Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala




category
Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Geologie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie » geologie
Relieful dezvoltat pe structuri magmatice si eruptive



Relieful dezvoltat pe structuri magmatice si eruptive


Relieful dezvoltat pe structuri magmatice si eruptive



Reliefurile dezvoltate pe materie consolidata cea provenita din topituri provenite de la adancimi diferite din scoarta sau astenosfera constituie o categorie aparte ce dezvolta peisaje inedite. Repartitia lor pe suprafata Pamantului este legata de sectoarele labile dezvoltate indeosebi la contactele dintre placi (rifturi, subductii), in lungul unor fracturi ce ajung la bazine magmatice din scoarta sau in depresiunile tectonice orogenetice. Evolutia indelungata a Pamantului a fost insotita permanent de consolidari de materie topita care au condus la crearea pe de o parte in scoarta a unor structuri cu dimensiuni si forma variate iar pe de alta la suprafata acesteia de aparate si platouri vulcanice, de lanturi de munti emersi sau submersi si prin ele la extinderea bazinelor oceanice ori a continentelor. Suprafetele continentale vulcanice supuse modelarii au fost erodate diferentiat in timp astfel incat relieful vulcanic a fost redus la diverse forme-marturii ale unor eruptii din diferite epoci. in aceeasi masura erodarea profunda a masivelor muntoase (frecvent cristaline paleozoice sau mezozoice) este insotita de scoaterea la zi a diverselor structuri magmatice consolidate in adanc si care datorita rezistentei mai mari la atacul agentilor externi ajung sa se impuna ca forme de relief pozitive.
Deci, dublul specific genetic al formelor de relief vulcanic (unele rezultate prin acumulari suprapuse in timp de produse de eruptie si altele derivate create de eroziune in acestea sau prin scoaterea la zi a corpurilor magmatice din adanc) le impune cu o categorie de relief structural distincta. Se adauga influenta rocilor din care sunt alcatuite, care prin proprietatile fizice si chimice influenteaza specificul proceselor de modelare urmat de impunerea anumitor forme de relief.
3.1. Magmatismul si corpurile create in scoarta. Relieful de eroziune dezvoltat pe acesta.
Magmatismul constituie un ansamblu de procese care se realizeaza la diferite adancimi in scoarta si care conduc de la generarea de magma (materie topita cu temperaturi de la cateva sute de grade la peste 1000 grade) pana la consolidarea ei in loc sau pe diferite traiecte cu pozitie diferita in raport de bazinul de provenienta. Exista un magmatism in zonele de rift dominat de acumulari
consolidari de magme bazice (bazalte, ofiolite), un magmatism in zonele de subductie si in spatiile continentale cu acumulari consolidari de magme acide (granite, riolite) sau neutre (andezite).
- Corpuri magmatice rezultate prin solidificarea magmei in interiorul scoartei au dimensiuni si forme variate. intre acestea se impun:
- batolitii
sunt cele mai mari (zeci de kilometrii patrati) corpuri rezultate din consolidarea magmei in regiunile de orogen; frecvent sunt alcatuite din granite; granodiorite si au forma generala de cupola; din ei pornesc consolidari tubulare cu dispozitie radiala. in tara noastra batolitii sunt masa cristalina a M.Retezat;
- lacolitii
sunt mase de topitura frecvent granitica consolidata la o oarecare distanta de bazinul magmatic de care de leaga printr-un canal de alimentare frecvent cu desfasurare verticala (fracturi). Au o forma specifica impusa de consolidarea magmei intre strate de unde baza relativ orizontala si partea superioara larg convexa. Are dimensiuni diferite, cei mai mari avand diametre de cativa kilometri. in Romania au fost identificati in Muntii Macinului;
- filoane sunt frecvent structuri magmatice alungite cu grosimi variabile (diametre maxime de mai multi metri) care se desprind din batoliti, lacoliti sau alte corpuri magmatice si strapung pe diverse fracturi masa de roci care le acopera pe acestea;
- apofize
sunt patrunderi lineare de magma in rocile care inconjoara un corp magmatic cu dimensiuni mari;
- dykuri
reprezinta corpuri magmatice cu marimi variabile (grosimi frecvent de zeci de metri si lungimi de sute de metri) care au rezultat prin consolidarea magmei in crapaturile formatiunilor pe care le strabate aproape vertical (exemplu intre cele ale unui con vulcanic);
- neckuri
constituie corpuri formate prin consolidarea magmei sau a unui amestec de piroclastite cu lava pe cosul vulcanic. De aici desfasurarea verticala sau de alta natura; au dispunere cvasiorizontala si dimensiuni variabile.
- Formele de relief individualizate pe corpurile magmatice. Prin specificul genetic corpurile magmatice se afla la adancimi variate in cuprinsul diferitelor masive muntoase, podisuri, vulcani etc. in urma erodarii rocilor acoperitoare acestea sunt scoase la suprafata. Datorita rezistentei mari a lor in raport cu rocile vecine se ajunge la crearea unui relief distinct in care corpurile magmatice constituie forme pozitive iar in formatiunile limitrofe se dezvolta depresiuni, vai largi etc.
in functie de caracteristicile corpurilor magmatice (dimensiuni, desfasurare, alcatuire, grad de fisurare) si de climatul in care se produce modelarea lor rezulta forme de relief diferite. intre acestea frecvente sunt: masive si culmi relativ compacte cu dezvoltare pe o buna parte a batolitilor sau lacolitilor exhumati, monticoli cu dimensiuni variate dar cu partea superioara convexa si versanti abrupti; ziduri si creste ascutite cu versanti abrupti (mai ales pe dykuri), platouri marginite de versanti cu panta mare dar care au dimensiuni mari pe lacoliti si mici pe silluri, ansambluri de coloane rotunjite si blocuri sferice (in climat cald si umed) sau de varfuri cu muchii si colturi inconjurate de mase de grohotis (in climat rece); jghiaburi si vai inscrise pe aliniamente de crapaturi etc.




c) Autorizarea activitatilor legate de deseuri. Sunt supuse procedurii[5] de obtinere a autorizatiei integrate de mediu, instalatiile pentru depozitarea sau recuperarea deseurilor periculoase, cu o capacitate mai mare de 10 t/zi; instalatiile pentru incinerarea deseurilor municipale, cu o capacitate mai mare de 3 t/zi; instalatiile pentru depozitarea deseurilor nepericuloase, cu o capacitate mai mare de 50 t/zi, precum si depozitele controlate de deseuri, care primesc mai mult de 10 t/zi sau cu o capacitate totala mai mare de 25 t, cu exceptia depozitelor controlate de deseuri inerte.

Pentru toate celelalte activitati care privesc administrarea si gestionarea deseurilor se elibereaza autorizatia de mediu, reglementata de dispozitiile Legii protectiei mediului.


Regimul juridic al deseurilor reciclabile


In scopul asigurarii valorificarii deseurilor industriale reciclabile[6] in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului inconjurator, pentru obtinerea unor resurse suplimentare de materii prime secundare, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001, actualizata, privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, detinatorii unor astfel de deseuri, persoane juridice, sunt obligati sa asigure strangerea, sortarea si depozitarea temporara a acestora, cu respectarea normelor de protectie a mediului si a sanatatii populatiei, precum si reintroducerea lor in circuitul productiv prin: a) reutilizarea in propriile procese de productie; b) valorificarea - pe baza de autorizatie emisa de Comisia Nationala pentru Reciclarea Materialelor (aflata in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor) si comercializarea materiilor prime secundare si, respectiv, a produselor reutilizabile obtinute prin reciclare; c) predarea catre agentii economici specializati, autorizati pentru valorificare, a deseurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienta (art. 5).

La randul lor, detinatorii de deseuri industriale reciclabile persoane fizice sunt obligati: sa nu depoziteze si sa nu abandoneze deseurile industriale reciclabile in conditii care contravin normelor de protectie a mediului si sanatatii populatiei; sa depuna separat deseurile industriale reciclabile acolo unde exista recipiente sau incinte special destinate acestui scop.

La baza gestionarii deseurilor industriale reciclabile stau aceleasi principii care privesc gestionarea deseurilor, in general, prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, actualizata, mai putin princi


Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright