Folosirea studiilor pedologice pentru stabilirea cerintelor de ameliorare si grupare a solurilor in functie de pretabilitatea lor la lucrarile ameliorative propuse

FOLOSIREA STUDIILOR PEDOLOGICE PENTRU STABILIREA CERINTELOR DE AMELIORARE SI GRUPARE A SOLURILOR IN FUNCTIE DE PRETABILITATEA LOR LA LUCRARILE AMELIORATIVE PROPUSE

COM. FRUNZANESTI, JUD. ILFOV

I. SINTEZA CONDITIILOR FIZICO-GEOGRAFICE

1. 1CLIMA: precipitatii medii anuale; temperature medii anuale; indice de ariditate; bilant al apei in sol.

1. 2. RELIEFUL: forma majora de relief; uniformitatea terenului, formele de mezo si microrelief; panta si expozitia terenului.

1. 3. GEOLOGIE SI LITOLOGIE: natura materialului parental, componenta mineralogica si granulometrica, caracterul rocilor subiacente, natura si proprietatile acestora.

1. 4. HIDROGRAFIA SI HIDROGEOLOGIA.

1. 5. VEGETATIA

1. 6. INFLUENTA ANTROPICA

1. 7. INVELISUL DE SOL: principalele procese pedogenetice si clasele de soluri.

1. 1. Descrierea factorilor climatici sub influenta carora se afla teritoriul comunei Frunzanesti se va face dupa datele inregistrate de statia Bucuresti-Baneasa.

Temperatura medie anuala este de 10, 3 grade C. Luna cu temperature medie cea mai ridicata este iulie cu 22, 3 grC; iar cea cu temperature cea mai scazuta este ianuarie cu -3, 3grC. Temperatura maxima absoluta inregistrata a fost de 41, 1 grC, iar temperaturaminima absoluta de -30, 0 grC in luna ianuarie.

Din datele inregistrate de statia Bucuresti-Baneasa rezulta ca media anuala a precipitatiilor pe aceeasi perioada este de 555mm. Din repartitia cantitatii de apa cazuta in cursul anului rezulta ca cele mai mari cantitati(medii lunare) cad in lunile iunie-92, 4mm; iulie-62, 2mm si mai-63, 5; iar cele mai putine in februarie-26mm si ianuarie-29, 4mm.

Din datele medii ale precipitatiilor s-ar parea sa fie suficiente pentru asigurarea necesarului de apa al plantelor.

Deficitul de umiditate din sol calculate dupa metoda Thornthwoite apare si de 170mm rezultat din diferenta dintre evapotranspiratia potentiala si cea reala.

Rezulta ca deficitul de apa din sol este destul de pronuntat in lunile: iulie, august, septembrie, octombrie. Indicele de ariditate calculate dupa Emm. Martonne; annual este de 27, 3 ceea ce incadreaza zona in conditiile specifice silvostepei, ceea ce de altfel se reflecta si in tipul genetic zonal de sol cernoziom levigat.

Teritoriul Frunzanesti este cuprins intr-o regiune cu un regim eolian activ. Cea mai mare frecventa o au vanturile din sectorul N-E si S-E, dominat de cravat. Aici vara este cald si uscat , marind seceta in sol . Iarna adduce geruri si schimbari bruste de temperature.

1. 2. RELIEFUL- dpdv geomorphologic, teritoriul este situate in marea unitate Campia Romana-la limita de vest a subdiviziunilor: Campia Baraganului; iar la sud: campia Mostistei.

REFERAT: Cheile oltetului REFERAT: Marile ansambluri economice si geopolitice ale lumii

Teritoriul este brazdat de 2 vai principale : valea Dambovitei care il traverseaza pe directia NV-SE si valea Pasarea. Ca subunitati geomorfologice se disting: campia, terasele Dambovitei lunca Dambovitei .

-Campia este plana avand o altitudine absoluta cuprinsa intre 00-70m. Este fragmentata de vai mai mult sau mai putin adanci. Pe suprafata campiei se intalnesc frecvent depresiuni(crovuri, padine) constituind microrelieful specific acestei zone.

-Terasele Dambovitei-in cadrul teritoriului Frunzanesti deosebim o terasa inalta , mai bine conturata , si o terasa joasa cu extindere mai mica. Trecerea de la terasa la lunca Dambovitei se face printr-un versant ingust foarte abrupt(15-25 gr) afectat de eroziune.

-Lunca Dambovitei-are latimi variabile cuprinse intre 100-200m. Microrelieful luncii a fost in cea mai mare parte estompat prin nivelarile facute cu ocazia regularizarii cursului Dambovitei.

1. 3. GEOLOGIE SI LITOLOGIE. - solul se formeaza intotdeauna in directa legatura cu conditiile naturale ale mediului inconjurator si in proprietatile lui gasim caracteristicile intregului complex de factori care a determinat formarea unui anumit tip de sol. Materialul parental apartine varstei geologice pleistocen superior provenind din depozite deluvial-proluviale, avand o grosime de cca 150m. Depozitele sunt alcatuite din alternante de pietrisuri cu nisipuri in stratificatie de marme si argile peste care s-a depus o cuvertura continua de materiale loessoide. Pe aceste depozite loessoide a evoluat solurile zonale care reprezinta majoritatea solurilor cercetate ca areal de raspandire. Ca urmare a eroziunii geologice si a diferentierii actualei retele hidrografice in zona cercetata se intalnesc si depozite mai recente aluviale cu un areal redus care apartin halocenului superior pe care pe diferite stadii s-au diferentiat soluri aluviale in evolutie catre tipul zonal. Depozitele loessoide deluvial-proluviale din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarea compozitie granulometrica: -nisip grosier de la 0, 01-0, 2%pana la 1, 5-2%

-nisip fin 20-36%

-praf 20-27%

-argila(<0, 02mm) ; 24-34%(sau 30-44% raportat la partea silicata).

Continutul de argila fizica varieaza in medie intre 37-47%(sau 46-57% recalculat la partea silicata )

1. 4. Teritoriul se afla situate in bazinul hidrografic al raului Dambovita . Apa freatica fata de nivelul campiei se gaseste la adancimi destul de mari , ce varieaza intre 1, 4-2m pe lunca Dambovitei , apoi intre 5-10m in depresiuni si 10-15m pe terase. Deci ca pe majoritatea suprafetelor nu intervine in procesul de geneza al solului. Dpdv calitativ apa este potabila si corespunde pentru irigatii.

1. 5. VEGETATIA-reprezinta factorul principal in procesul de solificare ea contribuind la formarea celei mai importante proprietati a solului-fertilitatea. Dpdv geobotanic teritoriul in marea lui majoritate se incadreaza in zona de silvostepa a campiei Bucurestilor. Caracteristic este faptul ca pe solurile brun roscate de padure, vegetatia arborescenta este reprezentata prin paduri razlete in care predomina stejarul, garnita si cerul; stejarul brumariu, paduri de foioase, teiul argintiu, ciresul pasaresc, carpenul, macesul. Vegetatia ierboasa pe cernoziomurile levigate este reprezentata prin asociatii de Dactylis gromerata…. Vegetatia lemnoasa cultivate este reprezentata prin specii de pomi fructiferi: meri, caisi, ciresi, peri. Vita-de-vie se dezvolta foarte bine pe versantii sudici ai teritoriului. Se cultiva graul de toamna , orzul de toamna, floarea soarelui , sfecla de zahar, lucerna. Din datele prezentate rezulta ca vegetatia naturala cat sic ea cultivate sunt bogat reprezentate in aceasta zona.

1. 6. Omul isi manifesta influenta prin modificarea unui factor natural, vegetatia si regimul hidric. In cazul tertoriului Frunzanesti o parte din versanti nu au fost plantati cu salcami ce a dus ani de-a randul la distrugerea stratului arabil in intregime ajungand la roca mama. Modificari importante s-au obtinut prin masuri ameliorative: chimizare, irigare, terasare, care au favorizat prose de solificare si au marit continuu fertilitatea unor soluri. In afara plantarii cu vita de vie a terenurilor erodate s-au prevazut canale de colectare a apelor din precipitatii, drenurile au fost trasate pe cubele de nivel. Pentru fixarea terenurilor, talazurile agroteraselor au fost in intregime inierbate. Se recomanda plantarea cu caisi si alte specii de pomi fructiferi pentru oprirea si inmaganizarea apei apei freatice din ploi. Pe campia inalta sunt multe locuri joase unde apa balteste , ducand la podzolirea acestor portiuni. Prin inlaturarea excesului de apa procesul de podzolire se va diminua mult.

1. 7. In functie de conditiile de geneza solurile din acest teritoriu se pot separa in 2 mari categorii si anume: solurile de pe campie si solurile de pe lunca. Pe campie-tipul de zona corespunzator conditiilor naturale este cernoziomul levigat si solul brun roscat de padure. Acesta s-a format initial pa loess sub vegetatia ierboasa de stepa. Solurile brun-roscate de padure s-au format sub actiunea conditiilor biologice si hidrologice ale padurii de stejar, obisnuit prin transformarea solurilor de tip cernoziom levigat. Pe lunca Dambovitei se intalnesc solurile de lunca denumite si soluri aluviale ce se formeaza pe depozite aluvionare.   

Cap. IV. STABILIREA CERINTELOR DE AMELIORARE A TERENURILOR

Stabilirea cerintelor de ameliorare a terenurilor si propunerile de lucrari ameliorative se face pe baza formulei generale de pretabilitate a terenurilor, care indica factorii limitativi ai productiei agricole si determina incadrarea in clase de pretabilitate . Lucrarile ameliorative reprezinta interventii tehnice aplicate solurilor cu fertilitate scazuta cu scopul ridicarii acesteia.

4. 1. Criterii folosite pentru stabilirea masurilor ameliorative.

Pe o categorie de teren slab productiva se poate aplica fie o singura lucrare ameliorativa, fie un complex de mai multe lucrari , datorita actiunii concomitente a mai multor factori limitative.

Caracteristicile solului si terenului servesc la stabilirea elementelor tehnice ale fiecarei lucrari ameliorative in parte. Prin aplicarea lucrarilor hidroameliorative se creeaza conditii optime pentru trecerea la ameliorarea insusirilor solului, care se realizeaza dupa o perioada de timp si mai ales in urma aplicarii lucrarilor agropedoameliorative.

4. 2. Cerinte si masuri ameliorative

Nivelurile acestor cerinte sunt grupate in patru categorii si se stabilesc in functie de dificulatile tehnice si financiare pe care le implica aplicarea lor , pornind de la formula generala de pretabilitate a terenurilor. Cele patru niveluri sunt: redus , moderat, ridicat si foarte ridicat si se obtin prin scaderea unei unitati din clasa de pretabilitate.