Monografia orasului Ocna Mures - profil comunitar general

Monografia orasului Ocna Mures

- profil comunitar general -

Istoric

Nimeni nu stie cand s-a zidit aici, la Ocna Mures primul salas omenesc; stim insa cu certitudine ca aceasta asezare omeneasca apartine inceputurilor umanitatii, caci intaile urme ale vietii materiale pe acest petic de lume transilvaneana, vizeaza paleoliticul. Din aceasta epoca ne-au ramas marturii care ne fac sa presupunem ca aici, sarea a fost folosita inca din zorii umanitatii, fapt intemeiat pe descoperirea, in jurul anului 1860, pe spinarea masivului de sare, a unui ciocan de piatra cioplita, dovada incontestabila a locuirii acestui taram in paleolitic. La sfarsitul ultimei faze a neoliticului si in perioada de tranzitie spre epoca bronzului, in urma unor puternice migratii, populatii indo-europene au inceput a cuprinde intinse regiuni din Europa, patrunzand si in Transilvania, dinspre est si nord-est si ocupand desigur si spatiul uiorean. Venirea acestor triburi de pastori si calareti a determinat, prin asimilarea populatiei neolitice, aparitia unei noi componente etnice. Astfel a inceput depanarea unei noi file, inedite, din istoria umanitatii si implicit din istoria localitatii Ocna Mures. In spatiul carpatic, deci si la Ocna Mures procesul de formare a grupului tracic a avut loc in cadrul epocii bronzului, iar comunitatea tracica de aici nu s-a indepartat de particularitațile acelor vremuri. Lucrarile de specialitate consemneaza faptul ca la Uioara a existat si s-a descoperit un mare atelier de prelucrare a bronzului continand peste o tona de material arheologic (Dobra Nicolae, 2007, p.27-30).

Meleagurile orasului Ocna Mures si imprejurimile sale au constituit, inca din cele mai stravechi timpuri, un teritoriu prielnic dezvoltarii comunitatii umane. Acest spatiu a pastrat importante urme arheologice si vestigii istorice, reliefand continuitatea locuitorilor pe aceste meleaguri, de-a lungul trecerii timpului. In perioada dacica, asezarea omeneasca de pe teritoriul actual al orasului Ocna Mures, era denumita Marcodava, sau mai exact Mariso-dava, dupa numele raului Maris, azi Muresul. Geograful grec Ptolemeu din Alexandria, semnaleaza aceasta localitate, stabilindu-i coordonatele in spatiul actualei Transilvanii centrale. Din insasi denumirea dacica, se constata ca la acea vreme, aceasta asezare omeneasca era un oras (dava), mai insemnata (Dobra Nicolae, 1996, p. 13-16).

Oras cunoscut din cele mai vechi timpuri, Ocna Mures se afla situat pe malul stang al Muresului, la 265 m altitudine, fiind strajuit de o mica inaltime cu pante abrupte spre Mures, pe care de-a lungul secolelor s-au ridicat mai multe fortificatii. Se cunosc numeroase descoperiri inca din epoca neolitica, dar cea mai importanta fiind marele depozit de bronzuri de la Uioara de Sus, descoperit in anul 1909, format din 5.812 piese, cantarind peste 1.100 kg. Depozitul cuprinde celturi, dalti, ciocane, topoare cu aripioare, seceri, lame de ferestrau, cutite, pumnale, lame de sabii, varfuri de sageți, pandantive etc., constituind unul din cele mai mari depozite de bronzuri, nu numai din tara, ci si din Europa, databil in prima varsta a fierului, cca 1.200 ani i.Ch. Prezenta lui indica existenta unui mare atelier de prelucrare a bronzului, piesele fiind produse obtinute in schimbul sarii extrase aici din vechime.

Din ce vremuri se exploateaza sarea in Ocna Mures nu se stie cu exactitate. Cu siguranta insa, ea a fost exploatata inca inainte de epoca romana, desi nu foarte intensiv, cunoscut fiind ca, locuitorii vechi ai acestui pamant (agatarsii, dacii, de ex.) exploatau si minele de aur de la Rosia, Zlatna, Abrud si astfel este imposibil, sa nu fi exploatat si sarea aflata pe valea fertila a Muresului aproape de aceste centre aurifere, fiind un element indispensabil pentru bucataria omului din cele mai vechi timpuri. (Pintea Nicolae, 1943, p.34).

Prezenta masivului de sare in subsolul orasului, a insemnat cea mai importanta bogatie a acestui meleag, bogatie fata de care si-au manifestat interesul atat cei dintai indo-europeni popositi aici, cat si agatarsii, celtii, dacii autohtoni si apoi cuceritorii romani. Acestia din urma, au schimbat chiar denumirea localitatii, din Marisodava, in Salinae, tocmai datorita existentei abundente a pretiosului mineral. Sub stapanirea romana aceasta asezare a fost pusa sub autoritatea unui "prefectus", iar exploatarea salinifera a devenit un domeniu al imparatului de la Roma, care a arendat ocnele unor supusi ai sai pe care i-a investit cu rangul de "conductores salinarum". Dintre consemnari a ramas numele lui Septimius Severus, deoarece fiind arendas al salinelor a ajuns neasemuit de bogat, in special de pe urma impozitelor percepute pe sare. In vremea aceea, la Salinae a existat un port

pentru incarcarea sarii, Muresul fiind folosit ca mijloc de transport spre cele mai indepartate colturi ale lumii, caci sarea se exporta in Panonia, unde acest articol lipsea si chiar in Italia. Pentru facilitarea plutaritului sarii, in secolul 2-3 era noastra, la Alba Iulia s-a infiintat o asociatie a plutasilor, "Colegium nautarum" care avea un zeu protector "genius nautarum". Exploatarea de la Salinae folosea acele procedee specifice romanilor, extractia facandu-se in canale lungi de peste 30 de metrii, la o adancime de peste 15 metrii. Supravegherea minelor de aici era asigurata de detasamente ale Legiunii XIII Gemina, a V-a Macedonica si "Ala I Batavorum" care staționau in fortificatiile de la Razboieni-Cetate avand misiunea de a pazi drumul dintre Salinae si Apulum. Deci, in epoca daco-romana localitatea este cunoscuta sub numele de Salinae, fiind una dintre cele mai importante exploatari de sare din Dacia, exploatari care au continuat si in perioada evului mediu, dar intr-o proportie mai mica, deoarece Muresul a inundat vechile galerii.

Dupa retragerea armatelor si administratiei romane, Uioara a facut parte din nou instauratul stat dac al carpilor. Dacii luasera din nou in stapanire aceste meleaguri, iar populatia de amestec, nou formata (daco-romana), se parea ca va putea trai adevaratele vremuri de acalmie ale "Dacia felix". Statul dac s-a dovedit vremelnic, caci din strafundurile lumesti ale rasaritului au inceput navalirile barbare, pe care istoria le-a numit "migratiunea popoarelor", astfel, peste pamanturile Daciei au trecut un tavalug de mai multe populatii nomade, unele repede trecatoare, altele asezandu-se statornic in tinuturile nord-dunarene. Astfel, meleagurile uiorene au fost martore ale acestor navaliri, au fost stapanite cand ingaduitor, cand brutal de noroade calarete care au dominat si uneori au modificat alcatuirea etnica a locuitorilor din aceasta parte a lumii. Primii migratori au fost goti, apoi hunii, gepizii, longobarzii, slavii, avarii, bulgarii, etc. Un nou val, care a avut un impact major asupra istoriei uiorene a fost migratia maghiarilor care s-au stabilit in Campia Panoniei. Iscodind "Tara Utransilvana", la inceputul sec. XX, hoardele conduse de Tuhutum a invins voievodatul lui Gelu, Tuhutum fiind ales voievod de populatia localnica (Dobra Nicolae, 2007, p. 42-49).

Un document care a existat in copie la arhiva Bisericii Reformate din Ocna Mures relateaza ca la 13 ianuarie 1289, mosia Uioara, aflata in proprietatea episcopului catolic al Transilvaniei, a fost cedata la schimb, impreuna cu alte pamanturi, pentru proprietatea de la Luna, marelui latifundiar, banul Mikud, urmand ca dupa 27 de ani, Uioara sa revina in proprietatea episcopiei. Impreuna cu Uioara erau date si mentionate: Sancraiul, Noslacul si Faludi.

In secolul XIII, asezarea va deveni cetate regeasca: "Castrum Regium Ujvar". Documentele anului 1296, consemneaza aceasta localitate sub numele de Uioara. La mijlocul secolului 14, sarea de la Uioara a fost intens exploatata iar mineritul a ajuns sa constituie principala ocupatie a locuitorilor din satele invecinate. Un eveniment important am mai fi Rascoala de la Bobalna, unde au participat si Uiorenii, rascoala pornita din cauza nedreptatilor pe care le comiteau nobilii maghiari.

Evenimentele de prima importanta petrecute in evul mediu la Uioara, sunt legate de infaptuirile printului crestinatatii, Mihai Viteazul. Dupa confruntarea de la Selimbar (oct. 1599), orasele principatului transilvanean s-au grabit sa trimita deputati la Mihai pentru a-i cere ocrotire si a-i fagadui supunere si credinta. Singura localitate care nu s-a supus a fost Uioara, caci se simtea mai putin primejduita fiind, la acea vreme, cea mai puternica cetate a Ardealului si posedand o garnizoana de 2000 osteni si numeroase arme. Mihai a obtinut fara lupte capitularea acestei localitati unde a instalat o garnizoana fidela lui. Mihai incredinteaza (doneaza) localitatea si domeniul Uioara, sfetnicului sau credincios Mihalcea purtator al rangului de mare ban al Craiovei. La 16 martie 1600, Mihai Viteazul, aflat la Brasov, unde convocase pentru a doua oara adunarea legislativa a Transilvaniei, ordona ca nimeni sa nu-l molesteze pe Petru Avros pentru datoriile facute in timpul cat fusese "prefect al camarii de sare" de la Uioara, intrucat acesta nu a putut vinde sarea taiata in ocna, din cauza venirii in tara a cardinalului Andrei Báthory. Este mentionat ca pe timpul voievodului Mihai. Acesta s-a ocupat si a ameliorat viata celor napastuiti; dupa asasinarea domnitorului la ordinul generalului Basta, imperialii au fost alungati din tara.

Ca urmare a pacii de la Karlovitz (1699), Transilvania a fost inglobata in Imperiul Austriac, exploatarea miniera de la Ocna Mures si conducerea localitatii intrand sub administratia acestor noi stapaniri. Viata de aici a fost din nou napastuita de epidemiile de ciuma, fortarea locuitorilor de a trece cu forta la catolicism, conditiile grele de munca, lipsa hranei adecvare, etc. La rascoala din 1784, condusa de Horea, Closca si Crisan au participat si taranii satelor din vecinatatea Uiorii, printre care s-a remarcat ridicarea iobagilor din Spalnaca. Au mai participat taranii din satul Ciunga, la fel si locuitorii din satul Noslac. Dupa stingerea flacarii "revolutiei horiane" in tinutul Uiorii, cu toata crancena reprimare, teama celor puternici si avuti de o redesteptare a tumultului a dus la unele inlesniri, s-au desfiintat servitualitatea personala si legarea de glie a taranimii iobage, umililor acordandu-li-se totodata si o seama de drepturi, printre care acela de a invata carte si meserii si a dispune de bunurile lor.

In 1791 s-au deschis galerii noi in forma de hale, iar Ocna Mures a devenit cea mai importanta exploatare de sare din Transilvania secolelor XVIII-XX. Tot in acele vremuri, datorita impunerii limbii maghiare ca limba oficiala si principala in Transilvania, la Uioara s-a concretizat prin modificarea denumirii localitatii in Maros-Ujvár (Dobra Nicolae, 2007, p. 76).

In anul 1813 s-a inceput adancirea putului Ferdinand, apoi putul Carolina care in 1818, fiind complet inundat, a fost parasit. In anul 1838 s-a ajuns la o productie anuala de circa 80000 tone.

Cele mai insemnate evenimente istorice din secolul IX, care s-au petrecut la Ocna Mures sunt legate de revolutia de la 1848. Iobagii de la saline au reactionat cu promptitudine, multi dintre ei inrolandu-se in oastea lui Avram Iancu. Spre finele anului 1848, insemnate confruntari militare s-au desfasurat in zona Ocna Mures. In luna noiembrie, pentru a putea supraveghea Valea Muresului, Iancu a ordonat prefectului Axente Sever sa-si dispuna unitatile legiunii pe malul stang al raului, intre Mihalt si Noslac. Dupa ce revolutionarii romani ocupasera la 8 noiembrie Aiudul, un detasament de lancieri a fost trimis spre Vintul de sus (Unirea). Vintul a fost gasit in cea mai mare parte distrus, caci inainte de sosirea lancierilor, garzile maghiare, incendiasera localitatea si masacrasera populatia romaneasca dupa care se retrasesera spre Turda. Concomitent cu actiunile de salvare, lancierii Legiunii "Blajana", condusi de Axente sever, au ocupat Uioara. Infrangerea revolutiei a atras dupa sine reprimarea sangeroasa a participantilor la aceasta miscare. Un tribunal de sange al nobilimii, cu sediul la Uioara (Ocna Mures) a judecat si condamnat la moarte, pana in august 1849, cateva mii de tarani din satele acestei regiuni pentru acuzatia ca ar fi luat parte la adunarea de la Blaj si la revolutie (Dobra Nicolae, 1996, p.29).

Intre anii 1859-1860 s-a sapat o noua albie a Muresului pentru a proteja exploatarile, care produceau in anul 1860 peste 45000 de tone de sare.

In anul 1863, la Salina din Ocna Mures s-a adancit putul Rudolf numit ulterior "Regele Ferdinand", iar in anul 1864, minerii de aici au declansat o actiune grevista.

Introducerea metodei exploatarii sarii prin sistemul de camere si prezenta masinilor cu abur pentru scoaterea apei a impulsionat si mai mult randamentul extragerii, sarea fiind transportata pana in anul 1870 cu plutele pe Mures pana in vestul Transilvaniei.

In anul 1867 lucrau la salina cca. 700 de muncitori. Importanta localitatii a crescut dupa anul 1896, cand au luat fiinta aici Uzinele de produse sodice finantate din firma belgiana Solvay si de o societate germana. In acelasi an, o noua Austria si Ungaria, cunoscuta sub denumirea de "dualismul austro-ungar". Ca urmare a acestui eveniment, autonomia Transilvaniei este anulata, impunandu-se anexarea ei la Ungaria, fapt ce a determinat noi ingradiri ale drepturilor natiunii romane. In anul 1870 s-a infiintat in Ocna Mures "Judecatoria" (a functionat in imobilul unde in prezent se afla sediul Primariei si Consiliului Local). In 1872, intreprinderea Salina a construit o cale ferata normala, lunga de 4 km, care leaga exploatarea miniera de gara Razboieni. In acelasi an, un incendiu a distrus in intregime ghiduirea putului de extractie Ferdinand, si tot atunci s-a decis adancirea unui nou put, Stefania, numit ulterior Regina Maria.

Din anul 1909 aici a inceput sa se produca si soda caustica. Devenind un important centru muncitoresc, Ocna Mureș a cunoscut in secolele XIX si XX o puternica framantare a clasei muncitoare care lupta pentru drepturi sociale si nationale. Sunt mentionate greve in anii 1850, 1864 si o greva generala in anul 1893, in 23 mai, la care au luat parte peste 600 de muncitori, greva aplanata numai la interventia organelor centrale care au promis satisfacerea doleantelor grevistilor.

La 18 august 1920, lucratorii din Ocna Mureș au declansat o actiune grevista, pentru ca apoi, sub conducerea sindicatelor, sa se solidarizeze cu greva generala a lucratorilor din Romania. In luna iunie a anului 1921, a fost legiferata reforma agrara. Ca urmare a acestui act, pana la sfarsitul anului 1925 au fost expropriați o serie de mari proprietari funciari. Cu terenurile rezultate din aceasta actiune au fost improprietariti un numar de tarani romani si de alte nationalitati, cu circa 2 iugare de pamant.

In anul 1933 s-a infiintat "Societatea sportiva a angajatilor Uzinelor Solvay din Ocna Mures", numarand 403 membrii. Cu sprijinul societatii s-a construit un stadion sportiv cuprinzand un teren de fotbal, pista de alergari, teren pentru tenis de camp, teren de patinaj pentru perioada iernii. Tot in 1933, satele Ciunga (Uioara de Jos) si Uioara se Sus, au intrat in componenta comunei Ocna Mures, devenind cartiere apartinatoare. In 1937, la Uzinele de Produse Sodice Solvay, fondul de pensii existent pana atunci doar pentru functionari, a fost extins si in favoarea muncitorilor (Dobra Nicolae, 2007, p. 100).

Din anul 1940, functioneaza in localitate "Intreprinderea pentru cultura si fermentarea tutunului", care colecteaza tutunul din centrul Transilvaniei. Tot in acest timp functiona in localitate industria tabacariei, infloritoare in acea perioada, dar care a stagnat din cauza razboiului cand pieile erau preluate de catre Stat pentru rationalizarea distribuirii. In toamna anului 1942, toate strazile localitatii Ocna Mures au fost reconditionate cu pietris si reamenajate.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, in august 1944, lucratorii de la Uzinele Solvay au luat parte la dezarmarea unor trenuri militare germane in gara Razboieni, apoi, la sfarsitul lunii august, gara Razboieni a fost bombardata de aviatia germana iar in luna septembrie a aceluiasi an, pe valea Muresului, la Vintul de Sus (Unirea) s-au purtat lupte grele pentru oprirea inaintarii trupelor germano-hothyste.

La 10-11 iunie 1948 s-a produs nationalizarea principalelor mijloace de productie. Ca urmare a acestui act Uzinele Solvay din Ocna Mures au fost trecute in proprietatea statului. La intreprinderea Salina s-a inaugurat in anul 1952 metoda de extractie a sarii in solutie, pe principiul sondelor, metoda care a reprezentat o premiera nationala. Tot in anul 1952, comuna Ocna Mures a fost declarata oras.

In primavara anului 1955 s-au dat in folosinta la Ocna Mures doua blocuri cu cate 18 apartamente construite din initiativa Uzinelor de Produse Sodice. In anul 1957, in zona vestica a colinei Banta, s-a deschis o mina pentru extragerea bentonitei, mina care de-a lungul timpului a cunoscut o intensa exploatare. Un alt aspect vizeaza faptul ca de la instaurarea republicii, pana in anul 1973 la Ocna Mures s-au construit 622 de apartamente, tot in 1973, prin HCM nr. 367/9 aprilie, Uzinele de Produse Sodice au devenit Combinat de produse sodice.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

In anul 1970 localitatea a fost afectata de inundatiile care au cuprins in proportie covarsitoare suprafata tarii. Orasul Ocna Mures, asezat pe un masiv solubil, pe temelii de sare, s-ar fi putut prabusi, traind un adevarat cataclism geologic si urban, in cazul in care viitura ar fi atacat temeliile, pilonii, labirinturile si platformele ocnei.

In anul 1982 s-a dat in folosinta un nou si modern Spital orasenesc, dotat cu 256 de paturi, cuplat cu o Policlinica. O noua cladire a Postei a fost inaugurata in anul 1984, iar dupa doi ani a devenit functionabil un nou hotel cu 61 de camere. In 1986 orasul a fost conectat la reteaua telefonica interurbana automata. In privinta constructiei de locuinte, intre anii 1948-1988 s-au realizat si dat in folosinta peste 1000 de apartamente (Dobra Nicolae, 1996, p.41).

Dupa anul 1989, spre deosebire de alte localitati din tara, mișcarea revolutionara de la Ocna Mures nu s-a soldat cu distrugeri, incendieri sau victime umane, actiunile desfasurate constand din manifestatii de strada, ocuparea Consiliului orasenesc, a sediilor politice, incinerarea unor publicatii si carti de propaganda marxista, inlaturarea insemnelor sistemului socialist din intreprinderi si institutii, demontarea unor insemne de pe Monumentul combatantilor sovietici, cazuti in lupta in zona Uiorii, in cel de-al doilea razboi mondial.

In anul 1998 au fost date in folosinta 70 de apartamente si s-a realizat consolidarea si suprainaltarea digului de pe malul stang al Muresului, pe o lungime de 2 km, in zona localitatii apartinatoare Cisteiul de Mures.

Ocna Mures este localitate infratita cu comuna Kozármisleny din Ungaria.

Intre anii 1990-2004 au fost alesi urmatorii primari: 1990-1992 ing. Radu Mahaleanu, 1992-1996 ing. Ionel Mihut, 1996-2004 ec. Vasile Bugnar, 2004-2008, ing. Sorin Cristea, din 2008 prof. Iosif Augustin Dragut.

Geografia

Orasul Ocna Mures (265 m altitudine absoluta) este situat in partea centrala a Romaniei, in NE judetului Alba (~ 58 km distanța de Alba Iulia), pe malul stang al cursului mijlociu al raului Mures, intre Campia Transilvaniei la N și Podisul Tarnavelor la S.

Coordonatele geografice: 46 23' 53" latitudine N (socotita la jumatatea podului de fier peste Mures) si 23 51" 22" longitudine E.

Zona orasului Ocna Mures se invecineaza cu:

Lopadea Noua, Hoparta - la S;

Hoparta, Noslac - la E;

Lunca Mures - la NE;

Unirea I- la NV;

Unirea, Miraslau - la V, SV;

Aiud - la SV;

Intre aceste limite zona Ocna Mures are o suprafata de 6.834 ha (68,34 Kmp) reprezentand 1,06 % din suprafata judetului.

In componenta orasului intra: Uioara de Sus, Uioara de Jos (localitati componente), Cisteiu de Mures, Micoslaca, Razboieni-Cetate (sate apartinatoare).

Principalele cai de comunicatie care strabat zona sunt: DJ 107 F care face legatura cu Lunca Muresului, DJ 107 G care face legatura cu Noslac; DC 3 pe traseul Ocna Mures, Cistei, Micoslaca, DC 4 Uioara de Sus - Spalnaca, DC 5:DC 4 - Uioara de Sus - Spalnaca - Silivas.

Lungimea totala a retelei stradale a orasului Ocna Mures este de 50,045 km din care peste 23,020 km sunt modernizate iar 27,025 km nemodernizate, reprezentand 46%, respectiv 54%.

Relieful

Formele de relief care se intalnesc pe teritoriul orasului si in vecinatati, se caracterizeaza prin varietate, cuprinzand portiuni de lunca, deal sau podis. De o parte si de alta a raului Mures se desfașoara o lunca asimetrica, aproximativ 264 m altitudine absoluta intinzandu-se de la poalele terasei pe care este situat cartierul Uioara de Sus si evoluand pana in satul Cistei.

O cununa colinara ocoleste orasul in forma semicirculara, de la S-V spre N-E reliefandu-se culmea Nejoapa la granita dintre Uioara de Jos si Ocna Mures, cu prelungiri spre dealul Banta, a carei culme predominanta este varful Gurguleu 524 m (cota maxima a tinutului).

Colinele Bantei prezinta pe culme vastul podis "Larga" a carui margini rasaritene se reazema de lunca Spalnacai. Inaltimile Bantei si Nejoapa, inchid intre ele valea larga care se extinde descendent dinspre sud spre nord, strecurandu-se la poalele padurii sub varful Gurguleu (Dobra Nicolae, 1996, p.8).

Clima

Zona Ocna Mures se incadreaza intr-un climat temperat continental moderat, cauzat de pozitia sa geografica aflata sub influenta vanturilor vestice, bogate in vapori de apa care provoaca precipitațiile locale. De asemenea, acest tinut este afectat de vanturile din sud si sud-vest care aduc mase de aer cald, tropical care produc cresteri semnificative ale temperaturii aerului.

Caracteristic pentru culoarul Alba Iulia - Ocna Mures - Turda sunt vanturile frecvente cu caracter de fohn (foen), care produc incalzirea aerului, inseninarea cerului, scaderea precipitatiilor, sub 600 mm anual si desprimavararii timpurii in toata lunca Muresului. Acest din urma fenomen, se datoreaza vanturilor de vest, care in ascensiunea lor pe versantii vestici ai Apusenilor se descarca de precipitații, ajungand pe versantii estici saraci in precipitatii in miscarea lor descendenta atingand si aceasta zona, precipitatiile refacandu-se doar pe versantii estici ai Carpatilor Orientali.

Temperatura medie multianuala oscileaza in jurul valorii de 9sC, media lunii iulie + 20sC, luna cea mai calda, ianuarie - 4 s C - luna cea mai rece a anului. Primul inghet se inregistreaza in jurul datei de 11 octombrie, iar ultimul in 21 aprilie.

Umezeala aerului influentata de circulatia vestica si regimul nebulozitatii are o valoare de aproximativ 30 %, iar nebulozitatea 5,6 zecimi. Regimul precipitatiilor este redus, cu medii lunare neuniforme, maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii si minime in luna februarie.

Hidrografia

Hidrografia este dominata de cursul Muresului, care are o panta medie de scurgere redusa (0,5 - 0,7 m/km) ceea ce favorizeaza eroziunea laterala si implicit meandrarea puternica si formarea de plaje. Panta medie redusa, este un indicator clar a diferentei mici de altitudine fata de nivelul de baza.

Caracteristici principale:

Debitul mediu anual 71 mc/s, la Ocna Mures;

Distanta fata de izvor 314 km;

Coeficient de sinuozitate 2,9;

Suprafata bazinului hidrografic 9.785 kmp;

Altitudinea medie a bazinului 703 m.

Raul colector Mures primeste cativa afluenti de stanga, mai importanti Valea Somoghi, Valea Ciunga si cateva paraiase, activitatea torentiala fiind foarte evidenta din acest punct de vedere. In zona de lunca nivelul apei freatice este foarte aproape de suprafata, provocand baltiri in perioadele cu precipitatii bogate.

Intre Ocnele din localitate si cartierul Bosnia, s-au format lacuri sarate prin prabușire, printre care "Lacul minelor romane" precum si lacurile "Iosif ", "Francisc", "Ferdinand".

Cursurile de apa cu caracter semipermanent, acestea impanzesc teritoriul studiat si sunt tributare atat raului Mures cat si afluentilor principali ai acestuia. Cursurile de apa cu caracter torential sunt active in special, in perioada topirii zapezilor si ploilor masive.

Izvoarele isi fac apariția la contactul dintre rocile in care se acumuleaza apele subterane cu rocile masive, nefisurate sau straturi de argila impermeabila.

Solurile

Solurile caracteristice pe malul drept al raului Mures, regosoluri (formate pe depozite afanate, nisipuri, loess, argile, marne etc.), iar vatra propriu-zisa este constituita de soluri brune argilice. In zona de lunca in general predomina solurile aluvionare. Dealurile din stanga raului sunt formate din andezie in forme tertiare.

In subsolul localitatii predomina rezervele de sare, Ocna Mures fiind singura localitate din judetul Alba, in care se exploateaza acest mineral. In subsolul dealului Banta exista insemnate rezerve exploatabile de bentonita - roca sedimentara argiloasa alcatuita din silicat de aluminiu hidratat, coloidal, (Dobra Nicolae, 1996, p.9).

Vegetatia si fauna

Vesmantul vegetal al zonei Ocna Mures prezinta o deosebita diversitate. Aici se poate intalni arboret si o flora spontana specifice altitudinii si regiunii colinare, dar si o serie de exemplare caracteristice altor regiuni, precum si unele raritați. La poalele dealului Banta predomina arbusti, in amestec cu foioase, printer sau mai putin raspanditul roscov (Ceratania siliqua). Pe pantele abrupte ale acestui deal predomina pinul, iar dincolo de culme, spre sud, padurea devine mixta, alaturata unor plantatii mai tinere de conifere, stejar, nuc si plop tremurator; cresc sporadic parul salbatic, corcodusul si marul paduret. Pe pantele insorite ale dealului Banta si prin fanetele din preajma, se remarca plante aromatice: melisa, izma ori cimbrisorul care formeaza adevarate covoare. Se pot intalni plante medicinale si sporadic, exemplare care reprezinta raritati pentru flora spontana a Romaniei: angelica si laleaua pestrita, ambele ocrotite prin lege. In zona lacurilor sarate intalnim iarba-sarata (Salicornia herbaceea), specifica litoralului Marii Negre; pelinul, cupa-vacii, ungurasul, papura, maselarita etc.

In perimetrul orasului Ocna Mures de pot intalni insecte precum: carabusul de mai, buburuza, nalbarul, albilita, etc.; mamifere salbatice prezente in spatiul urban ca soarecele de casa, ariciul, sobolanul-cenusiu si dihorul; pasari ca randunica, lastunul, turturica, gugustiucul, pitigoiul-mare, cinteza, sticletele, ciocarlanul-motat, stancuta, cucuveaua, florintele sau macaleandrul, ciocanitoarea pestrita de gradina.

Baltile Muresului, desi reduse ca numar, cat si ca dimensiuni, reprezinta un biotop bogat in vietuitoare precum tritonul, broasca de balta, scoica de lac, melci, raci, carabusul de apa. Cele mai frecvente mamifere existente in zona colinei Banta si a padurii cu acelasi nume sunt: veverita, caprioara, iepurele-salbatic, ariciul, soarecele de padure, cartita, parsul de alun, cartita. Cu decenii in urma, in cuprinsul padurii, a fost introdus fazanul (Phasianus colchicus), pasare originara din regiunile sudice ale Caucazului (Dobra Nicolae, 2007, p.14-16).

Diversitatea vietuitoarelor din acest tinut creeaza posibilitatea dezvoltarii turismului sportiv: vanatoarea si pescuitul.

Geologia zonei

Din punct de vedere geologic zona cercetata se situeaza in partea sud vestica a unitatii geotectonice denumita Bazinul Transilvaniei, in zona cutelor diapire. Bazinul Transilvaniei a avut o evolutie net distincta fata de sistemele cutate inconjuratoare; s-a nascut si a evoluat pe un masiv rigid de tip "masiv median" care nu a fost afectat sensibil de miscarile orogenetice din ciclul alpin.

Depozitele miocene sunt reprezentate prin:

Depozite tortoniene reprezentate prin sare care apare la suprafata in perimetrul orasului, strapungand diapir marnele tortonianului superior;

Depozitele sarmatiene, care urmeaza peste cele tortoniene, reprezentate litologic prin argile marnoase si marne cenusii, stratificate, cu intercalatii de argile galbui, nisipuri fine, gresii si tufuri; sarmatianul efloreaza destul de rar: in spatele SC GHCL UPSOM SA, in cariera fabricii de caramida Razboieni, pe paraiele Ciunga, Papii si Pusta Bagaului si are grosimea totala de 2000 m.

Din punct de vedere tectonic se remarca prezenta unor serii de cute anticlinale si sinclinale cu orientare generala nord-vest - sud-est, Anticlinalul Ocna Mures, Sinclinalul Dumbrava-Cisteiul (PUG Ocna Mures, 1998, p.4).

Fenomene fizico-geologice

Fenomenele fizico-geologice sunt determinate atat de morfologia terenului, de actiunea factorilor exogeni asupra acesteia: cursurile de apa, precipitatiile atmosferice, clima (inghet-dezghet) cat si de activitatea antropica. In teritoriul studiat sunt de remarcat urmatoarele fenomene fizico-geologice: prabusiri, in zona masivului de sare, eroziuni de maluri pe raul Mures si pe afluentii acestuia, alunecari de teren, pe pantele versanților.

Populatia

La recensamantul din 2002 numarul populatiei era de 15.572 locuitori, structurata astfel:localitatea TOTAL Din care,

Barbati Femei

Ocna Mures 10.320 5.029 5.293

Uioara de Sus 1.363 680 683

Uioara de Jos  1.296 644 652

Razboieni Cetate 1.533 733 800

Cisteiu de Mures 708 335 373

Micoslaca 352 180 170

TOTAL 15.572 7.601 7.971

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba

Din punct de vedere etnic, de-a lungul veacurilor, localitatea Ocna Mures s-a dovedit un spatiu propice de sedentarizare si convietuire a unor comunitati germane, maghiare, sarbesti, rrome, rusesti, evreiesti si alte nationalitati.localitatea Pe nationalitati

Romani Maghiari Romi Germani Altele

Ocna Mures 8.728 1.257 317 15 5

Uioara de Sus 1.196 102 65 - -

Uioara de Jos  1.108 33 154 1 -

Razboieni Cetate 1.427 90 14 1 1

Cisteiu de Mures 484 145 79 - -

Micoslaca 326 7 17 - -

TOTAL 13.769 1.634 646 17 6

Sursa: Directia Regionala de Statistica Albalocalitatea       Dupa religie

Ortodoxa Reformata Greco-catolica Romano catolica Penticostala Baptista Adventista Altele

Ocna Mures 7507 951 830 236 354 121 116 205

Uioara de Sus 1142 85 33 17 72 4 1 9

Uioara de Jos  1090 20 122 7 24 6 11 16

Razboieni Cetate 1375 55 21 38 21 13 - 10

Cisteiu de Mures 513 112 29 29 20 2 1 2

Micoslaca 318 4 25 - 1 - 1 3

TOTAL 11945 1227 1060 327 492 146 130 245

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba

Evolutia numarului de locuitori in perioada 1956 - 2002

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba

Studii:

In funcție de nivelul studiilor, populatia in varsta de peste 10 ani, este structurata dupa cum urmeaza:Studii superioare de lunga durata Studii superioare de scurta durata Studii postliceali si de maistrii Studii liceale Studii profesionale Studii secundar inferioare

728      74 714 3439 2500 3069

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba

Aspect etnografice, arhitectura populara si portul popular

In aceasta zona etnografica predomina asezari omenesti de tip compact, in care se practica, in general, aceleasi ocupatii specifice: agricultura, cresterea animalelor, pomicultura, viticultura determinand trasaturi comune in multe domenii de manifestare a artei popularei arhitectura rurala, port, mestesuguri, cu unele diferentieri locale. In zona Ocna Mures, inainte de al doilea razboi mondial, caracteristice erau casele construite din gradele (nuiele impletite) tencuite cu pamant. La sfarsitul secolului al XIX-lea, caramida a luat locul zidurilor de chirpici, tiglele au inlocuit acoperisul cu paie, iar scandura fatuita s-a pus in locul padimentului de pamant amestecat cu pleava si balega. La jumatatea secolului XX, atat in asezarea miniera, cat si in localitațile rurale invecinate, s-a facut trecerea treptata de la locuinta veche, la locuinta, cu doua-patru incaperi, construita din caramida si acoperita cu țigla. Tot atunci, s-a renuntat la planurile traditionale, in favoarea unor tipuri de locuinte moderne, care pastrau de cele mai multe ori constructiile anexe.

In localitatea Ocna Mures si in satele din imprejurimi s-a cristalizat un port popular unic, in care abunda galbenul spicului de grau, port care astazi se mai pastreaza doar intamplator. Prof. Nicolae Pintea, autorul primei monografii a acestei localitati, consemna, in anul 1943, ca inca din acea perioada, portul popular incepuse sa fie abandonat, in principal de generatia tanara, in paralel constatandu-se si o abandonare a obiceiurilor folclorice.

Ocupatii:

Populatie activa: 5887 persoane, din care:

ocupata: 4370 persoane;

someri: 552 persoane la primul loc de munca;

965 persoane in cautarea altui loc de munca.

Populatie inactiva: 9616 persoane, din care:

elevi si studenti: 2465 persoane;

pensionari: 4120 persoane;

casnici: 1406 persoane;

intretinute de alte persoane: 1291 persoane;

intretinute de stat: 89 persoane;

cu alta situatie economica: 245 persoane.

structura angajatilor este dupa cum urmeaza: In sectorul de stat In sectorul privat Mixt Gospodarii

1982 3255 66 32

Sursa: Directia Regionala de Statistica AlbaSalariati           Patroni Pe cont propriu Organizatii agricole Lucratori in gosp.proprii

5076 87 150 2 4

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alba

Economia orașului și microregiunii Ocna Mures are un caracter industrial-agrar dat fiind potentialul economic deosebit concentrat in oras si reprezentat in special prin intreprinderile SC GHCL - UPSOM SA, RA SALINA SA si RA FERMENTAREA SA.

In acelasi timp este prezenta sfera serviciilor reprezentata prin intreprinderile mici si mijlocii precum si comertul.

Principalele produse obtinute la SC GHCL - UPSOM SA le constituie produsele clorosodice, florex (produs anti incendiar), detergenti, var, iar SALINA produce sare de bucatarie si condimente alimentare. La intreprinderea FERMENTAREA are loc prelucrarea tutunului.

Principalele firme din orasul Ocna MuresNr.crt. Firma Domeniu de

activitate

1.         SC GHCL UPSOM SA Industrie

2.         RA SALINA SA Minier

3.         RA TUTUN SA Prestari Servicii

4.         SC MECONOM SA Transport

5 SC NOR GRUP SRL Prestari Servicii

6.         SC MCMS SRL Transport

7.         SC CERAM SRL Materiale de Constructii

8.         SC BOTEZAN SRL Morarit Panificatie

9.         SC ELMA COMPANY SRL Panificatie

10.       SC EMA EXIM SRL Comert

11.       SC ISABELA SRL Comert

12.       SC MARA LIEDER SRL Confectii

13.       SC MOBIL SERV SRL Reparatii Auto

14.       SC ORMIS SRL Comert

15.       SC SPARTACUS SRL Confectii Metalice

16.       SC STARTEX SRL Confectii

17.       SC ALEXIDA SRL Comert

18.       SC CROMA IMPEX SRL Prelucrare Lemn

19.       SC AGROINVEST SRL Confectii tamplarie aluminiu

20.       SC BAILE SARATE OCNA MURES SA Activ.intretinere corporala

21.       SC MOARA MIRISTEAN SRL Morarit +Panificatie

22.       SC MULTINATIONAL Produse Lactate

23.       SC UNICHIM SRL Produse Lactate

24.       SC CONTACT IMPEX SRL Constructii Civile si Industriale

25.       SC DRAGONER SRL Confectii Metalice

26.       SC TRANSANDONE SRL Prestari Servicii

27.       SC TRIFOIU SRL Agricultura

Sursa: Primaria si Consiliul Local Ocna Mures

InvatamantNr.crt       Denumire(scoala/gradinita/

crese)  Forma Nr.clase Nr.elevi/copii Nr.cadre didactice

1.         LICEUL TEORETIC PETRU MAIOR Scoala 33 837 46

2.         GRUP SCOLAR CHIMIE Scoala 25 606 39

3.         SCOALA GENERALA LUCIAN BLAGA Scoala 27 460 41

4.         SCOALA GENERALA UIOARA DE SUS Scoala 9 163 16

5.         SCOALA GENERALA CISTEI Scoala 7 97 12

6.         SCOALA GENERALA UIOARA DE JOS Scoala 4 64 4

7.         SCOALA GENERALA MICOSLACA Scoala 1 16 1

8.         SCOALA GENERALA RAZBOIENI Scoala 8 121 11

9.         GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT Gradinita 3 GRUPE 45 6

10.       GRADINITA NR.1 Gradinita 2 GRUPE 47 2

11.       GRADINITA NR. 2 Gradinita 4 GRUPE 93 4

12.       GRADINITA NR. 3 Gradinita 3 GRUPE 60 3

13.       GRADINITA NR.4 Gradinita 3 GRUPE 53 3

14.       GRADINITA NR.5 Gradinita 4 GRUPE 76 4

15.       GRADINITA UIOARA DE SUS Gradinita 3 GRUPE 70 3

16.       GRADINITA UIOARA DE JOS Gradinita 2 GRUPE 32 2

17.       GRADINITA CISTEI Gradinita 2 GRUPE 36 2

18.       GRADINITA MICOSLACA Gradinita 1 GRUPA 16 1

19.       GRADINITA RAZBOIENI Gradinita 3 GRUPE 59 3

Sursa: ISJ Alba

Sanatate:Denumire (spital/

dispensar)       Starea (spital

Dispensar) Numar cadre medicale existent

SPITALUL ORASENESC OCNA MURES BUNA medici 9

pers. sanit sup. 7

asistenti 68

infirmieri 25

ingrijitori 19

In Ocna Mureș funcționeaza o Unitatea medico sociala de interes judetean cu un numar de 25 de locuri.

Agricultura

Este practicata pe terenurile din jurul orasului si localitațile apartinatoare, cultura plantelor fiind predominanta, de fapt specifica intregii depresiuni Alba Iulia-Turda.

Perimetrul orasului Ocna Mures si imprejurimile sale detin particularitati optime pentru practicarea agriculturii. Solurile aluvionare din lunca Muresului si cernoziomurile (specifice Podisului Transilvaniei) au o buna fertilitate, iar vanturile calde, cu caracter de föhn, caracteristice Uiorii, au inlesnit dezvoltarea acestei ramuri economice devenita traditionala pe aceste meleaguri. Culturile caracteristice sunt: cereale (porumb, grau, orz, ovaz), plante tehnice (sfecla de zahar, floarea soarelui), plante furajere (lucerna, trifoi), cartofi, legume.

Dintre animale se cresc in special bovine, ovine, caprine si pasari de curte.

Societati comerciale agricoleNr.crt. Denumirea Suprafata -ha- Animale

1.         S.C. TRIFOIUL SRL 164 111 BOVINE

2.         S.C. BOTEZAN SRL 330 80 BOVINE

3.         S.C. UNICHIM SRL 83 -

4.         S.C. ROMAN TRANS SRL 50 -

Sursa: Primaria si Consiliul Local Ocna Mures

Asociatii profesionale

Asociatia crescatorilor de taurine ACT Ocna Mures - 197 membrii cu 470 animale;

Asociatia crescatorilor de porcine ACP Ocna Mures - 47 membrii cu 340 animale.

Infrastructura

Lungimea totala a retelei stradale a orasului Ocna Mures este de 50,045 km din care: 23,020 km sunt modernizate, iar 27,25 km nemodernizate, reprezentand 46 %, respectiv 54 %.

Rețele/utilitați:

Gaze - lungime retea gaze naturale 50,70 km;

Telefon - numar posturi 3420;

Apa - lungime retea 44,1 km;

Canalizare - lungime retea 12 km;

Statie de epurare - capacitate 100 l/s

Extinderea virtuala a perimetrului intravilan actual prezinta urmatoarele posibilitati:

nord - zona de locuit, zona de agrement, zona agroindustriala;

sud-est - zona de locuit, zona agroindustriala;

sud - cimitir, zona de locuit, zona cu obiective de utilitate publica;

sud-vest - cimitir, zona de locuit;

vest - zona de locuit.

Turism. Obiective turistice, monumente istorice, ale naturii din orasul Ocna Mures

Orasul Ocna Mures detine urmatoarele monumente de istorie si arhitectura:

Biserica Romano-Catolica, situata pe strada Nicolae Iorga la nr. 16, construita in sec. XVIII-lea;

Castelul Teleky - situat in cartierul Uioara de Sus.

In punctul cel mai inalt al orasului, langa malul Muresului, se afla urmele unui vechi castel medieval amintit in documente in anul 1290 sub numele de "castelul nou", subliniind astfel existenta unei fortificatii mai vechi, probabil din secolele al X-lea si al XI-lea, din care se mai pot vedea inca portiuni dintr-un val de pamant cu sant. Noul castel medieval din piatra, construit la sfarșitul secolului al XIII-lea, a fost partial daramat, ridicandu-se in locul lui, intre anii 1850 si 1859, un castel modern neogotic pentru familia nobiliara Banfy, o constructie dreptunghiulara cu parter si doua etaje.

Din castelul medieval se mai pot vedea ruinele unui turn pentagonal, situat in coltul de nord-est al castelului modern care era probabil vechiul donjon al castelului medieval. Se stie ca acest important castel, amintit si in anii 1336 si 1392, a fost ridicat din ordinul regelui pentru protectia salinelor, dar din secolul al XV-lea a intrat in posesia unor nobili. Mihai Viteazul in scurta sa domnie l-a donat banului Mihalcea. Ultimul nobil proprietar al castelului a fost groful (contele) Adam Teleky.

In cartierul Uioara de Sus, in vecinatatea castelului nobiliar se afla Ruinele bisericii romanice, datata in jurul anului 1300, mai pastreaza zidurile din caramida cu clopotnita situata deasupra traveei din mijlocul tribunei. La etaj clopotnita are ferestre geminate, cu capiteluri cubice. Spatiul de sub tribuna poarta o veche bolta cilindrica transversala, la fel ca si traveele laterale. Vechiul altar romanic semicircular a fost inlocuit cu unul poligonal gotic cu ferestre bipartite, iar portalul, de tip Renastere, are forma dreptunghiulara cu chenar si cu nise deasupra arhivoltei.

Monument peisagistic de importanta locala este "Stejarul Unirii", situat in curtea vechiului gimnaziu de pe strada Nicolae Iorga. "Acest stejar a fost plantat in anul 1921, de invatatorul Moldovan Leon, directorul scolii, in amintirea Unirii din 1918". Inscriptia a fost refacuta in anul 1995, prin grija Societatii "Avram Iancu".

In localitatea Cisteiu de Mures exista urmatoarele obiective de istorie si arhitectura, care au fost inventariate, conform Studiului de delimitare si inventariere a monumentelor si zonelor istorice protejate din judetul Alba:

Castelul Mikes;

Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli".

In localitatea Razboieni exista identificat in partea de vest a localitatii, spre comuna Unirea, castrul roman, pe locul numit "Cetate" unde s-au gasit de catre diferiti arheologi sculpturi si obiecte de gospodarie si alte obiecte de marmura si inscriptii. Stampilele aplicate pe caramizi si tigle dovedesc ca acest castru a fost construit si ocupat de detasamentele Legiunii a XIII-a Gemina și a V-a Macedonica cu misiunea de a pazi ocnele de sare de la Salinae (Ocna Mures) si drumul imperial dintre Salinae si Apulum.

Mediul inconjurator

Padurea Banta este situata in partea sudica a localitatii, pe colina cu acelasi nume, desfasurata pe doua creste, avand aspectul a doua plantatii de forme triunghiulare. Prezenta dominanta a pinilor este rezultatul unei impaduriri initiate cu decenii in urma, din necesitatea stavilirii alunecarilor de teren si a efectelor apelor freatice. Aceasta padure reprezinta o adevarata rezervatie dendrologica, floristica si faunistica, reliefandu-se ca un spatiu ideal de agrement, favorabil picnicurilor si drumetiilor. Totodata pe culmea Podireu (ce face legatura dintre Banta si podisul larga) si varful Gurguleu (542m), se ofera privirilor o priveliste larga asupra localitatii, putandu-se intrezari la orizont culmile muntilor Trascaului si Cheile Turzii. Din zona turistica Banta, se pot organiza excursii: pe traseul nord-estic in crangurile de la Vama Seaca, pe traseul nord-vest in codrii Larga si padurea Manastirii din vecinatatea satului Uioara de Jos.

Gestionarea deseurilor si protectia calitatii solului

S.C. SALPREST SA Alba, gestioneaza deseurile menajere, rezultate de la populatie, de la agentii economici, din comerț si prestari servicii precum si din curatirea strazilor. Aceste deseuri se depun in halda de gunoi a orasului, situata pe drumul orasenesc Ocna Mures - Cisteiu de Mures, in afara localitatii. Suprafata haldei este de 2,5 ha, avand capacitatea de 300.000 mc, rezerva de depozitare este de 200.000 mc. Actuala halda menajera funcționeaza din anul 1970, pe un batal rezultat in urma depozitarii reziduurilor industriale de catre SC GHCL UPSOM SA si care a fost cedat, in locul fostei halde ocupata de combinat. Modul de organizare: nu are imprejmuire si folosește sistemul de drenaj al batalului. Periodic se face nivelarea si tasarea deseurilor cu buldozerul.

Cantitatea deseuri depozitata in anul 2004 a fost de 15750 mc/an, din care:

de la populatie - 12.850 mc/an;

de la agenti economici - 1.800 mc/an;

de la spitale - 300 mc/an;

namol de la statia de epurare - 1597 tone/an.

Numarul de locuitori deserviti este de 13.362. Numarul punctelor de colectare a gunoiului este de 24. Frecventa de ridicare si transport a lui este de 2 pe saptamana. Numarul de curse pe zi este de 8. Distanta medie la care se transporta este de 3 km. Societatea este dotata cu 29 containere (capacitatea containerului 4.000 l) si 920 pubele de 30 l capacitate fiecare. Colectarea si transportul deseurilor menajere din oras la rampa se face cu un autotransportor cu container si cu un tractor cu remorca. Compozitia relativa a deseurilor menajere colectate este de: 40 % - hartie, carton; 10 % sticla; 10 % metal; 15 % plastic; 10 % textile si 15 % altele.

Surse de pericol din zona si factorii de risc

Se retin urmatoarele aspecte majore pentru zona, care influenteaza calitatea mediului si produce impact deosebit asupra factorilor de mediu:

Existenta unor surse de poluare a aerului, respectiv emisiile de gaze si pulberi de la SC GHCL UPSOM SA, precum si surse mobile, cu impact asupra tuturor factorilor de mediu: atmosfera, sol, vegetatie, sanatatea populatiei.

Existenta surselor de poluare a apelor de suprafata de la SC GHCL UPSOM SA - canale si bataluri, exfiltratiile necontrolate din bataluri, precum și de la SC APA CTTA SA, sucursala Ocna Mures, societatea care administreaza canalizarea localitatii, reprezinta surse continue de poluare a raului Mures cu cloruri si amoniu, conduc la distrugerea ecosistemului acvatic, la mortalitate piscicola, la salinizarea subsolului si a solului, precum si a panzei freatice.

Depozitarea reziduurilor rezultate de la SC GHCL UPSOM SA - reprezinta un factor de risc deosebit, datorita suprainaltarii si gradului de umplere ele au ajuns la cotele maxime. Daca se continua depozitarea in batalurile nr. 5 si 6, ele se pot rupe si duc la o catastrofa ecologica pe raul Mures si in zona.

Subsolul localitații Ocna Mures - avand in vedere evolutia miscarilor de scufundare, indeosebi in zonele I si II de influenta, unde exista drumuri publice, constructii civile si industriale, spatii comerciale, obiective sociale si culturale - reprezinta un factor de risc major.

Conform studiului de impact, intocmit de S.C. "ECOCRISTAL" S.R.L., orasul Ocna Mures, incluzand si zona industriala, este afectat de emisiile de gaze arse rezultate din procesele de ardere a combustibililor in centralele termice, emisiile din procesele industriale, precum si de poluantii rezultați prin arderea carburantilor de catre sursele mobile. Debitul mediu de gaze arse evacuate anual in localitate este de 150000 mc/ora, volumul gazelor reziduale rezultat fiind de 1314 miliarde mc/an.

Perimetrul Ocna Mures se incadreaza in zona seismica "E", valoarea coeficientului Ks=0,12 (PUG Ocna-Mures, 1998, p.14).

Telecomunicatii

In prezent orasul Ocna Mures este echipat cu centrala telefonica automata tip TCA-PC, 2450 linii telefonice si dispune de o retea de telecomunicatii in cea mai mare parte aeriana pe stalpi proprii, comuni cu cei de energie electrica, aparent pe fatada cladirilor sau a blocurilor. In zona centrala pe strazile principale si cele cu blocuri noi construite cu spatii comerciale la parter, retelele sunt pozitionate subteran, in canalizare cu camine de vizitare si racorduri.

Mass-media locala

Posturi radio - RADIO DELTA pe frecventa FM de 97,4 kHz si ATLAS pe frecventa FM de 95,2 kHz;

Televiziuni (televiziunea nationala, retea cablu);

Reteaua locala de cablu SC KABEX Ocna Mures cu circa 2800 abonati si 30 posturi.

Cluburi sportive

Clubul Sportiv Ocna Mures;

Instituții și personalitați culturale

Casa de cultura a orasului Ocna Mures cu o capacitate de 350 locuri - stare foarte buna;

Camine culturale:

Uioara de Jos - capacitate 200 locuri - stare relativ buna;

Uioara de Sus - capacitate 200 locuri - stare buna;

Razboieni - capacitate 200 locuri - stare buna;

Micoslaca - capacitate - 150 locuri - stare buna;

Cisteiul de Mures - capacitate 100 locuri - stare proasta.

Personalitati care sunt originare sau locuiesc in localitate

Ion Arieșanu - scriitor

Ion Sangereanu - poet

Ion Hanca - scriitor

Ligia Gicovan - poet

Carmen Gabor - poet

Bazil Gruia - poet

Ioan Chelemen- scriitor

Marius Ciugudean - critic

Alexandru Țitruș - violonist

Tiberiu Rusu - pictor

Ioan Coman - pictor (pictura religioasa)

Evenimente culturale:

Zilele orasului Ocna Mures;

Zilele bibliotecii orasenesti "Mircea Cenusa";

Festivalul interjudețean de interpretare a cantecului popular "Mures pe marginea ta".

Documentar

Un documentar despre Ocna Mures

Cateva cuvinte despre oras Pana la mijlocul sec. XIX raul Mures curgea in imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare in timpul deselor inundatii ale Muresului, in anii 50 ai sec. XIX albia Muresului a fost mutata cu cateva sute de metri mai spre est. Totusi, in anul 1912 s-a produs o noua inundatie catastrofala a Muresului, apele patrunzand in unele dintre minele vechi, provocand surpari ale tavanelor acestora, cu aparitia la suprafata terenului a unor palnii si cratere de mari dimensiuni care au afectat si zonele locuite invecinate. Spre evitarea extinderii prabusirilor minelor vechi, in anul 1952 s-a hotarat umplerea tuturor cavernelor si craterelor formate deasupra fostelor mine Romane, Iosif, Francisc, Ferdinand, Regina Maria si Principele Nicolae, cu saramura concentrata. Istoric Asezare civila romana in Dacia (sec. II-III d.C.), cunoscuta pentru exploatarea sarii, sub denumirea 'Salinae' [2]. Exploatarea relativ intensa a zacamantului de sare in epoca romana, a favorizat dezvoltarea unei importante asezari cu caracter rural, identificata cu 'Salinae', ale carei urme arheologice se intind pe o mare arie, pe ambele maluri ale Muresului. Fara cercetari sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria orasului si din imprejurimi, fara posibilitatea unor precizari topografice: subconstructii de cladiri, numeroase materiale de constructii tegulare [3], sculpturi de marmura, vase de ceramica, un opait cu inscriptia 'FORTIS' si alte obiecte. Din zona minelor de sare provin trei inscriptii fragmentare, iar din alte locuri mai multe monede de argint si bronz intre care si un 'dupondius' [4] din timpul imparatesei romane Anna Galeria Faustina (130-176 d.C.) din anii 138-141 d.C. La marginea de est a localitatii, langa drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit in anul 1931 trei morminte cu sarcofage din caramizi, acoperite cu tigle. Unele caramizi aveau stampile de la producatorii particulari P AE TERN si TII (inscriptii incomplete). Numeroase descoperiri numismatice se semnaleaza si la sud de oras, in valea de la Hoparta: un 'sesterius' [5] din vremea imparatului roman Traian, o moneda de bronz si o alta de argint. Urmele de locuire descoperite pe teritoriul orasului indica prezenta oamenilor inca din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). Au fost descoperite numeroase obiecte de tezaur, statuia zeitei Hecate si un relief cu Lupa Capitolina. Prima atestare documentara dateaza din anul 1203 sub numele de Uioara [6], apoi la 13 ianuarie 1280 intr-un act de schimb de mosii.

La ridicarea topografica din anii 1769-1773 (Harta Iosefina a Transilvaniei, pag140) nu exista inca localitatea Ocna Mures, ci numai unele exploatari subterane de sare, administrate de birourile din localitatea invecinata Uioara de Sus. Localitatea se dezvolta abia la sfarsitul secolului al XVIII-lea, cand incepe exploatarea organizata a sarii, respectiv, cand administratia austriaca preia controlul productiei de sare. In perioada interbelica a fost sediul plasii Ocna-Mures din cadrul judetului Alba (interbelic). Ocna Mures a fost declarat oras in anul 1956 si are in subordine 5 localitati; 2 localitati componente (Uioara de Sus si Uioara de Jos) si 3 sate (Cisteiu de Mures, Micoslaca si Razboieni-Cetate). Alte denumiri din trecut ale orasului Alte denumiri din trecut: Maros-Újvár, Maroschujwar, Újvár, Újvár-Akna, Marosújvárakna, Marosakna, Uioara, Ocna Murasului, Ocna Muresului, Muras Uioara, Salinele Muras Uioarei, Ocne, Steinort, Miereschneuburg.. Castelul Teleki. In cartierul Uioara de Sus se afla ruinele unui vechi castel medieval, amintit in documentele anului 1290 sub numele de Novum Castrum ("Castelul Nou"), sustinand prin aceasta denumire existenta unei fortificatii anterioare, apartinand secolelor X-XI, din care se mai pot vedea portiuni dintr-un val de pamant cu sant. Acest "Castel Nou" a fost construit la sfarsitul secolului XIII, din ordinul regalitatii maghiare, pentru protectia salinei invecinate, fiind apoi amintit in documentele anilor 1336 si 1382. Din secolul XIV acest castel a devenit proprietatea unor nobili. Mihai Viteazul a donat castelul de la Uioara de Sus sfetnicului sau, banul Mihalcea. Din acest edificiu se mai pot vedea azi ruinele unui turn pentagonal, reprezentand vechiul donjon. "Castelul Nou" medieval a fost daramat partial, in locul sau ridicandu-se intre anii 1850-1860 un impunator castel neogotic pentru familia nobiliara Banffy, edificiu care a intrat ulterior in proprietatea contilor Teleky. Constructia este alaturata unor locuinte anexe destinate personalului auxiliar de administrare si intretinere a domeniului. In perimetrul curtii exista o pivnita de vinuri si o capela, care, initial a fost dotata cu o orga. Din initiativa familiei Teleky in jurul castelului a fost amenajat un parc cu alei si arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind raritati dendrologice. Biserica din complexul castelului Teleky, construita in stil romanic in jurul anului 1300, in prezent ruinata..Pe un perete al fostei "mina Stefania" (numita asa pana in 1918), rebotezata, apoi, "mina Regina Maria" (intre 1918 - 1944) si re-rebotezata "mina 23 August" (dupa 1944), a aparut, dupa o lucrare de inaintare in abataj, un contur de femeie, interpretat de minieri drept a fi chipul Sfintei Maria. Se vede relativ bine pe aceasta poza. Lucrarile miniere de excavare a sarii din subteran n-au mai continuat in acea directie, locul devenind un colt de inchinare si de reculegere pentru minierii credinciosi. Mina este, in prezent, inundata, .