Alte procese de risc de degradare a solurilor: Laterizarea, salinizarea, podzolirea intensa

Procesele care conduc la scaderea fertilitatii solurilor sau la geneza unor soluri nefertile sunt considerate procese de risc pentru ca indirect ameninta starea de sanatate si de hrana a populatiei. Din aceasta perspectiva, pedologic se deosebesc procesele dependente in cea mai mare parte de clima.

Laterizarea are loc in conditiile climatice cu precipitatii bogate, temperaturi ridicate si vegetatie forestiera (clima de padure umeda ecuatoriala; clima tropicala cu doua anotimpuri, cel umed mai extins ca tip; clima subtropicala umeda); datorita caldurii si precipitatiilor, activitatea bacteriana intensa duce la distrugerea totala a vegetatiei moarte, cu repercursiuni in diminuarea pina la absenta humusului. Oxizii de fier insolubili (Fe₂O₃) se acumuleaza sub forma argilelor rosii (laterita). Precipitatiile bogate duc la spalarea silicei din sol avind loc un proces de desilicifiere. Laterizarea conduce la formarea unui sol cu fertilitate foarte scazuta in lipsa bazelor si a humusului.

Gleizarea si pseudogleizarea se produc in conditii de roca, sol si microrelief care favorizeaza stagnarea temporara sau de durata mai lunga a apei la suprafata terenurilor in urma ridicarii nivelului apelor freatice aproape de suprafata sau chiar aparitia la zi. Sursele excesului de apa sunt: precipitatiile abundente, revarsarile periodice, cresterea nivelului riurilor si implicit a pinzelor freatice care se alimenteaza din ele. Gleizarea este caracteristica suprafetelor slab drenate, fiind tipica pentru climatele umede si reci, arealelor mlastinoase din climatele continentale cu ierni reci. Sub materia organica acumulata la suprafata (datorita temperaturilor scazute) se formeaza un orizont de glei, situat de obicei, in zona saturata cu apa freatica. Solurile gleice, argiloase au o fertilitate foarte redusa.

Salinizarea este procesul de acumulare in sol a unor saruri usor solubile. Pe glob se asociaza cu regimul climatic de desert, pe suprafete slab drenate si cu evapotranspiratie puternica. Salinizarea afecteaza soluri din lunci, cimpii joase, cu apa freatica situata deasupra unui nivel critic, incarcata cu saruri provenite fie din regiuni mai inalte, fie din areale cu sare. Majoritatea sarurilor care se acumuleaza sunt cloruri, sulfati, carbonati, nitrati, predominanti fiind ionii de sodiu, calciu si magneziu.

. Desalinizarea si degradarea alcalina a solurilor are loc atunci cind nivelul apei freatice coboara si umezirea capilar-freatica a orizontului superior poate sa inceteze si odata cu aceasta si acumularea de saruri solubile. Continutul in saruri scade, are loc un proces de desalinizare, reactia solului devine puternic alcalina. Argila si humusul, componente saturate in ioni de sodiu sunt antrenate de apele de infiltratie in orizontul inferior. Pe masura acumularii argilei, acest orizont devine mai compact. Este un orizont argiloiluvial natric si este specific soloneturilor. 

Podzolirea intensa este un proces care contribuie la deprecierea calitatii solurilor zonale. Pe terenurile mai putin inclinate din munti si dealuri, din cauza circulatiei descendente a solutiei solurilor are loc eluvierea coloizilor si a bazelor care inregistreaza o marire a continutului de silice, si deci, a aciditatii. Iluvierea (acumularea) argilei in orizontul B care devine impermeabil, face ca podzolirea sa fie secondata de pseudogleizare. Mediul acid in care evolueaza solurile din etajul montan este intretinut de procesele de descompunere a litierei padurii. Podzolirea puternica caracterizeaza intreaga clasa a solurilor argiloiluviale.

Alte influente negative asupra solificarii solului

Pe cale naturala sau antropica, solificarea si patura de sol pot fi spuse si altor influente negative, acestea conducind la intirzierea sau intreruperea pedogenezei, la deformarea proceselor pedogenetice specifice mediului geografic respectiv, la inlaturarea sau amestecarea orizonturilor caracteristice diferitelor tipuri de sol, in final la formarea de soluri cu fertilitate redusa, la aparitia de soluri degradate. In acest mod rezulta solurile neevoluate, trunchiate sau desfundate, solurile organice si solurile poluate. Degradari de soluri produc procesele de eroziune prin apa (pluviodenudarea, ablatia, siroirea si ravenarea) si vint (coraziunea si deflatia), apoi procese de acumulare (aluvierea, coluvierea, acumularea eoliana, bioacumularea).

O forma grava de degradare a solurilor este poluarea, care atrage diminuarea sau anularea insusirilor utilitare ale acestora. Poluarea solurilor poate sa aiba loc in moduri diferite: prin aplicarea inadecvata a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor, prin devarsari de substante chimice, prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.