Geologie
Relieful dezvoltat pe structuri magmatice si eruptive
Relieful dezvoltat pe structuri magmatice si eruptive
Reliefurile dezvoltate pe materie consolidata cea provenita din topituri
provenite de la adancimi diferite din scoarta sau astenosfera constituie o
categorie aparte ce dezvolta peisaje inedite.
Repartitia lor pe suprafata Pamantului este legata de
sectoarele labile dezvoltate indeosebi la contactele dintre placi (rifturi,
subductii), in lungul unor fracturi ce ajung la bazine magmatice din scoarta
sau in depresiunile tectonice orogenetice. Evolutia indelungata a Pamantului a
fost insotita permanent de consolidari de materie topita care au condus la
crearea pe de o parte in scoarta a unor structuri cu dimensiuni si forma
variate iar pe de alta la suprafata acesteia de aparate si platouri vulcanice,
de lanturi de munti emersi sau submersi si prin ele la extinderea bazinelor
oceanice ori a continentelor. Suprafetele continentale
vulcanice supuse modelarii au fost erodate diferentiat in timp astfel incat
relieful vulcanic a fost redus la diverse forme-marturii ale unor eruptii din
diferite epoci. in aceeasi masura erodarea profunda
a masivelor muntoase (frecvent cristaline paleozoice sau mezozoice) este
insotita de scoaterea la zi a diverselor structuri magmatice consolidate in
adanc si care datorita rezistentei mai mari la atacul agentilor externi ajung
sa se impuna ca forme de relief pozitive.
Deci, dublul specific genetic al formelor de relief vulcanic (unele rezultate
prin acumulari suprapuse in timp de produse de eruptie si altele derivate
create de eroziune in acestea sau prin scoaterea la zi a corpurilor magmatice
din adanc) le impune cu o categorie de relief structural distincta. Se adauga influenta rocilor din care sunt alcatuite, care prin
proprietatile fizice si chimice influenteaza specificul proceselor de modelare
urmat de impunerea anumitor forme de relief.
3.1. Magmatismul si corpurile create in scoarta. Relieful de
eroziune dezvoltat pe acesta.
Magmatismul constituie un ansamblu de procese care se
realizeaza la diferite adancimi in scoarta si care conduc de la generarea de
magma (materie topita cu temperaturi de la cateva sute de grade la peste 1000
grade) pana la consolidarea ei in loc sau pe diferite traiecte cu pozitie
diferita in raport de bazinul de provenienta. Exista un
magmatism in zonele de rift dominat de acumulari � consolidari de magme bazice (bazalte, ofiolite), un
magmatism in zonele de subductie si in spatiile continentale cu acumulari � consolidari de magme acide
(granite, riolite) sau neutre (andezite).
- Corpuri magmatice rezultate prin solidificarea magmei in interiorul scoartei
au dimensiuni si forme variate. intre acestea se
impun:
- batolitii � sunt cele mai mari (zeci
de kilometrii patrati) corpuri rezultate din consolidarea magmei in regiunile
de orogen; frecvent sunt alcatuite din granite; granodiorite si au forma
generala de cupola; din ei pornesc consolidari tubulare cu dispozitie radiala. in tara noastra batolitii
sunt masa cristalina a M.Retezat;
- lacolitii � sunt mase de topitura
frecvent granitica consolidata la o oarecare distanta de bazinul magmatic de
care de leaga printr-un canal de alimentare frecvent cu desfasurare verticala
(fracturi). Au o forma specifica impusa de consolidarea
magmei intre strate de unde baza relativ orizontala si partea superioara larg
convexa. Are dimensiuni diferite, cei mai mari
avand diametre de cativa kilometri. in Romania au fost identificati in Muntii
Macinului;
- filoane sunt frecvent structuri magmatice alungite cu grosimi variabile
(diametre maxime de mai multi metri) care se desprind din batoliti, lacoliti
sau alte corpuri magmatice si strapung pe diverse fracturi masa de roci care le
acopera pe acestea;
- apofize � sunt patrunderi lineare de
magma in rocile care inconjoara un corp magmatic cu dimensiuni mari;
- dykuri � reprezinta corpuri
magmatice cu marimi variabile (grosimi frecvent de zeci de metri si lungimi de
sute de metri) care au rezultat prin consolidarea magmei in crapaturile
formatiunilor pe care le strabate aproape vertical (exemplu intre cele ale unui
con vulcanic);
- neckuri � constituie corpuri formate
prin consolidarea magmei sau a unui amestec de piroclastite cu lava pe cosul
vulcanic. De aici desfasurarea verticala sau de alta
natura; au dispunere cvasiorizontala si dimensiuni variabile.
- Formele de relief individualizate pe corpurile magmatice. Prin
specificul genetic corpurile magmatice se afla la adancimi variate in cuprinsul
diferitelor masive muntoase, podisuri, vulcani etc. in urma erodarii rocilor
acoperitoare acestea sunt scoase la suprafata. Datorita rezistentei mari
a lor in raport cu rocile vecine se ajunge la crearea unui relief distinct in
care corpurile magmatice constituie forme pozitive iar in formatiunile
limitrofe se dezvolta depresiuni, vai largi etc.
in functie de caracteristicile corpurilor magmatice (dimensiuni, desfasurare,
alcatuire, grad de fisurare) si de climatul in care se produce modelarea lor
rezulta forme de relief diferite. intre acestea frecvente sunt: masive si culmi
relativ compacte cu dezvoltare pe o buna parte a batolitilor sau lacolitilor
exhumati, monticoli cu dimensiuni variate dar cu partea superioara convexa si
versanti abrupti; ziduri si creste ascutite cu versanti abrupti (mai ales pe
dykuri), platouri marginite de versanti cu panta mare dar care au dimensiuni
mari pe lacoliti si mici pe silluri, ansambluri de coloane rotunjite si blocuri
sferice (in climat cald si umed) sau de varfuri cu muchii si colturi
inconjurate de mase de grohotis (in climat rece); jghiaburi si vai inscrise pe
aliniamente de crapaturi etc.
c) Autorizarea activitatilor legate de deseuri. Sunt
supuse procedurii de obtinere a autorizatiei
integrate de mediu, instalatiile pentru depozitarea sau recuperarea
deseurilor periculoase, cu o capacitate mai mare de 10 t/zi;
instalatiile pentru incinerarea deseurilor municipale, cu o capacitate
mai mare de 3 t/zi; instalatiile pentru depozitarea deseurilor
nepericuloase, cu o capacitate mai mare de 50 t/zi, precum si depozitele
controlate de deseuri, care primesc mai mult de 10 t/zi sau cu o
capacitate totala mai mare de 25 t, cu exceptia depozitelor
controlate de deseuri inerte.
Pentru toate celelalte activitati care privesc administrarea
si gestionarea deseurilor se elibereaza autorizatia de
mediu, reglementata de dispozitiile Legii protectiei
mediului.
Regimul juridic al deseurilor reciclabile
In scopul asigurarii valorificarii deseurilor
industriale reciclabile
in conditii de protectie a sanatatii
populatiei si a mediului inconjurator, pentru obtinerea
unor resurse suplimentare de materii prime secundare, potrivit Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 16/2001, actualizata, privind
gestionarea deseurilor industriale reciclabile, detinatorii unor
astfel de deseuri, persoane juridice, sunt obligati sa
asigure strangerea, sortarea si depozitarea temporara a acestora, cu
respectarea normelor de protectie a mediului si a
sanatatii populatiei, precum si reintroducerea
lor in circuitul productiv prin: a) reutilizarea in propriile procese de
productie; b) valorificarea - pe baza de autorizatie emisa
de Comisia Nationala pentru Reciclarea Materialelor (aflata in
subordinea Ministerului Industriei si Resurselor) si comercializarea
materiilor prime secundare si, respectiv, a produselor reutilizabile
obtinute prin reciclare; c) predarea catre agentii economici
specializati, autorizati pentru valorificare, a deseurilor
industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienta (art.
5).
La randul lor, detinatorii de deseuri industriale
reciclabile persoane fizice sunt obligati: sa nu depoziteze
si sa nu abandoneze deseurile industriale reciclabile in conditii
care contravin normelor de protectie a mediului si
sanatatii populatiei; sa depuna separat
deseurile industriale reciclabile acolo unde exista recipiente sau
incinte special destinate acestui scop.
La baza gestionarii deseurilor industriale reciclabile stau
aceleasi principii care privesc gestionarea deseurilor, in general,
prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000,
actualizata, mai putin princi