Peisaje rurale - principalele peisaje rurale si repartitia lor geografica

Peisaje rurale - Principalele peisaje rurale si repartitia lor geografica

A. Elemente generale

Din suprafata totala a planetei, aproximativ 90% sunt peisaje rurale. Restul de 10% formeaza peisajele urbane, de la cel mai mic oras pana la megalopolis.

Elementul esential al spatiului rural este acela ca ocupatia principala a oamenilor este legata de agricultura.

Peisajele rurale difera foarte mult intre ele in functie de aspectul, fizionomia si structura asezarilor rurale; in acest context se poate vorbi chiar de "peisaje si asezari" rurale, considerate impreuna. Peisajele rurale se suprapun intr-o mare masura zonelor bioclimatice, dar sunt nuantate teritorial de intensitatea actiunii umane si tipul de agricultura.

B. Principalele peisaje rurale si repartitia lor geografica

■       Peisajele rurale au pastrat intr-o mare masura caracteristicile initiale ale mediului natural (Fig. 2).

Aici se includ teritoriile arctice si antarctice, muntii inalti, regiunile foarte aride ale deserturilor; aceste spatii au elementele naturale bine conservate datorita conditiilor extreme de mediu in care nu s-a putut stabiliza o populatie numeroasa.

Tot in aceasta categorie intra si peisajele forestiere foarte putin transformate de om; ele cuprind taigaua eurasiatica, padurea canadiana, padurea amazoniana, padurea ecuatoriala din centrul Africii, padurile ecuatoriale si musonice din Asia de Sud-Est. In arealele forestiere compacte si netransformate, populatia are o concentrare mai redusa din cauza conditiilor naturale.

Aceste peisaje naturale (zonele subpolare, polare si suprafetele forestiere) se caracterizeaza printr-o influenta redusa a omului asupra lor si prin caracterul natural al trasaturilor de baza.

■       Peisajele agricole. Ocupa acele teritorii unde se practica in mod sistematic activitati agricole.

Peisajele agricole cuprind:

peisaje cu predominarea pasunatului, care caracterizeaza regiunile semidesertice (calde si reci), teritoriile de savana si stepa, adica peste tot acolo unde se poate practica o activitate de crestere a animalelor; in unele portiuni (Sahara, Asia Centrala), cresterea animalelor este insotita de nomadism;

peisajul mediteranean se caracterizeaza printr-o transformare antropica a elementelor de baza, o agricultura adaptata conditiilor (cu plante specifice, cum ar fi: vita de vie, culturile de maslini si citrice) si o utilizare indelungata a teritoriului;

regiunile intens cultivate, care se suprapun cu regiunile foarte populate; aceste suprafete se intalnesc pe toate continentele, dar cea mai mare intindere o au in Europa, Statele Unite, Asia de Sud si Asia de Est; cultura plantelor si cresterea intensiva a animalelor fac din aceste regiuni principalele teritorii de unde se asigura resursele agroalimentare ale locuitorilor. In interiorul peisajelor de cultura transformate foarte mult, exista diferentieri in functie de principalele grupe de plante care se cultiva; in acest sens putem vorbi despre peisaje ale culturii orezului, peisaje de cultura a vitei de vie, peisaje de cultura a cerealelor (Fig. 1) etc.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

■       Peisajele cu o transformare complexa. Acestea se caracterizeaza prin concentrari foarte mari de populatie, o agricultura diversificata si, in zonele litorale, activitati de turism si comert. Totodata, aceste regiuni cunosc o importanta concentrare a populatiei.

Aceste tipuri de peisaje rurale (naturale, agricole si transformate) au anumite generalizari ale caracteristicilor lor. Diversificarea este si mai mare in functie de nivelul de dezvoltare a tarilor, forma de proprietate, resursele alocate dezvoltarii agriculturii si o anumita vointa de amenajare a teritoriului respectiv.

Dictionar

Peisaj agricol - peisaj care reflecta utilizarea agricola a unui anumit teritoriu.

■          Fig. 1 - Peisaj de cultura a cerealelor

din Germania

Peisaj rural - peisaj cu o antropizare mijlocie, in care sunt vizibile caracteristicile activitatilor si a asezarilor rurale: concentrare mai redusa a populatiei, predominarea activitatilor agricole, amenajarea agricola a teritoriului.

Zona bioclimatica - zona naturala latitudinala cu anumite elemente de omogenitate teritoriala a caracteristicilor sale climatice si bio-geografice care se reflecta in structura activitatilor agricole predominante.

Aplicatie:

Comparati aspectul peisajelor (rurale sau agricole) redate in Fig. 1 si DOC 2 cu functiile lor si identificati legaturile dintre acestea.

Fig. 2 - Repartitia peisajelor rurale pe Terra

(areale simplificate si generalizate)

Fig. 2 - Repartitiapeisajelor rurale pe Terra (areale simplificate si generalizate)

Harta tipurilor de peisaje rurale realizeaza o diferentiere intre peisajele care isi pastreaza, in cea mai mare masura, componenta naturala initiala (peisajele naturale) si cele care au, in mod predominant, o componenta agricola (peisaje agricole). Pe suprafete foarte mici, acestea se imbina intre ele. La scara globului, acestea pot fi observate doar printr-o generalizare cartografica. Se observa, astfel, ca principalele peisaje naturale se suprapun regiunilor cu o densitate demografica relativ redusa, din cauza conditiilor naturale dificile (paduri tropicale, deserturi, zone forestiere reci). Peisajele agricole se suprapun regiunilor cu o densitate mare a populatiei. In cadrul peisajelor agricole, exista diferentieri, in functie de tipul de agricultura practicata. Astfel, agricultura comerciala duce la aparitia unor peisaje geometrizate, pe intinderi echivalente marilor exploatatii agricole. Peisajele rurale mediteraneene pastreaza si o componenta naturala indusa de relief si vegetatie. Cultura orezului determina in Asia de Sud si de Sud - Est un tip de peisaj rural foarte expresiv, adaptat la precipitatii si irigatii.

Doc 1. Raportul dintre peisajele rurale si asezarile rurale

Intre aspectul peisajului rural si asezarile omenesti care sunt amplasate in cadrul sau exista multiple legaturi de conditionare, astfel:

■       marimea demografica a asezarilor rurale influenteaza gradul de antropizare, exploatare si transformare a peisajului;

■       in cadrul peisajelor naturale si a mediilor extreme (arid si rece) prezenta umana este mai redusa decat in cadrul peisajelor agricole; pe alocuri, ca in cazul culturii orezului (rizicultura) exista o legatura foarte stransa, asezarile rurale fiind adaptate excesului de umiditate si sistemelor de canale de irigatii;

■       in zonele montane sunt valorificate terenurile stabile si relativ orizontale atat pentru agricultura, cat si pentru asezari;

■       in regiunile cu o economie evoluata, asezarile rurale au elemente asemanatoare oraselor, iar peisajele agricole sunt geometrizate;

■       regiunile periurbane din jurul oraselor mari au activitati legate de aprovizionarea zilnica a centrelor urbane care se reflecta in structura produselor, activitatile de tip agroindustrial si sistemul de transport.

Raportul dintre "peisaj" si "asezare" are, asadar, un caracter strans si complementar.