GHETARUL DE LA FOCUL VIU
Localizare si
cai de acces. Pestera se deschide la o altitudine de l 165 m, pe
culmea care separa spre sud Groapa de la Barsa de bazinul morfologic al
Vaii Galbenei. Principalul punct de reper il constituie stancariile
Pietrei Galbenei, fata de care intrarea in pestera se
afla la numai 550 m, spre nord-vest. Principalul traseu care conduce de la Cabana Padis
la acest obiectiv este marcajul cu punct galben al asa-numitului circuit
al Vaii Galbenei. De fapt, acest marcaj trebuie urmarit in sens
invers, deoarece pestera e situata pe bucla de intoarcere spre
cabana a circuitului, la o distanta de 5 km de baza
turistica a Padisului. Accesul cu mijloace auto este posibil pe
drumul forestier Balaleasa-Valea Seaca, pe care marcajul
turistic il intersecteaza cu putin inainte de cantonul silvic din
Valea Cetatilor. De aici mai sunt de strabatut cu piciorul
1,5 km pana la pestera, urmand de preferinta marcajul
banda rosie al traseului Baita-Valea Seaca-Padis,
care insoteste o parte din drum marcajul punct galben al circuitului,
deoarece acesta din urma face un ocol pana in varful Pietrei
Galbenei.
Date istorice. Ghetarul de Ia Focul Viu este semnalat in
lucrarile turistice publicate de J. Czaran Ia inceputul secolului, descris
cu mai multa ingrijire de V. Puscariu in 1934 si cercetat din
punct de vedere stiintific de Institutul de Speologie din Cluj
incepind din 1948. Planul detaliat al cavitatii a fost executat de L
Viehmann si M. Serban.
Descriere. Pestera se deschide Ia baza unui perete de calcar
printr-o intrare joasa, urmata de o galerie care coboara in
panta puternica pina in Sala
Mare. O scara de lemn, imbatrinita de vreme si cam
nesigura, inlesneste totusi depasirea acestei
portiuni mai dificile. Sala Mare, masurind
68 m in lungime si 46 m in latime, adaposteste un bloc
de gheata fosila - al doilea ca marime dupa cel din
Ghetarul de la Scarisoara dar foarte probabil de aceeasi
virsta cu acesta. Centrul salii este ocupat de o imensa
aglomerare de trunchiuri, cazute sau azvirlite de oameni printr-o
larga fereastra care strapunge bolta si prin care lumina
zilei patrunde din belsug. In latura din dreapta se deschide un fel
de crevasa, o rimaie de 20 m adincime, care nu poate fi coborita
decit cu ajutorul scarilor speologice.
In
partea opusa intrarii se vad citeva stalagmite si scurgeri
stalagmitice de gheata, pe care razele soarelui le fac sa scinteieze
in orele amiezii, generind o imagine a carei frumusete se
regaseste in denumirea cu valente de simbol data
pesterii : Focul Viu Dincolo de aceste masive de gheata,
cavitatea continua printr-o scurta galerie rectilinie, intrerupta
de o saritoare de 6 m si inchisa de o nisa usor ascendenta.
Lungimea totala a pesterii este de 165 m.
Adapostind
un depozit considerabil de gheata fosila, al carui volum
poate fi estimat Ia aproximativ 25 000 mc, Ghetarul de Ia Focul Viu
constituie un foarte important teren de cercetari stiintifice
complexe, care permit obtinerea unor date complementare celor furnizate de
Ghetarul de Ia Scarisoara in legatura cu mecanismul
glaciatiunii de caverna si cu paleoclimatul Muntilor Bihor.
Conditii de vizitare. Pestera este foarte usor accesibila in
sectorul sau superior, unde lumina patrunsa prin hornul din
centrul Salii Mari face inutile chiar si lampile cu
acetilena sau lanternele electrice.
Bibliografie. M. Bleahu si M. Serban (l 959), M. Bleahu
si col. (1976), L. Valenas si col. (1977), L.
Valenas (1977).
