Grupa Bucegi - carpatii Meridionali

Grupa Bucegi - Carpatii Meridionali

1.     Asezarea - limitele

nord - Depresiunea Brasovului

Magura Codlei

sud - Subcarpatii Curburii

est - Valea Prahovei

vest - Valea Dambovitei

2.     Geneza

sfarsitul neogenului si inceputul cuaternarului - grupa, ca intreg lant carpatic meridional, a fost inaltat in bloc, cu circa 1.000 m. fata de zonele din jur

prima parte a cuaternarului

clima a suferit o racire generala (pleistocen)

crestele de peste 2.000 m. inaltime au fost acoperite cu ghetari care au sculptat

circuri

vai glaciare

creste

in postglaciar

incalzirea climei

ghetarii s-au topit

incepe actiunea apelor curgatoare care au modelat prin eroziune si acumulare

vai, terase

definind infatisarea actuala a reliefului acestei unitati geografice

3.     Alcatuirea petrografica (litologia)

aspect variat

predomina

sisturile cristaline

conglomeratele specifice - "conglomerate de Bucegi"

calcarele

4.     Caracterizarea reliefului

4.1.          Culmile muntoase

Bucegi -2.505 m. (vf. Omu)

in est

dispus in amfiteatru

forma unui semicerc

urme glaciare

Valea Ialomitei

Cheile Zanoagei

Cheile Tatarului

pestera Ialomitei

Valea Gaura

Valea Malaiesti

Leaota - 2.133 m.

intre Valea Ialomitei si Valea Dambovitei

sisturi cristaline

pe inaltimi largi platforme de eroziune

Piatra Craiului - in vest

varfurile

La Om (Baciului) - 2.238 m.

Magura Codlei (nord) - 1.292 m.

orientare

nord - est

sud - vest

forme carstice

Cheile Dambovitei

Cheile Zarnestilor

4.2.          Culoarele

Bran - Rucar

intre Bucegi si Piatra Craiului

zona larga la 1.000 - 1.200 m.

leaga prin sosea Campulung de Brasov

Prahova

intre Munttii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului

leaga prin sosea Tara Romaneasca cu Moldova

4.3.          Suprafetele de eroziune (platforme)

Borascu - 2.000 m.

Rau Ses - 1.200 - 1.600 m.

Gornovita (Predeal) - 1.000 m.

4.4.          Pasurile si trecatorile

Predeal - 1.040 m.

intre Carpatii Orientali si Meridionali

Bran (Giuvala) - 1.240 m.

in culoarul Bran - Rucar

5.     Clima

tipul de clima - climat de munte

temperaturile - 0s-6sC

precipitatiile - abundente (1.000 - 1.200 mm/an)

vanturile puternice

modificari locale datorita reliefului (prin altitudine si orientarea catenelor muntoase)

scaderi de temperatura

cresterea cantitativa a precipitatiilor o data cu nivelul altimetric

climat alpin - pe crestele inalte

climat de adapost - in culoare

6.     Reteaua hidrografica

6.1.          Apele curgatoare

densa

Barsa - afluent al Oltului

dreneaza partea nordica a culoarului Rucar - Bran

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

Dambovita

larga desfasurare a bazinului Dambovitei

Ialomita - principala artera hidrografica

izvoare la sud de varful Omu

se desfasoara pe directia nord - sud, formand o succesiune de chei si bazinete

Prahova - afluent principal al Ialomitei

limita estica a acestui complex montan

izvoare in zona Predealului

incadreaza masivul pana in dreptul localitatii Posada

apele raurilor au provenienta

pluviala

nivala

subterana

6.2.          Apele statatoare

acumulari antropice de interes energetic

lacul Scropoasa pe Ialomita

acumularile de pe Dambovita

6.3.          Apele subterane

ape freatice de mica adancime

influentate de precipitatii

lipsite de continuitate

7.     Vegetatia

influente climatice prin extinderea padurilor de rasinoase

predomina molidul

apoi bradul (esente considerate din cele mai pretioase)

pinul

pe alocuri zada

la altitudini mai mici - paduri de fag in amestec cu rasinoase

la sub 1.200 m. - etajul fagului

la mari inaltimi - pajistile alpine

etajul subalpin

tufisuri de ienupar si jneapan

arbusti pitici - afin si merisor

etajul alpin

flori viu colorate pe crestele stancoase

elementele specifice

jneapanul pe suprafetele structurale - Muntii Bucegi

zambrul

smardanul (bujorul de munte)

floarea - de - colt

8.     Fauna

fauna padurilor de rasinoase

mamiferele de interes cinegetic

cerbul

rasul

ursul

pasarile

cocosul - de - mesteacan

gainusa - de - alun

acvila - de - munte

fauna fagetelor - foarte variata

caprioara

cerbul

jderul

mistretul

ursul brun

veverita

viezurele

mare varietate de pasari

cinteza

ciocanitoarea

mierla

pitigoiul - de - munte

in zona alpina

relicta din glaciarul tarziu - capra neagra

pasarile

acvila de munte

cinteza alpina

zaganul (vulturul barbos)

fauna acvatica - cea de altitudini mari

pastravul (in apele reci de munte)

9.     Solurile

strans corelate cu

roca

clima

vegetatia

soluri ce favorizeaza un climat racoros  si umed si existenta padurilor

solurile argiloiluviale - argilovisoluri

solurile cambiosoluri

solurile brune

solurile brun-acide

la altitudini mai mari - solurile podzolice

sarace in humus

fertilitate redusa

in zona alpina (climat rece, precipitatii abundente, vegetatie de pajiste)

solurile spodosoluri - solurile alpine brune-acide

solurile azonale

lacovistele

aluvionare de lunca

10.  Rezervatiile naturale

rezervatiile de peisaj si flora - Bucegi

rezervatiile de flora si fauna - Piatra Craiului

rezervatiile floristice - Sinaia

11.  Resursele naturale

padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul

extinse

lemnul este folosit

in industria de prelucrare a lemnului

pentru obtinerea de celuloza si hartie - prin chimizare

pasunile si fanetele naturale

mare valoare nutritiva

intretin cresterea bovinelor si a ovinelor

terenurile arabile

restranse

in culoarul Bran - Rucar valorificate in diverse culturi

apele curgatoare (Ialomita, Dambovita)

valorificate in hidroenergie

nisipuri si pietrisuri

din albiile raurilor

utilizate la terasamente ca balast

12.  Populatia

etape de populare a zonei

apartine ariei de umanizare

pana la 1.000 - 1.200 m. altitudine - asezari permanente

mai sus - asezari sezoniere pentru fan, pastorit sau de exploatare forestiera

zona pajistilor alpine - numarul cabanelor turistice a sporit

in decursul timpului se genereaza o concentrare a populatiei, creandu-se

curenti de materii prime

produse industriale

fluxuri de forta de munca

sporul natural

popularea celor doua culoare si a zonei montane s-a intensificat pe masura

aparitiei si dezvoltarii unor activitati industriale

activitati pastorale

activitati forestiere

densitatea populatiei - areale de densitate

sub 25 locuitori/km²

50 - 75 locuitori/km²

100 - 150 locuitori/km² - Valea Prahovei si culoarul Rucar - Bran s

mobilitatea populatiei

deplasarile definitive - stramutarea domiciliului intregii familii

deplasarile temporale pentru lucru - revenirea celor plecati

structura populatiei pe varsta

corespunde mediei pe tara

usoare predominare a populatiei tinere

13.  Asezarile omenesti

13.1.       Asezarile rurale

satul risipit - caracteristic sau imprastiat

gospodariile despartite prin fanete si pasuni

specific zonelor montane

satul linear - ca tipuri subsidiare

concentrare pe vai

in depresiunile intramontane

satul compact

casele lipite perete de perete

dupa numarul de locuitori

mijlocii (500 - 1.500 locuitori)

mari (1.500 - 4.000 locuitori)

contraste - alaturi de comune mari gasindu-se si asezari rurale mici

dupa functiunile economice

majoritatea - profil minier, pastoral si forestier

cu functiuni economic complexe - tot mai multe

in deosebi prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

13.2.       Asezarile urbane

ca un reflex al intensificarii activitatilor economice si social-culturale

orase sub 25.000 locuitori

Azuga - pe Valea Prahovei

functie industriala

industria materialelor de constructii - sticla

industria textila - lana

industria alimentara - bere

Busteni - pe Valea Prahovei

functie industriala - industria chimica (hartie)

functie turistica - statiune climaterica

Predeal - pe Valea Prahovei

functie turistica - statiune climaterica

Sinaia - pe Valea Prahovei

functie industriala - industria constructiilor de masini (mecanica fina)

functie turistica - statiune climaterica

14.  Economia

14.1.       Industria prelucratoare

hidrocentrale pe Ialomita

Dobresti

Moroeni

lucrari similare in curs si pe valea Dambovitei

industria constructoare de masini

Sinaia - intreprinderea de mecanica fina

industria chimica

Busteni - intreprinderea de hartie

industria materialelor de constructii

Azuga - intreprinderea de sticlarie

industria bunurilor de consum

Azuga - intreprinderea de lana, carne si bere

industria mica si artizanala

cusaturile populare

tesaturile

produsele de ceramica

covoarele

14.2.       Agricultura

in raport cu specificul conditiilor naturale

relieful accidentat

clima rece si umeda

terenurile arabile reduse

panza freatica aproape de suprafata

solurile cu fertilitate redusa

extinse fanete

pasunile naturale

cresterea animalelor - activitate traditionala

cu deosebire a ovinelor

favorizata de fondul pastoral bogat in pasuni si fanete

diferentiate pe etaje de altitudine

pasuni alpine - la mari inaltimi - 1.600 - 1.800 m.

pajisti de munte - altitudini mai joase

de-a lungul timpului, axe de transhumanta (Drumul Oilor, Drumul Lanii, etc.)

culoarul Rucar - Bran

valea superioara a Prahovei

in prezent - si vaci de lapte

judetele Brasov si Dambovita

extindere de teritoriul si in zona muntoasa

ovine - rasa turcana

porcinele si pasarile - mai restrans

cultura plantelor - se practica in culoarele vailor (culoarul Rucar - Bran)

culturile diversificate

cartoful

orzul

ovazul

porumbul

secara

14.3.       Transporturile

linia ferata electrificata Bucuresti - Brasov

pe valea Prahovei

prin Sinaia e Busteni e Azuga e Predeal

drumul national de importanta europeana E 60

vine de la Hamburg

prin Oradea

paralele cu calea ferata

alte drumuri dinspre Brasov spre Campulung - prin culoarul Rucar - Bran

transporturile speciale

14.4.       Turismul

numeroase resurse turistice

valea Prahovei

abruptul Bucegilor

Babele si Sfinxul

carstul de pe valea Ialomitei si a Dambovicioarei

culoarul Rucar - Bran

Masivul Piatra Craiului

forme de relief originale - elemente faunistice si floristice rare

resursele social - istorice si etnografice - culoarul Rucar - Bran

regiune tipica prin port si obiceiuri

structura si ornamentarea gospodariilor

fluxul turistic remarcabil este explicat prin

dotarile necesare

cabinele de teleferic

telescaunele

teleschiul

soseaua alpina din Bucegi

celelalte drumuri modernizate

usurarea accesului in zona