Evolutia in timp a hartii politice

Evolutia in timp a hartii politice

Harta politica actuala a lumii este rezultatul unei evolutii indelungate.

■       Impartirea lumii in state si imperii isi are originea in Antichitate. Primele formatiuni statale au aparut in Orientul Mijlociu si Apropiat (in spatiul Mesopotamiei si al Persiei), nordul Africii (Egiptul antic), pe Valea Indului si in Asia de Est (China).

In Grecia antica erau cunoscute orasele-stat (polis), iar bazinul Marii Mediterane a fost colonizat de fenicieni care au intemeiat, de asemenea, orase-stat (Cartagina).

Primul "stat" de mari dimensiuni, cu o mare stabilitate in timp si cu o organizare interioara exemplara, a fost Imperiul roman. El a inclus in teritoriul sau, succesiv, alte formatiuni teritoriale de tipul statelor (Gallia, Hispania, Dacia), sau chiar state mai vechi (Egipt, Grecia, Iudeea). Principalele elemente caracteristice ale acestui imperiu sunt: granite stabile si bine delimitate (aparate prin garnizoane militare), o organizare interna bazata pe institutii si reguli precise, o capitala cu functii centralizatoare (Roma), o organizare pe "provincii" (similara unui sistem federal), si un sistem economic, financiar si administrativ unitar. La sfarsitul sec. IV, Imperiul roman se imparte in Imperiul roman de apus (cu capitala la Roma), care va forma nucleul lumii catolice si Imperiul bizantin (cu capitala la Constantinopole), care va sta la originea lumii ortodoxe.

■       In Evul Mediu, Europa a avut o puternica fragmentare politica, reunita uneori in "imperii" (Imperiul carolingian, Imperiul romano-german), dar adesea impartita in regate.

In Africa medievala, in afara partii de nord (araba), existau diferite formatiuni statale (mai numeroase in zona Ghana-Nigeria).

America precolumbiana cuprindea formatiuni statale suprapuse civilizatiilor mayasa, incasa si azteca.

Descoperirile geografice au permis cunoasterea si colonizarea unor teritorii noi (America, Asia de Sud, Australia) si formarea unor "imperii coloniale" (in sec. XVI-XTX); acest proces ar putea fi denumit "europenizarea" planetei.

■          Epoca moderna a cunoscut dezvoltarea unor imperii (Imperiul otoman, Imperiul habsburgic,  Imperiul rus) si a diferitelor state mai mici in Europa, Asia, America Centrala si de Sud.

Pe continentul nord-american principalul element de geografie politica il reprezinta formarea Statelor Unite ale Americii, printr-o unificare teritoriala si politica de la est spre vest.

■       In perioada contemporana (de la mijlocul sec. XIX pana astazi) asistam la formarea unor state nationale prin unificarea mai multor entitati teritoriale mai mici (unificarea Germaniei, a Italiei), la consolidarea unor state intinse, la mentinerea imperiilor coloniale (Franta, Spania, Anglia, Olanda - Fig. 1, 2) si, pe alocuri, modificarea acestora, la extinderea succesiva a Imperiului rus, apoi a URSS, la aparitia unor state noi in America Latina si Asia (Fig. 3) s.a. Germania a fost ocupata, dupa Al Doilea Razboi Mondial, de fortele aliate, iar pe teritoriul ei s-au format (in 1949) doua state: in vest, Republica Federala Germania (capitala la Bonn) si in est, Republica Democratica Germana (cu capitala la Berlin), care s-au reunificat in 1990.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial are loc un proces de decolonizare si de aparitie a noi state in Africa, Asia, America Centrala si de Sud, Oceania (in total, aproape 90) - DOC 1.

Dupa anul 1990 au aparut state noi prin: desfiintarea URSS, dezmembrarea Iugoslaviei si divizarea Cehoslovaciei.

Desfiintarea URSS a dus la aparitia a 15 noi state, situate pe continentul european si asiatic, Federatia Rusa fiind succesoarea sa "principala" (DOC 2).

Dezmembrarea R.S.F. Iugoslavia a dus la aparitia altor 5 state noi (DOC 3). Serbia si Muntenegru se considera principala succesoare a fostului stat.

Divizarea Cehoslovaciei a fost un proces pasnic, in urma caruia au aparut doua state noi (DOC 4).

In prezent, exista un numar de peste 70 de teritorii sub tutela sau dependente. Exceptand Groenlanda, majoritatea sunt de mici dimensiuni.

DOC 1.            Cronologia decolonizarii (1946-1990)

Perioada 1946-1950

Iordania, Filippine, Pakistan, India, Myanmar (fosta Birmania), Sri Lanka (fost Ceylon), Israel, Rep. Coreea, R.P.D. Coreeana, Vietnam, Laos, Kampuchea, Indonezia.

Perioada 1950-1960:

Libia, Sudan, Maroc, Tunisia, Ghana, Malaysia, Guineea, Camerun, Togo, Madagascar, Zair (fost Congo Belgian, actuala R. D. Congo), Somalia, Benin (fost Dahomey), Niger, Burkina Faso (fosta Volta Superioara), Cote d'Ivoire, Ciad, Africa Centrala, Congo (fost Congo Francez), Cipru, Gabon, Senegal, Mali, Nigeria, Mauritania.

Perioada 1961-1970:

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

Sierra Leone, Kuwait, Tanzania (fosta Tanganyka), Samoa de Vest, Burundi, Rwanda, Algeria, Jamaica, Trinidad-Tobago, Uganda, Kenya, Malawi, Malta, Zambia, Gambia, Maldive, Singapore, Guyana (britanica), Botswana, Lesotho, Barbados, Yemen (fost Aden), Nauru, Mauritius, Swaziland, Guineea Ecuatoriala, Tonga, Fiji.

Perioada 1970-1980:

Bahrein, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bangladesh, Bahamas, Grenada, Guineea Bissau, Mozambic, Capul Verde, Sao Tome si Principe, Papua-Noua Guinee, Angola, Surinam (fosta Guyana Olandeza), Comore, Seychelles, Djibouti (fosta Somalia Franceza), Solomon, Tuvalu, Santa Lucia, Kiribati, St. Vincent si Grenadine.

Perioada 1981-1990:

Zimbabwe (fosta Rhodesia), Vanuatu, Belize, Antigua si Barbuda, St. Kitts si Nevis, Brunei, Namibia.

Fig. 1 - Principalele posesiuni coloniale

din prima parte a secolului XX

Fig. 2 - Evolutia hartii politice a lumii in secolul XX

DOC 2.            Statele formate dupa desfiintarea URSS

DOC 3. Statele formate dupa dezmembrarea R.S.F. Iugoslavia

DOC 4.            Statele formate dupa divizarea Cehoslovaciei

APLICATII:

1. Precizati ce intelegeti prin "europenizarea planetei".

2. Redati pe scurt principalele elemente ale evolutiei hartii politice a lumii din ultimele doua decenii.

3. Localizati pe harta politica a lumii statele cuprinse in fiecare etapa din "cronologia decolonizarii" (DOC 1).