Recifii de corali - universul recifelor de corali, origine si caracteristici

Recifii de corali

Universul recifelor de corali

Un vechi proverb chinezesc spune ca "este mai bine sa vezi o data decat sa auzi de 100 de ori". Pentru un scafandru, contactul direct cu lumea recifelor de corali este o experienta unica ce nu poate fi inlocuita de nici o poza vazuta de pe uscat. Un recif de corali este un sistem cu totul aparte, in cadrul caruia relatiile dintre organismele care il alcatuiesc sunt extrem de complicate si greu de descifrat.

De aproape 200 de ani oamenii de stiinta au fost fascinati de activitatea intensa si aparent dezordonata ce domneste intr-un recif de corali, dar au fost incapabili sa inteleaga relatiile dupa care merge aceasta lume aparte. Abia dupa inventarea scafandrului autonom in 1943 si utilizarea sa, din ce in ce mai frecvent in cercetarile de biologie marina, cunostintele asupra lumii coralilor au sporit considerabil.

Fiintele capabile sa construiasca recife sunt cunoscute sub numele de Madreporari. Sunt organisme minuscule, fiecare organism din colonie, numit polip, extrage calcarul din apa marii si il foloseste la construirea unei mici celule in care-si adaposteste corpul. Prin unirea nenumaratelor celule calcaroase iau nastere atoli, recife sau bancuri in marile calde. Existenta coralilor depinde de temperatura apei care nu trebuie sa coboare sub 20 de grade C, raspandirea coralilor fiind astfel limitata la o zona cuprinsa intre 32 de grade latitudine nordica si 27 de grade latitudine sudica. In afara de temperatura apei, pentru Madreporari mai sunt necesare inca doua conditii: ape bine luminate si foarte limpezi.

Robby Bubble

Marele Recif de Corali si lumea lui vie

Marele recif de corali, suficient de mare incat poate fi recunoscut si de pe luna, a fost construit de animale acvatice mici. Asemeni padurilor tropicale, ofera casa unei multitudini diversificate de vietati.

Contrar numelui, Marele Recif de Corali nu este o structura unitara, ci este alcatuit dintr-o adevarata retea de recife, ce se intind pe o distanta mai mare de 2000 de km, paralel cu malul nordic al Australiei, de la Insula Lady Elliot, aflata langa malul Queensland-ul de Sud, pana la Papua Noua Guinee.

Origine si caracteristici

Formarea Marelui recif de corali a inceput acum mai bine de 18 milioane de ani. In stadiul actual al cresterii, ce dureaza 8000 de ani, se formeaza noi straturi ce acopera structurile mai vechi.

Pe toata lungimea lui, reciful se afla la distante diferite fata de mal (intre 15 si 200 km.)si se intinde pe o suprafata de 230 000 de kilometrii patrati. Partea principala a recifului este formata din mai mult de 2100 de recife separate si inconjoara 540 de insule din apropierea malului.

Spre deosebire de partea centrala, in care recifele se gasesc relativ dispersate, in partea de Sud si de Nord acestea sunt mult mai apropiate. In partea de Nord, se formeaza si multe zone mlastinoase. Intre Marele recif si mal se gaseste laguna de recif, care numai in putine locuri este mai adanca de 100 de metrii. Pe fundul acesteia se afla o campie de mal protejata de malul apropiat.

: Modificari biochimice induse de extractul de Pleurotus ostreatus la nivelul liniei celulare de adenocarcinom colorectal - caco-2 : Mecanismul molecular al replicarii ADNului

Marginea dinspre mare a recifului este abrupta pe mai multe mii de metrii, fiind astfel supusa furiei valurilor si furtunilor.

Cresterea coralilor aici este mai pronuntata, cu toate ca aici sunt cele mai mari pierderi de corali, pretul platit valurilor. Mare parte din coralii desprinsi se intorc totusi si formeaza noi "stanci", astfel reciful se distruge si se cladeste incontinuu.

Formarea recifului de corali

Recifele de corali sunt de fapt "stanci vii". Sunt compusi din mii de polipi ancorati in scheletul de var protector, secretat de propriile ventuze.

Daca polipii se inmultesc, reciful creste de la an la an. Fiecare polip de coral se leaga de vecinul sau prin punti de tesuturi vii, contribuind astfel la intarirea materiei.

Alt formator important al recifului este muschiul rosu de var, ce are aspectul unui smoc roz de vata. Acesta produce piatra de var,care solidifica si mai mult reciful. Un alt tip de muschi, ce traieste pe creasta recifului, produce un fel de "rumegus", acesta fixeaza si mai bine suprafetele de sedimentare.

Cu timpul, aceasta populatie duce la formarea unei structuri complexe, reciful de corali, care la nivelul scheletelor goale din piatra de var, este reprezentata de doar de un star subtire de coral viu.

Acvariidevis.ro :

Recifii de corali sunt structuri dure,rezistente la actiunea valurilor,alcatuite din asocieri individuale de organisme coraligene (polipi).

Fiecare specie de coral are un model propriu de crestere, astfel incat formeaza structuri variate, de la damburi si suprafete plane pana la forme de evantai si forme asemanatoare coarnelor de cerbi.

Dezvoltarea unui recif implica parcurgerea unei succesiuni ecologice stricte care poate avea caracter repetitiv autociclic.

Astfel stadiile de dezvoltare recifala sunt: stabilizarea, colonizarea, diversificarea, dominarea. Repetarea pe verticala este rezultatul schimbarilor periodice in ambianta bazinala si se va face cu suprimarea primelor doua stadii si reluarea formarii edificiului recifal doar de la faza de diversificare.

Fauna recifului

Majoritatea coralilor sunt albi, deoarece nu sunt altceva decat materialul component al scheletului polipilor morti. Polipi vii insa sunt frecvent colorati. Astfel intalnim corali ce se falesc cu nuantele lor de: rosu aprins, galben, portocaliu, lila roz si verde. Perciformi galbeni si albastrii de corali si pesti buzati roz tipator,lila si galbeni se cearta cu melci marini albi rosietici, stele cu bratele verzui serpuind si cu stele de mare cu reflexe albastrui.

Aceste culori vii au rolul de a induce in eroare inamicii si in acest timp stabilesc, fara urma de indoiala, apartenenta la o anumita specie.

Extrem de multe specii de animale traiesc in recif: de la meduzele mici ce plutesc in voia curentilor pana la rechinii uriasi. Aici, testoasele marine se gasesc in numar mai mare decat oriunde alt undeva. Rudele elefantilor, vacile de mare, inoata lenese prin vegetatia acvatica, in timp ce egretele marine prind pestii in apa putin adanca.

In afara de cele 400 de tipuri de corali, in recif mai traiesc 200 de specii de melci-de-portelan si probabil mai mult de 2000 de specii de pesti.

Exista diferiti pesti care consuma corali. Pestii papagali de exemplu, musca bucati mici de corali cu ajutorul dintilor taiosi, asemanatori cu dintii de papagal. Cu ajutorul molarilor rotunjiti macina bucatile dure pana ajung la carnea gustoasa de polip. Si stelele de mare pot manca mari cantitati de corali. Isi intorc stomacul acoperind polipii cu sucuri digestive, apoi isi retrag organul. Captura lor este o "supa de corali" partial digerata. Steaua de mare poate consuma chiar si un metru cub de corali pe zi.