Pestera de la gura ponicovei

PESTERA DE LA GURA PONICOVEI

Sinonimii. Pestera Gura Ponicovei, Pestera Ponicova, Pestera de la Gura Apei, Pestera Liliecilor (pentru sectorul cu Sala Mare, mai des vizitat de turisti).

Localizare si cai de acces. Pestera este sapata in Versantul stang al Dunarii, in Muntele Ciucaru Mare (Cazanele Mari). Altitudinea la resurgenta este de 62 m, intrarea fiind partial inecata de apa lacului de baraj "Portile de Fier". Pentru caile, de acces si cazare in zona vezi nota Muntele Ciucaru Mare si fig. 64.

Date istorice. Primele cercetari, de natura geologica, dateaza de acum un secol (M. Munk, 1872) iar primele indicatii faunistice, de acum cateva decenii (R. Jeannel, 1929). In 1962-1963, St.: Negrea impreuna cu A. Negrea si L, Botosaneanu ridica primul plan topografic al pesterii si incep cercetari extensive organizate, iar in anii 1965-1969 primii doi efectueaza un studiu intensiv asupra bio- cenozelor cavernicole. In 1966-1967, L Povara, N. Schmidt si A. Petcu intocmesc primul profil al pesterii.

Descriere. Este cea mai mare pestera din Defileul Dunarii (lungime totala l 666 m ; denivelare 65 m). Ea reprezinta o strapungere hidrologica realizata in paraul Ponicova in muntele Ciucaru Mare. Intr-o prima faza Ponicova curgea spre Dunare prin saua din Poiana Popii, in paralel cu adancirea Dunarii, paraul a inceput sa largeasca fisurile calcaroase cretacice si, parasindu-si cursul de suprafata, s-a adancit in masiv, strapungandu-1 printr-un sistem de galerii etajate, cea mai veche fiind Galeria Concretiunilor. Astfel s-a format in postlevantin o captare epigenetica.

Venimd la pestera prin Cheile Ponicovei putem intra mai intai prin larga si inalta deschidere a Galeriei Ogasului Ponicova. Dupa ce escaladam enormele blocuri de prabusire existente mai ales la inceputul galeriei inaintam aproape jumatate de kilometru pe sub tavanul foarte inalt (pana la 26 m), la lumina difuza care patrunde foarte adinc in interior, inainte de iesire dam de apele lacului de baraj "Portile de Fier" care patrund prin deschiderea "de la resurgenta", inundand galeria pana aproape de putul - ponor (la cota maxima !). La viiturile mari, paraul Ponicova vine vijelios, cu zgomot amplificat de peretii cheilor, patrunde in acest urias tunel natural, lasand lemnele si crengile carate printre stancarii prabusite din tavan si se arunca in lac. Daca am venit cu o ambarcatiune pe lac nu este prudent sa ramanem sub peretii surplombati ai "Panzei" Ciucarului pentru ca in permanenta se desprind de sus pietricele si chiar bolovani mari care ne pot lovi. De cele mai multe ori, el nu ajunge la lac, ci dispare prin ponoarele din galerie. Pe timp secetos paraul se pierde in albie inainte de intrarea in pestera, in galerie ramanand apa doar prin marmite.

Partea cea mai frumoasa a pesterii este, desigur, cea fosila, parasita definitiv de torentul subteran. Pentru a o vizita, inainte de a ajunge la jumatatea galeriei-tunel urcam o panta destul de abrupta de circa 30 m, pana sub niste uriase anemolite care spanzura din tavan. Ne aflam in Galeria Concretiunilor care se continua printr-un sistem de galerii mai mici. Inainte de prima bifurcatie dam in Sala Coloanelor, unde mina maiastra a naturii a inghesuit toate comorile concretionare care pot impodobi o pestera : stalactite de toate felurile si marimile, uriase domuri scanteietoare, coloane drepte ca luminarea sau rasucite in spirala, podea de calcit alb, gururi ale caror baraje de travertin retin perle de caverna. Aceste comori sunt inca aproape intacte, galeria fiind rar vizitabila din. cauza paraului subteran, prezent in cea mai mare parte a anului.

Pestera mai are inca un sistem superior, de asemenea fosil ; este vorba de cel accesibil prin Galeria Liliecilor, singurul in care grupele de turisti erau conduse inainte de formarea lacului de baraj. Pornind tot din Cheile Ponicovei, de langa intrarea prin galeria-tunel, urcam panta de grohotis din dreapta pana sub o scara de lemn (care inlesneste urcusul pana in Poiana Popii), unde prindem la stanga o potecuta pe brana care ne duce la intrarea in Galeria Liliecilor. Aceasta galerie se deschide intr-o sala enorma, lunga de peste 100 m, lata de vreo 60 m si inalta de peste 30 m. Pe podeaua ei exista numeroase blocuri de prabusire, gropi, concretiuni si movile de guano provenit de la niste colonii relativ mari de lilieci.

Din Sala Mare se poate patrunde intr-un sistem de diaclaze, in panta, si plin de argila apartinand Galeriei cu Argila. Tot de aici se desface Galeria Scarii care ne lasa suspendati la 15 m deasupra Galeriei Ogasului Ponicova. Mentionam ca prepeleacul din apropierea deschiderii Galeriei cu Argila nu duce nicaieri, sus existand doar o nisa cu guano.

Pestera, intr-adevar remarcabila prin dimensiuni, diversitatea problemelor pe care le ridica specialistilor si frumusetea speleotemelor, prezinta interes deosebit si din punct de vedere biospeologic, paleontologic si arheologic. Aici traiesc specii troglobionte de miriapode si o bogata fauna de guano. In afara de oasele unor specii actuale, care formeaza pe alocuri "cimitire", s-au descoperit resturi scheletice subfosile ale unui liliac foarte rar la noi si in restul Europei (Myotis bechsteini) precum si resturi fosile de urs de caverna si de hiena de caverna, in Sala Mare s-a mai descoperit un fragment de ceramica neolitica - hallstattiana cu caneluri.

Conditii de vizitare. Pestera se afla in perimetrul rezervatiei "Cazanele Dunarii" si a fost declarata rezervatie speologica judeteana. Nu este degradata si nici amenajata ; exista doar o scara putreda intre Galeria Ogasului Ponicova si Galeria Scarii. Dupa crearea lacului de baraj este mult mai putin vizitata. Se pune problema ocrotirii si amenajarii unei parti a pesterii pentru turism. Practic, amenajarea va fi posibila dupa ce noua sosea care parcurge Defileul Dunarii va fi legata printr-un drum asfaltat de intrarea prin Cheile Ponicovei. Pana atunci se recomanda vizitarea Galeriei Liliecilor si Salii Mari, in grupuri mici conduse de un cunoscator al pesterii. Este nevoie de sursa de iluminat individuala, casca, salopeta, bocanci si flanela (temperatura in jur de 11° vara si toamna iar umiditatea 94-100%). Galeria Ogasului Ponicova si implicit Galeria Concretiunilor se recomanda numai turistilor antrenati condusi de un speolog ; in caz ca paraiasul este prezent, echipamentul trebuie sa includa si cizme de cauciuc. Durata vizitarii intregii pesteri 2-3 ore.

Bibliografie. M. Munk (1872), R. Jeannel (1929), L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea (1967), A. Negrea si St. Negrea (1971), St. Negrea si A. Negrea (1968, 1972, 1977), M. Bleahu, V. Decu, St. Negrea, C. Piesa, I. Povara si I. Viehmann (1976), I-. Botosaneanu si St. Negrea (1976).