Geopolitica - definirea geopoliticii

1. Definirea geopoliticii -

11 Geopolitica, la fel ca multe alte stiinte si discipline, a fost si este subiectul a numeroase interpretari sub aspectul definirii obiectului de studiu. Pentru o mai buna intelegere a complexitatii acestei discipline si a numeroaselor domenii de cercetare ce au abordat cunoasterea geopolitica, vom relua in sinteza o serie de definitii si reflectii asupra obiectului geopoliticii. Autorul termenului si unul din fondatorii disciplinei, Rudolf Kjellen, definea geopolitica drept "stiinta care se ocupa de studiul patrunderii organizarii politice in teritoriu si de studiul mediului politic al poporului". Tot lui Kjellen ii apartine si reflectia conform careia geopolitica este "invatatura despre stat ca organism geografic".1 Militarul-geograf Karl Haushofer, conducatorul recunoscut al scolii geopolitice germane, si colaboratorii sai aduc completari definitiei lui Kjellen, acordandu-i semnificatii doctrinar-ideologice. Astfel, geopolitica devine "stiinta care se ocupa de analiza statului din punct de vedere al instinctului lui de expansiune, izvorat dintr-un complex de temeiuri mai ales geografic". Reluand dintr-un alt unghi, Haushofer, caracterizeaza geopolitica drept "stiinta despre formele de viata politice in spatiile de viata naturale, ce se straduieste sa inteleaga dependenta lor geografica si

conditionarea lor de-a lungul miscarii istorice".2 In 1931, in cadrul unei conferinte la radio, revine mai cu prudenta

asupra propriei conceptii, afirmand ca geopolitica este mai degraba un "material de constructie", decat o stiinta. Pentru ca, in 1936, in nr. 5 al revistei Zeitschrift für Geopolitik ("Scrieri de geopolitica") sa afirme ca

12 "geopolitica nu este o stiinta ca atare, ci o metoda de cercetare, o cale spre cunoastere . " Tot ca o metoda si nu ca stiinta vede geopolitica si Adolf Grabowsky, colaborator, iar mai tarziu adversar al lui Haushofer, care afirma ca "geopolitica este o metoda, nu o stiinta . ".In aceeasi perioada o serie de cercetatori romani cu preocupari in planul geopoliticii teoretice ne ofera o serie de definitii si reflectii ale noii discipline. Dintre acestia se distinge geograful Ion Conea, teoreticianul incontestabil al geopoliticii romanesti, in viziunea caruia geopolitica este o stiinta in devenire ("stiinta zilei") care isi propune sa studieze modelulpolitic planetar adica "jocul politic dintre state". Explicarea mediului politic planetar, sustine Conea, trebuie urmarita si definita pe temeiuri geografice, "geografia conditioneaza, explica si caracterizeaza acest mediu." Astfel,geopolitica reprezinta "expresia politica a unui ansamblu de elemente

geografice care converg in ea, cunoasterea starii de lucruri planetare la un moment dat".Pentru Anton Golopentia termenul de geopolitica avea cel putin trei semnificatii: teorie si cercetare a conditiilor geografice ale statului;

informare politica externa; mit politic, obiectiv specific al politicii justificative si revendicative germane. Din aceasta cauza, Golopentia observa numeroasele confuzii ce se fac in precizarea obiectului de studiu al geopoliticii. Desi el o considera inainte de toate "informativa", si nu analiza teoretica, ci "cercetare", precizeaza ca "obiectul ei de studiu il constituie potentialul statelor M. Popa Veres considera ca geopolitica este o stiinta a intereselor

politice ale unui stat, sub aspectul spatiului geografic si trebuie sa ajute la gasirea unor raspunsuri optime privind evolutia statului.

13 Scoala franceza, care la inceput a marginalizat obiectul geopoliticii, socotind-o doar o stiinta a germanilor pentru germani, revine in forta, la inceputul anilor '90, contribuind prin numeroase studii si lucrari la stabilirea unui statut stiintific pentru geopolitica.

Michel Foucher, geopoliticianul frontierei, considera geopolitica "o metoda globala de analiza a unor situatii socio-politice concrete privite dupa modul in care sunt localizate si dupa reprezentarile obisnuite pe care le descriu".

Pierre-Marie Gallois, un alt geopolitician de marca, defineste in lucrarea Géopolitique: les voies de la puissance (1990), geopolitica drept "studiul relatiilor care exista intre conduita unei politici de putere duse pe plan international si cadrul geografic in care aceasta se exercita".8

Christian Daudel, unul dintre teoreticienii de marca ai noului val al geopoliticii franceze, operand modificari in cadrul structurii obiectului de studiu, considera geopolitica un sistem de cunostinte ce-si propune sa realizeze "o noua sinteza a istoriei, a spatiului teritorial, a resurselor morale si fizice ale unei comunitati, care se situeaza astfel in ierarhia puterilor, in locul asigurat de meritele sale".

François Joyaux, in lucrarea Géopolitique de l'Extreme Orient, publicata in 1991, noteaza ca "geopolitica trebuie sa studieze acele raporturi internationale care au ca efect si care influenteaza direct echilibrul politic si strategic al planetei, in primul rand raporturile dintre marile puteri si supraputeri".

In cadrul noii scoli anglo-saxone, doua contributii retin in mod special atentia, cea a englezului Peter J. Taylor si a americanului P. O'Sullivan. Prin studiile acestora, geopolitica isi contureaza un nou sens, acela de a desemna locul si rolul pe care controlul asupra anumitor zone geografice il are in constituirea balantelor de putere regionale sau globale.

Peter J. Taylor, pornind de la "realismul politic dur", defineste geopolitica, drept o disciplina care trebuie sa "studieze rivalitatea dintre doua mari puteri", in sensul exercitarii "dominatiei statelor puternice asupra statelor slabe".

14 In acelasi sens, P. O'Sullivan intelege prin geopolitica o "geografie a relatiilor intre detinatorii de putere, fie ca acestia sunt sefi de state, fie ca sunt organizatii internationale" O serie de alti cercetatori apartinand scolii anglo-saxone isi aduc  contributia la definirea geopoliticii. Dintre acestia ii amintim pe:

Saul B. Cohen, in viziunea caruia geopolitica este "studiul relatiei dintre politica internationala de putere si caracteristicile corespondente ale geografiei"12 (Cohen, 1973);

Colin S. Gray, care, in 1977, defineste geopolitica drept "interpretarea politica a unei realitati geografice globale" Desmond Ball, pentru care geopolitica analizeaza relatia dintre practica unei politici de putere si mediul geografic. In 1996, Martin Ira Glassner, in lucrarea Political Geography, editia a doua, definea

geopolitica drept "stiinta ce studiaza statul in contextul fenomenului spatial global, in incercarea de a intelege atat bazele puterii statului, cat si natura interactiunilor dintre state" Intr-o maniera specifica de redare semantica, gasim definitii sintetice ale termenului de geopolitica in numeroase dictionare. Astfel, Logman Dictionary of English Language and Culture (1991) defineste geopolitica "studiul efectului pozitiei unei tari, a populatiei sale asupra politicii. Webster`s Third New Dictionary (1993) prezinta geopolitica avand drept continut "studiul influentei factorilor fizici ca geografia, economia, demografia asupra politicii statului si in special asupra politicii externe". Noua Enciclopedie Britanica (1993) defineste geopolitica "analiza influentelor geografice asupra relatiilor de putere in politica internationala". Dictionarul B.B.C englez-roman, publicat la Editura Coressi in 1997, interpreteaza geopolitica drept "studiul politicii pe scara mondiala si in special cum afecteaza ea relatiile dintre tari". In dictionarele franceze, precum Dictionnaire encyclopedique de la lanque francaise (1995), geopolitica are ca obiect "studiul influentei factorilor geografici asupra politicii internationale". Iar in dictionarul Le Petit Larousse (1995), geopolitica este "stiinta care studiaza raportul intre geografia statelor si politica acestora". Pentru ca in celebrul Dictionnaire de 11 Peter O'Sullivan, Geopolitics, New York, 1986. 12 Saul B. Cohen Geography and Politics in a World, New York . 13 Colin S. Gray, The Geopolitics of the Nuclear Era:Heartland, Rimlands and the Technological Revolution, New York, 1977. 14 Martin I. Glassner, Political geography, Second Edition, John Wiley&Sons, New York, 1996.

15 Géopolitique (1993), al lui Yves Lacoste, geopolitica sa fie considerata ca "un alt mod de a vedea lumea si complexitatea conflictelor sale". Trecerea in revista a definitiilor pe care le-a primit geopolitica de-a

lungul timpului, implicand structura obiectului de studiu si statutul in cadrul sistemului stiintelor, evidentiaza existenta unui camp foarte larga delimitarilor conceptuale si caracterul sau polisemantic. Avand in vedere aceasta interpretare multidisciplinara si polisemantica, apreciem geopolitica drept o disciplina stiintifica al carei obiect de studiu consta in interpretarea relatiilor internationale trecute,

prezente si viitoare, din perspectiva influentei factorilor geografici, in complexitatea lor sistemica, asupra politicii mondiale