Pestera mare din ogasul adanc

PESTERA MARE DIN OGASUL ADANC

Localizare si cai de acces. Intre V. Arsasca si Cerna-Sat, banda de calcar din versantul stang al Cernei, desi continua, are latime foarte mica, uneori sub 100 m. Ea se inalta insa ca un adevarat zid de cetate si nu poate fi trecuta decat prin vaile transversale care, in zona de calcare, au pasaje de chei abrupte, saritori, marmite si pesteri.          

Una dintre aceste vai este Ogasiul Adanc, care e situat chiar in dreptul confluentei Vaii Cerna cu Valea Craiovei, cca l km inainte de Cerna-Sat. Accesul auto este asigurat de soseaua asfaltata de pe V. Cerna. Traversand podul care se afla in acest punct se strabate lunca neteda a Cernei si apoi, pe o poteca abia vizibila, se urca prin firul ogasului o diferenta de nivel de cca 150 m.

Intrarea, sub forma unei diaclaze rectilinii, are dimensiunile 2,5X1 m, practicata in versantul stang, chiar la nivelul talvegului, sub un mic abrupt.

Date istorice. Pestera Mare din Ogasul Adanc a fost descoperita si explorata in anul 1980 de C. Lascu, G. Ponta si L Povara. Explorarea completa si cartarea au fost realizate in iarna aceluiasi an de membrii Cercului Speologic ,,Focul Viu" - B.T.T. Bucuresti.

Descriere. Pestera, cu o lungime de 650 m si o denivelare de 90 m, este una dintre cele mai lungi si mai adanci din V. Cernei.

Deschiderea pesterii conduce intr-un coridor scurt care este o falsa continuare, in realitate, chiar in intrare, o deschidere de 0,5X1 m in podea, mascata uneori de frunze, conduce intr-un put de 6 m in care se coboara cu precautie, deoarece, desi exista prize, peretii sunt lustruiti de apa.

Infiltratiile care se scurg in perioadele ploioase prin acest orificiu au modelat in calcarele jurasice frumoase lapiezuri. La baza putului constatam ca am patruns intr-un sistem de galerii-diaclaze, inguste si inalte. Coborand cu atentie diaclaza ce se deschide la stanga, atingem dupa un parcurs de 50 m paraul subteran al carui susur se aude inca de sus.

Pe aceasta portiune galeria prezinta numeroase semne ale actiunii de eroziune si coroziune ale apei asupra calcarului : pilieri, septe, niveluri de eroziune, nise de dizolvare. Pe podea se afla pietris si nisip, iar concretiunile lipsesc.

Inainte de a atinge galeria activa, avem posibilitatea de a vizita in intregime portiunea fosila a pesterii, formata din mai multe coridoare, care nu contin insa elemente spectaculoase.

In continuare vom cobori condusi de micul parau subteran pana la sifonul terminal, pe o galerie salbatica, taiata intr-un calcar negru, intens corodat, cu cateva zone de ingustare. Apa ce se pierde in sifon strabate la suprafata dupa cateva sute de metri intr-un izvor la marginea luncii.

Revenind la punctul de plecare de pe galeria activa, urcam de data aceasta pe parau, depasim o stramtoare si apoi, pe o panta de pietris instabil, ajungem la baza unei cascade inalta de peste 10 m, locul cel mai frumos al pesterii si obstacolul cel mai greu de depasit. Cei ce se incumeta totusi sa urce direct prin stropii cascadei (fapt realizabil numai de catre persoane foarte antrenate si in perioade secetoase), vor intalni mai sus o zona larga, cu numeroase blocuri printre care, cu pretul unor serioase eforturi si al catorva nasturi, se poate iesi din nou la lumina direct prin ponorul in care se pierde paraul Ogasului Adinc.

Pestera Mare din Ogasul Adanc reprezinta o strapungere hidrogeologiea a bandei de calcare din versantul stang al Cernei, situatie care se repeta des in aceasta zona, dar numai aici poate fi cunoscuta nemijlocit, prin parcurgerea directa a unei bune parti din traseu. Deoarece este o cavitate tanara in plina evolutie, ea se carcterizeaza prin galerii putin modelate de apa, care coboara pante mari si este aproape complet lipsita de concretiuni. In schimb, ofera un exemplu foarte instructiv de realizare a unei captari carstice in aceasta regiune.

Conditii de vizitare. Este recomandabila vizitarea in perioade mai secetoase si nu inaintea unor posibile averse. Echipamentul necesar consta din echipament speologic uzual (casca, salopeta, cizme), surse sigure de lumina pentru 2 ore cel putin, o scarita de 6 m si cordelina de asigurare. Este, de asemenea, utila marcarea punctului de coborare in galeria activa si, eventual, echiparea acestui punct cu o bucata de coarda sau cu o scarita.

Bibliografie. Inedita.