PARCUL
NATIONAL SEMENIC - CHEILE CARASULUI
In
Muntii Banatului au fost create mai multe rezervatii naturale, fie
pentru ocrotirea unor plante, fie pentru salvarea unor comori de frumusete
la suprafata sau in subteran. Dar aceste rezervatii nu sunt
suficient de mari si exista pericolul ca, in urma cresterii
impactului om-natura, in zonele din imediata vecinatate sa se
produca schimbari ecologice ireversibile. Iata de ce
solutia optima o constituie contopirea rezervatiilor
banatene in parcuri nationale, incluzand si zone
tampon in care activitatea economica sa fie astfel reglementata
incat oamenii mileniului ce sta sa vina sa se bucure
si ei de farmecul naturii nealterate lasata mostenire de
strabunii nostri. Un astfel de parc urmeaza a lua
fiinta in Muntii Banatului. El va include in primul rand Masivul
Semenic si Cheile Carasului, deci doua zone invecinate si
legate prin trasee cu marcaje turistice, dar mult diferite sub aspect
geografic, geologic, al vegetatiei si al faunei. Sectorul vestic este
prin excelenta carstic, cuprinzand o parte din Muntii Aninei in
care se afla cea mai mare concentrare de pesteri din tara,
chei, doline, vai de doline si ponoare. Sectorul estic e
dimpotriva cristalin si corespunde in cea mai mare parte
Muntilor Semenic, unicul masiv carpatic cu nume de floare.
Concret,
oamenii de stiinta au propus includerea in acest parc
national a patru rezervatii. Prima, deja existenta,
ocroteste Cheile Carasului (de care ne vom ocupa mai departe), chei
ce nu sunt cu nimic mai prejos decat vestitele Chei ale Nerei. Ele
reprezinta un adevarat muzeu natural in care toate formele carstice
de suprafata si de sub pamant sunt bine reprezentate. A
doua rezervatie este creata pentru fagetele virgine de la
obarsia Nerei, situate intre 800 si 1 400 m altitudine pe versantul
sud-estic al Semenicului; aceste fagete cu brad si paltin in care
arborii au o varsta de peste 350 de ani si o inaltime de
pana la 40 m sunt considerate printre cele mai frumoase din Europa si
alcatuiesc cea mai reprezentativa rezerva a ecosistemelor de fag
de pe continent. A treia rezervatie va include Cheile Garlistei (de
care va fi vorba la locul potrivit) situate la nord de Anina, chei de o
deosebita valoare peisagistica; vegetatia este, ce-i drept, cam
degradata, dar se poate reface. A patra rezervatie o constituie
bradetele si fageto-bradetele de la obarsia
Carasului, unice in Romania prin vigoarea si extinderea lor; ea va
include si izbucul Carasului (de care vom vorbi de asemenea la locul
potrivit), obiectiv carstic unic in tara prin debitul sau
puternic.
Cea
mai intinsa parte a viitorului parc va avea regim de zona tampon
si va include aproape toti Muntii Aninei, partea centrala,
vestica si nordica a Muntilor Semenic si Valea
Barzavei care separa cele doua masive muntoase. Muntii Aninei
sunt in buna parte acoperiti de paduri compacte, intrerupte
ici-colo de pasuni si fanaturi; numai pe platoul
Semenicului, denumit si "Acoperisul Banatului", padurile au
cedat de mult locul pasunilor. Zona de prepare se intinde in vestul
parcului, incluzind localitatile Carasova si Iabalcea - de
un deosebit interes etnografic - Domanul si Cuptoarele, toate cu terenuri
agricole, fanaturi si pasuni in care activitatea
economica si turistica se va desfasura ca si
pana acum. Dintre cele
patru rezervatii, drumetul este atras ca un magnet de prima,
respectiv de spectaculoasele Chei ale Carasului lungi de 19 km.
Aceasta rezervatie botanica, cinegetica si
peisagistica de prim ordin este in stransa legatura cu
doua renumite rezervatii speologice: Pestera Comarnic si
Pestera Popovat, vestite atat prin monumentalitatea galeriilor
si salilor, cit si prin splendoarea podoabelor
concretionare de calcit. Daca prima pestera se afla in
imediata apropiere a cheilor, cea de a doua este situata chiar in sectorul
cel mai salbatic al acestora - un fragment de natura cu totul
intacta, zona in care se rasfata, pe linga scumpie,
mojdrean si liliac, numeroase alte plante interesante de origine
sudica, rare in flora Romaniei. Fauna terestra a cheilor cuprinde
si ea un mare numar de specii meridionale cum sunt unele
soparle, licuriciul banatean si scorpionul carpatic. Desi nu contine calcare
si deci nici fenomene carstice, vom spune cate ceva si despre Platoul
Semenicului, pentru ca de aici izvorasc trei din cele sase
principale rauri ale Banatului (Timisul, Nera si Barzava), iar al
patrulea (Carasul) isi are izvoarele in apropiere - rauri care
strabat zone carstice intinse sau mai putin intinse. Ne aflam in
fata unui impresionant nod de ape. Apa freatica este oferita din
belsug de sisturile cristaline ale muntelui prin numeroase izvoare
care alimenteaza o densa retea de paraiase si paraie.
Astazi platoul e napadit de fanaturi si
pasuni si e intarcuit din toate partile de
padure. Candva, cu exceptia mameloanelor stancoase ce strajuiesc
podisul, acesta era in intregime impadurit. Focurile puse de ciobani
au facut loc pasunilor. Ici si colo, cate o rariste
sau palcuri de fagi batrani mai amintesc de maretia codrilor ce
imbracau odinioara ,,Podul" Semenicului. O data cu topirea
zapezilor si aparitia gingaselor branduse si
gentiane, muntele este luat in primire de primii ciobani ce urca in
sir indian dinspre Tara Almajului cu turme de oi si vite,
iar inaltul cerului se umple de trilurile ciocarliilor. Vara e deseori minunata,
cu dogoarea soarelui usor temperata de suflul racoros al
padurilor inconjuratoare. Dar sa nu uitam ca Semenicul
e cunoscut si prin naprasnicele furtuni insotite de
descarcari electrice cumplite care matura platoul din cand
in cand cu rafale de grindina sub cerul devenit dintr-o data
plumburiu si vanat. Poate ca toamna este anotimpul ideal pentru
drumetie atat in Semenic, cat si in Cheile Carasului si in
toti Muntii Banatului - desi e posibil ca iubitorii
sporturilor de iarna, care cunosc valoarea Semenicului pentru practicarea
schiului, nu vor fi de acord cu aceasta parere si vor reliefa
calitatile partiei de coborare si a celei de slalom. Viitorul parc national include,
asadar, atat zone peisagistice de prim ordin cat si zone profund
afectate de activitatea umana si in care turismul va fi tot mai
intens.
