut mare succes și au devenit cunoscuți la nivel mondial prin 1970: Mario Botta (n.1943) din Grisons, care și-a facut un nume prin construirea unui centru balnear in Vals și a unui centru de arta in Bregenz. Echipa din Basel formata in Herzog și de Meuron a atins un renume mondial cu Galeria de Arta Moderna Tate din Londra, Arena Allianz din Munchen și Stadionul Olimpic din Beijing

Obiceiuri si tradiții.Avand o gandire ordonata, grijulii cu banii și constienti de mediu, elvețienii acorda o atenție deosebita detaliului .Nu e de mirare ca ei sunt buni la conducerea bancilor, hotelurilor și cailor ferate, dar și la fabricarea ceasurilor de mana și executarea unor proiecte inginerești complexe . Elvețienii sunt o națiune iubitoare de sport, iar terenul montan e ideal pentru nașterea unor campioni la sporturile in aer liber . De-a lungul timpului, o pleiada de celebritați a fost atrasa de Elveția datorita combinației sale de neutralitate și toleranța. Astazi Elveția e privita ca un refugiu pentru cei extrem de bogați, care nu sunt urmariți aici de paparazzi și de ziarele de scandal.

Gastronomie .Se poate spune ca Elveția este eclipsata de vecinii sai in materie de gastronomie, insa locuitorii cantoanelor au avut ințelepciunea sa imprumute cunoștințe prețioase in domeniu de la prietenii lor francezi, germani și italieni, adaptandu-le la propria lor bucatarie. Rezultatul descentralizarii culturale specifice acestei țari consta intr-o diversitate alimentara unica in Europa, fiecare regiune putandu-se lauda cu retețe complet originale și cu variante optimizate ale celor tradiționale. Valul de imigranți inregistrati in Elveția anilor 80 și 90 a avut ca urmare incetațenirea gastronomiei turcești, arabe și, intr-o oarecare masura, asiatice. Preparate internaționale de tot felul se pot gasi la Geneva, Zurich și chiar Berna. Insa, chiar și in restul țarii, localnicii au știut sa imprumute din rețetele altor popoare tot ce ar putea imbunatați mancarea de pe mesele lor zilnice.

Deși nu exista o regula elvețiana batuta in cuie, ingredientele de baza utilizate in țara cantoanelor sunt produsele lactate (lapte, iaurt, unt și evident o mare varietate de branzeturi), legumele (fasole, morcovi, conopida, cartofi și spanac) și carnea. Aceasta din urma (vițel, vita sau curcan) se gatește in toate felurile posibile.

Printre preparatele elvețiene cele mai cunoscute se numara : fondue (branza topita ) a carei savoare unica deriva din amestecarea mai multor sortimente de branza, teigwaren (paste tricolore dupa drapelul italian, cu alb, rosu și verde se prepara din paste și legume) și raclette (preparata prin topirea intr-un aparat special a branzei cu același nume, care se servește apoi cu cartofi noi, muraturi și mirodenii). Un desert original este tortul (sau placinta) cu morcovi, decorat cu figurine din marțipan.

Mitul ciocolatei elvețiene .Elvețienii nu au inventat ciocolata, dar au adus-o la perfecțiune. De la deschiderea primei fabrici de profil, in 1819, ei au imbunatațit incontinuu rețeta acesteia. Astfel, in 1875 ei au creat ciocolata cu lapte, iar in 1879 primul sortiment care se topește in gura. In timp, producerea acestui desert a devenit o pasiune și o mandrie naționala pentru elvețieni. Ciocolata ideala, spun ei, trebuie sa aiba un aspect perfect neted, sa nu faca firimituri la rupere și sa aiba un miros aromat, diferit de cel al simplei pudre de cacao. Momentul adevarului se produce insa la degustare, cand ciocolata adevarata trebuie sa se topeasca pe limba precum untul, fara sa lase reziduuri in gura .

Ce culoare are vaca? Unul dintre cele mai faimoase sortimente de ciocolata elvețiana este Milka, asociat in toata lumea cu vacuța mov de pe ambalajul sau. Dincolo de originalitatea acestei imagini, realitatea este hilara. Mai mulți copii occidentali de varsta preșcolara și școlara, crescuți in mediul urban, au fost supuși acum cațiva ani unui sondaj, in cadrul caruia au fost intrebați inclusiv ce culoare are vaca. Raspunsul a fost mov.

Foto 3. Ciocolata elvețianaFoto 4.Sortimente ciocolata

Sinteza a virtuozitații elvețiene, celebrele bricege cu multiple utilizari se gasesc de cumparat in mai toate magazinele confederației. Deosebit de eficace și de ergonomice, ele sunt disponibile in peste 500 de modele, putand indeplini 33 de funcții diferite. Minunate pentru desfacut conserve sau sticle sau doar pentru a va ține cheile in buzunar, bricegele sunt un excelent suvenir adus la intoarcerea din Elveția.

Nimeni nu se poate compara cu producatorii elvețieni atunci cand e vorba de ceasuri. Sinonime cu precizia la secunda, micile angrenaje de masurare a timpului au creat in țara cantoanelor marci recunoscute pe plan internațional precum Rolex, Patek Philippe sau Longines. Mai nou, nonconformistele Swatch s-au impus pe piața ca o divizie mai accesibila de ceasuri elvețiene, susținute de campanii publicitare deosebit de agresive

1.6. Statul și forma de guvernamant, organizare administrativ-teritoriala

Regimul politic.Constitutia federala, adoptata in 1848, formeaza baza legala a statului federal modern. In 1999 a fost adoptata o noua constitutie, dar care nu a introdus modificari notabile in organizarea statului. Ea descrie drepturile fundamentale si politice ale indivizilor, descrie cadrul pentru participarea cetatenilor la treburile publice, si divide puterea in stat intre Confederatie si cantoane, definind jurisdictiile si autoritatea la nivel federal. Sunt trei institutii federale importante:^[2] parlamentul bicameral (legislativul), Consiliul Federal (executivul) si Curtea Suprema Federala (instanta judecatoreasca suprema).

Parlamentul. Parlamentul Elvetiei este format din doua camere: Consiliul Statelor care are 46 de reprezentanti (doi din fiecare canton si unul din fiecare semicanton) alesi prin sisteme definite de fiecare canton individual, si Consiliul National, care este format din 200 de membri alesi printr-un sistem electoral proportional, in functie de populatia fiecarui canton. membrii ambelor camere au un mandat de 4 ani. Cand ambele camere sunt reunite in sesiune comuna, ele sunt numite impreuna Adunarea Federala. Prin referendum, cetatenii pot contesta orice lege adoptata de parlament, si prin intiativa legislativa publica, pot introduce amendamente la constitutia federala, elemente care fac Elvetia sa fie uneori considerata o democratie directa.

Consiliul Federal este guvernul tarii, si conduce aparatul administrativ federal, avand atributiile unui sef de stat. Este un corp colegial format din sapte membri alesi pentru un mandat de patru ani de catre Adunarea Federala, care si supervizeaza activitatea Consiliului. Presedintele Confederatiei este ales de Adunare din cei sapte membri, traditional prin rotatie, pentru un mandat de cate un an, pentru a prezida sedintele guvernului si pentru a indeplini functiile reprezentative in relatiile internationale. Cu toate acestea, presedintele este doar un primus inter pares fara puteri suplimentare, ramanand si seful unui departament din administratie.

Statul.Elveția este o republica parlrmentara, stat federal, potrivit constitutiei din 29.05.1874. Activitatea legislativa este exercitata de Adunarea Federala, compusa din Cons. Statelor si Cons. National, iar cea executiva de Cons. Federal (cabinetul) numit de Adunare. Partide politice: 18 formatii.

Administrație teritoriala.Elveția e un mozaic format din 23 de cantoane dintre care trei sunt divizate la randul lor in semicantoane .Fiecare dintre acestea poate fi comparat cu un stat mic, independent, avand propriul sau guvern, parlament, legi și tribunale .Cantoanele sunt alcatuite din circa 3000 de municipii care sunt in mare masura autonome .In ansamblu, la aceste cantoane se face referire sub numele de Confederația Elvețiana (Confederation Helvetica) explicandu-se astfel sensul inițialelor ,,CH'' care apar pe autoturisme .

Cantoanele sunt niste ,, republici" mai mici, cu constitiutii proprii, guverne si parlamente locale, dar legile lor nu trebuie sa contravina legilor si Cosntititiei Confederatiei.

Inițial au existat opt cantoane legate intre ele prin acorduri la care s-au asociat mai tarziu alte cinci asemenea formațiuni. Pentru o lunga perioada istorica cele 13 cantoane au constituit o dieta convocata periodic pentru a dezbate probleme de interes comun

Tabel 1.1.

Structura cantoanelor in Elveția

Fiecare canton era reprezentat de patru delegați care primeau instrucțiuni precise din partea celor care ii desemnasera la nivelul cantoanelor. Deliberarile din dieta aveau un caracter secret . Fiecare canton dispunea de un singur vot, ceea ce a intarit caracterul democratic al sistemului de guvernare care nu ținea seama de marimea și populația fiecarui canton.