PESTERA DIN DEALUL VARSECI
Sinonimii.
Pestera Pacific, Pestera din Curu Dealului.
Localizare si cai de acces. Pestera este situata la o altitudine de 700 m
in versantul stang al Vaii Galbenei, la 200 m aval de confluenta
acesteia cu Valea Seaca, in vecinatatea ei se afla cunoscuta
si pitoreasca Poiana a Florilor, aferenta din punct de vedere
turistic zonei Padisului si legata de acesta prin doua
trasee : circuitul Vaii Galbenei (marcaj punct galben, distanta
10 km de la Cabana Padis) si Padis-Groapa
Ruginoasa-Baita (marcaj banda rosie,
distanta 9,5 km). Prin Poiana Florilor mai trece, de asemenea,
traseul Arieseni-Pietroasa (marcaj triunghi galben, distanta 13
km de la Arieseni si 14 km de la Pietroasa). Marcajul care duce la
pestera, in mai putin de o jumatate de ora, incepe din
capatul de jos al poienii, coboara pana in firul Vaii
Galbenei si apoi urca pieptis pana la gura larga a
cavitatii care se deschide in malul opus. El este trasat cu
rosu, sub forma semnului conventional de pestera.
Date istorice. Cu toate ca se gaseste atat de aproape de
cateva din principalele poteci de drumetie prin Bihor si ca a
fost frecvent vizitata de turisti, Pestera din Dealul Varseci nu
a atras in mod deosebit atentia speologilor. Printre putinele
mentiuni existente poate fi retinuta ca fiind cea mai veche doar
aceea pe oare J. Czaran o face in ghidul sau publicat in anul 1903.
Descriere. Primul element de atractie al pesterii il
constituie insasi intrarea sa, al carei contur deseneaza un
arc de cerc parca trasat cu compasul, masurand 20 m latime
la baza si 15 m inaltime. Aspectul acesta de tunel se
pastreaza si in lungul largii galerii subterane care compune
pestera si a carei desfasurare in unghiuri drepte
urmeaza in mod vadit directiile de diaclazare a masivului calcaros.
Podeaua, la inceput ascendenta, apoi coborand in panta prelunga
pana spre extremitatea cavitatii, este alcatuita in
mare parte din impletitura de baraje calcitice a numeroase gururi. Peretii
sunt acoperiti pe alocuri cu ample scurgeri stalagmitice care, la aproape
400 m de la intrare, formeaza un baraj masiv, ocupind intreg spatiul
galeriei si oprind astfel inaintarea, in imediata vecinatate a
deschiderii, pe stanga, se mai afla un scurt diverticol ascendent, inchis
in fund de sac la baza unui horn.
Conditii de vizitare. Pentru partea superioara a pesterii, pana
la primul sifon, nu sunt necesare decat mijloace de iluminat si, eventual,
salopeta si casca. Parcurgerea restului cavitatii
necesita cizme de cauciuc si material tehnic (40 m scari, corzi,
pitoane pentru ancorare) si nu poate fi intreprinsa decat de speologi
antrenati.
Bibliografie. R. Jeannel si E. Racovita (1929), M. Bleahu
si col. (1976), L. Valenas si col. (1977), L.
Valenas (1977).
