Geografie
Prezentarea generala a judetului CovasnaPrezentarea generala a judetului Covasna 1.1.Scurt istoric Prin pozitia sa geografica, acest judet a jucat un rol important in decursul istoriei atat prin cetatile de aparare construite, cat si prin cateva drumuri transcarpatice (valea Buzaului, Pasul Oituz) care legau sud-estul Transilvaniei de Moldova si Tara Romaneasca. Aceasta regiune geografica a fost populata din cele mai indepartate timpuri. Asezarile descoperite la Sfantu Gheorghe, Let, Borosneu Mare, Reci si Ariusd atesta existenta omului in toata epoca neoliticului. In perioada principala a bronzului se raspandeste mai ales pe spatiul acestui judet, cultura Wietenberg. In epoca fierului, triburile geto-dacice, a caror vatra permanenta de locuire coincide cu pamantul tarii noastre, incep sa-si dezvolte agricultura, mestesugurile si negotul. Asezari din aceasta vreme s-au gasit si in sapaturile de la Covasna si Sfantu Gheorghe. De asemenea, la Ghelinta si Surcea au iesit la iveala numeroase podoabe si obiecte de aur dacice, care atesta importante cunostinte ale mestesugarilor daci in prelucrarea acestui metal. In epoca cuceririi romane fortificatiile si castrele de aparare ale acestora au fost organizate la Olteni, Bretcu si Reci. Dupa retragerea romanilor societatea de aici intra intr-o noua etapa, de trecere la feudalism, care este foarte lunga (secolele III-X e.n.). In acest rastimp se prabuseste modul de productie sclavagist roman, populatia se organizeaza in obsti satesti, agricole si pastoresti. Din a doua jumatate a secolului al XI-lea in Transilvania se extinde, treptat, dominatia statului feudal maghiar, insotita si de colonizarea secuilor. Se presupune ca secuii au fost adusi in depresiunea Sfantu Gheorghe in jurul anului 1200. Ei au adoptat o organizare administrativa cunoscuta sub numele de "Scaune". Dupa venirea secuilor, taranii romani, iar mai apoi si cei maghiari, sunt deposedati de pamant si transformati in iobagi. In secolul al XVI-lea taranimea iobaga de aici ia parte la rascoala condusa de Gheorghe Doja, precum si la marile rascoale taranesti izbucnite in secolul al XVIII-lea impotriva stapanirii habsburgice. In anul 1848, taranimea romana impreuna cu secuimea iobaga se rascola impotriva nemesilor, detinatori ai unor mari suprafete de pamant si, totodata, opune apriga rezistenta trupelor imperiale care venisera sa inabuse revolutia. Teritoriul pe care se afla judetul Covasna a cunoscut in decursul timpului numeroase organizari cu caracter administrativ. Dupa infaptuirea statului national roman s-a trecut la o noua organizare politico-administrativa a tarii. In baza impartirii teritoriului pe judete din anul 1921 si apoi din 1926 se delimiteaza si judetul Trei-Scaune cu resedinta la Sfantu Gheorghe. Aceasta forma de organizare teritoriala se mentine pana in anul 1950, cand, datorita necesitatilor de dezvoltare economica a tarii se infiinteaza regiunile administrative. Prin legea impartirii administrative din anul 1968 ia fiinta judetul Covasna , in componenta caruia intra 5 orase -Sfantu Gheorghe, Targu Secuiesc, Covasna, Intorsura Buzaului si Baraolt si 33 de comune. Judetul Covasna este situat la rascrucea drumurilor care face legatura intre est si vest, pe teritoriul acestuia atestandu-se pe langa prezenta dacilor si prezenta unor triburi migratoare, dintre care: celti, slavi, maghiari, pecinegi, care s-au stabilit aici o data cu retragerea legiunilor romane. Judetul Covasna este numit si "Trei
Scaune", fiind locuit cu precadere de maghiari, in jur de 75 % si romani
care sunt in jur de 24%. 1.2.Asezare geografica Judetul Covasna este situat in partea centrala a Romaniei, in curbura interna a Carpatilor si in sud estul podisului Transilvaniei. Este delimitat de judetul Harghita la nord, judetul Brasov la sud-vest, judetul Buzau la sud-est, judetul Vrancea la est si judetul Bacau la nord-est. Are o intindere de 3710 kmp (1,5 din suprafata Romaniei - ca intindere ocupa locul 39 dintre judete). Populatia este de 223364 locuitori ( 1,0 % din populatia tarii). Judetul Covasna are in componenta 2 municipii: Sfantu Gheorghe si Targu Secuiesc; precum si 3 orase Baraolt, Covasna si Intorsura Buzaului ; 40 comune; 122 sate. Resedinta judetului Covasna este Sfantu Gheorghe avand 61.704 locuitori reprezentand 27,6% din populatia judetului. Judetul Covasna se afla in zona central teritoriala a Romaniei, in Regiunea de dezvoltare CENTRU alaturi de judetele Brasov, Sibiu, Alba, Mures si Harghita. Judetul Covasna este situat in centrul tarii, intre longitudinile estice de 43°4' si 44°5' si latitudinile 45°32' si 46°18' ale emisferei nordice. Judetul Covasna are un potential valoros, atat datorita resurselor naturale de care dispune, cat si resurselor antropice, acestea putand atrage fluxuri importante de turisti romani si straini.
Harta turistica a judetului Covasna 1.3. Cai de acces Accesul pe calea ferata se face prin gara Covasna pe, 28 km pe linia secundara Sf. Gheorghe - Covasna- Bretcu, ramificatie din magistrala Bucuresti - Brasov - Sf. Gheorghe - Dej - Baia Mare - Satu Mare, prin statia CFR Covasna. Accesul pe cale rutiera se face prin: DN11 (E577) Brasov - Targu Secuiesc - Pasul Oituz (860m) - Onesti - Bacau; DN10 Brasov - Intorsura Buzaului - Cheile Buzaului - Nehoiu - Buzau; DN12 Sfantu Gheorghe - Tusnad - Miercurea Ciuc.
1.4. Nivelul de dezvoltare economico-sociala si dezvoltarea durabila a zonei si aplicatiile asupra turismului. Repartizarea pe sexe si medii de provenienta, in perioada 2004-2008 Tabel nr.1
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2009,INSSE, Bucuresti. Numarul populatiei in perioada 2004-2008 este intr-o continua scadere. Repartizarea populatiei pe grupe de varsta in perioada 2006-2008 Tabel nr.2
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2009, INSSE, Bucuresti In anul 2008 fata de anul 2006 numarul populatiei scade cu 792 persoane. Predominante sunt persoanele de varsta cuprinsa intre 15-59 de ani , urmata de cele de 60 de ani si peste, apoi cea de 0 si de 14 ani. Numarul scazut al acestora din urma subliniaza faptul ca natalitatea a scazut semnificativ.
|