Flora din Delta Dunarii

Inegalabila flora cuprinde, pe langa nuferi albi si galbeni, nuci de apa, papura, feringi de apa, trestii mirositoare, stanjenel de balta . Peisajul floral impresionant de bogat al acestor locuri de basm este completat cu cele 8 . 000 ha de paduri cu arbori gigantici pe ale caror trunchiuri se imbratiseaza plantele agatatoare de tipul lianelor .

Flora Deltei insumand 955 de specii si 64 de subspecii, reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute in flora Romaniei . Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetatiei de balta, in special a stufului , care ocupa o suprafata de circa 235 . 000 ha, rezultand cea mai intinsa arie de stufarisuri compacte din lume . Din punct de vedere biogeografic, predomina elementele euroasiatice, urmate de formele estice si cele europene . Din spectrul floristic se constata procentajul foarte ridicat al speciilor cosmopolite si adventive, ceea ce evidentiaza inca o data gradul ridicat al influentei antropice . In functie de biotopul pe care il ocupa, se intalnesc urmatoarele categorii de flora spontana : acvatica, emersa si submersa, palustra, halofila, psamofila, segetala si ruderala, paduri si pajisti . Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra este mult intinsa si reprezentata prin plante submerse (cosorul, bradisul, otratelul etc . ) sau plante plutitoare (nuferii, ciulinii de balta etc . ) . Urmeaza vegetatia specifica zonelor palustre reprezentata prin stuf ( Phragmites australis ), in amestec cu papura ( Typha latifolia si T . angustifolia ), pipirig ( Schoenoplectetus lacustris ) si rogoz ( Carex sp . ) .

Vegetatia deltei este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor (stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica) si ocupa 78 % din totalul suprafetei . Zavoaiele ocupa 6 % din suprafata Deltei, fiind paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2 % din suprafata deltei . De asemenea, exista paduri pe campurile Letea si Caraorman si sunt alcatuite din stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm, plante agatatoare .

Plaurii - insule plutitoare

Plaurii sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol . Foarte importanti in constituirea plaurilor sunt rizomi de stuf (tulpinile subterane), in care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui in urma actiunii valurilor . Grosimea lor variaza intre 0 . 50 si 1 . 50 m . Plaurii ocupa in Delta Dunarii o suprafata intinsa, in functie de nivelul apei si de grosimea lor acestia pot fi:

- mobili, deplasandu-se pe lacuri la voia intamplarii sub actiunea vantului si a curentilor de apa;
   - impotmoliti, in zonele mai putin adanci, atunci cand nivelul apei este mic;
   - fixati de altii plaurii impotmoliti, sub acestia insa existand un strat de apa, care reprezinta un excelent habitat pentru anumite specii de pesti cum ar fi: somn, crap, caras, etc .

Cea mai larga dezvoltare a plaurului se gaseste in complexul lacustru Rosu-Puiu-Lumina .

Aceasta dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale, naviagatia devenind foarte anevoiasa . Deasemenea un alt neajuns este faptul ca plasele pescarilor pot fi tarate sau rupte de acesti plaurii mobili . Caile de acces obturate se elibereaza mai greu, iar cand plaurii sunt bine impotmoliti se taie cu ferastraul culoare inguste pentru trecerea lotcilor .

In anumite locuri, unde se circula mai rar si cu lotci mai mici si mai usoare se trage efectiv barca peste plauri .

Plaurii pot fi comparati cu niste bucati de puzzle impinse de vant pe suprafata unui lac, asezandu-se la intamplare intr-un colt al acestuia . Avand diferite forme si dimensiuni intre acestia raman goluri, ochiuri de apa ('japse') unde se pescuieste cu succes . Lacurile Lumina si Puiu sunt despartite de un perete de plaurii destul de firav . In anumite locuri sub acesti plauri intre cele 2 lacuri exista culoare de legatura, prin care circula si pestele . Pescarii cu experienta intind varse in aceste locuri, incercand sa intre cu plasele lor cat mai mult sub plauri .

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume (1560 kmp) .

1 Aprilie- Ziua Pasarilor

Este o sarbatoare romaneasca ce isi are originea intre cele doua razboaie cand a fost larg promovata mai ales in scoli . Cu prilejul acestei sarbatori, elevii instalau in copaci cuiburi artificiale si faceau observatii in natura invatand sa se implice in mod concret in actiuni de protejare a pasarilor .
Societatea Ornitologica Romana este organizatia care, dupa 1990, a promovat aceasta sarbatoare .

Recunoasterea Deltei Dunarii ca valoare

Valoarea universala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul Programului "OMUL SI BIOSFERA"(MAB) lansat de UNESCO .

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta in septembrie 1991, ca Zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa- Conventia RAMSAR .

Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, in decembrie 1990 .

Valoarea patrimoniului natural si eficienta planului de management ecologic aplicat in teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost recunoscute prin acordarea in anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reinnoita in 2005) .

Pestii din Delta Dunarii

Referat: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange Proiect: Ierarhia organizarii biomoleculare

Pasarile din delta Dunarii

        

2 .

Plaurii - insule plutitoare

 

Bratul Chilia

 

Bratul Sf . Gheorghe

 

Bratul Sulina

Pescuitul

 

 

 

 

 

Bibliografie

Mariana  PASCARU (2007, "Calator prin tara mea", Editura Ad libri, Bucuresti)

Iulia RADU (2006, "Ghidul turistic al Romaniei 2006-2007", Editura Publirom Advertising Agency, Ed . a 8-a, Bucuresti)

Daniela STEFANESCU (2006, "Descoperiti minunile lumii", Editura Reader`s Digest, Ed . a 2-a, Bucuresti)

Shuwer Philippe si Grisewood Dan (1997, "Prima mea enciclopedie - Plantele", Editura Larousse Bordas, Bucuresti)