Fenomene atmosferice de risc

Fenomene atmosferice si fenomene hidrice

de risc

Definitii si clasificare

Dintre toate tipurile de risc ca component de mediu, hazardele si riscurile meteo-climatice ocupa un loc aparte. Prin caracterul lor dinamic si dezvoltarea lor in cascada, acestea declanseaza alte tipuri de hazarde si riscuri de mediu si, in primul rind, hidrologice si geomorfologice provocind evolutia rapida a geosistemelor. Frecventa  hazardelor meteo-climatice a crescut mult in ultimul deceniu al secolului al XX-lea, considerat Deceniul International pentru Reducerea Efectelor Dezastrelor Naturale.

In acest deceniu, conform ultimelor statistici ale Organizatiei Meteorologice Mondiale (OMM), prezentate cu ocazia zilei de 23 martie (2006), Ziua Internationala a Meteorologiei, peste 65 % din pagubele semnalate si aproape 90 % dintre decese au fost consecinta catastrofelor legate de starea vremii, a climei sau a apei, seceta cauzind, ea singura, moartea a mai mult de 280 000 de oameni. Din nefericire, exact tarile in curs de dezvoltare sunt acelea care sufera in mod cu totul disproportional, efectele conexe.

Tocmai de aceea, monitorizarea lor este cu atit mai necesara pentru a putea, cel putin diminua, daca nu evita, consecintele negative produse si a asigura securitatea alimentara, gestionarea resurselor de apa, dezvoltarea durabila a economiei si turismului si lupta impotriva poluarii.

Trebuie subliniat faptul ca, nu toate fenomenele climatice sunt purtatoare de risc si nici toate fenomenele climatice de risc nu prezinta aceeasi intensitate. Tinind cont de caracteristicile fundamentale ale fenomenelor climatice extreme de a se dezvolta in cascada, adica un risc (consecinta unui hazard) poate deveni hazard pentru un alt risc si tot asa mai departe. In literatura de specialitate se utilizeaza, mai frecvent, notiunea de riscuri climatice sau meteo-climatice care include, atit cauza cit si efectul.

Noi folosim notiunea de hazarde meteo-climatice deoarece hazardele climatice (prin continutul lor apartin geografiei) sunt totdeauna asociate cu hazardele meteorologice (care apartin domeniului meteorologiei).

Consecintele dezastrouase ale acestora sunt graduale, in functie de tipul de hazard: seceta permanenta sau seceta episodica; precipitatii abundente si de durata sau aversa insotita de grindina, vijelie si oraje; taifunurile si tornadele din zonele tropicale sau ciclonii si tornadele din zonele extratropicale etc.

Tocmai de aceea, in domeniul meteorologiei-climatologiei utilizarea notiunilor de hazard si risc capata, prin varietatea intensitatii lor, o noua conotatie. In general, hazardele meteo-climatice sunt mai putin violente decit hazardele geologice si ca atare, au consecinte nuantate, usor diminuate. In anumite situatii, omul li se supune in totalitate, adesea constient (nu are alta alternativa), cu toate ca posibilitatile probabile actuale de prevedere si tehnicile moderne de investigare a spatiului aerian; de exemplu, un inghet insotit de bruma in afara sezonului specific, foarte timpuriu toamna sau foarte intirziat primavara, este un fenomen climatic de risc pentru agricultura deoarece nu se stie daca pentru anul agricol respectiv, aceasta va avea loc sau nu, iar omul risca semanind uneori, culturi foarte sensibile la inghet si bruma, desi toate, consecintele acestora sunt mai putin grave.

Totusi daca comparam secetele episodice din regiunile temperate cu cele permanente din regiunile aride si respectiv cu ploile musonice din regiunile tropicale si subtropicale, consecintele acestora din urma sunt mult mai mari, putind fi asemanatoare chiar cu hazardele geologice.

Deducem de aici ca hazardele si riscurile meteo-climatice (respectiv, toate fenomenele climatice care indica riscuri), sunt purtatoare de pagube, dar nu in toate cazurile, acestea sunt la fel de mari. Ele au consecinte durabile. Din acest punct de vedere, un rol important il are si zona climatica in care se desfasoara fenomenul.

In unele situatii, in loc de hazarde sau riscuri climatice se utilizeaza notiunea de fenomene climatice extreme.

Utilizarea acestei notiuni poate avea mai multe sensuri si anume:

fenomenul climatic extrem care imbina riscul, care descarca mari energii provocind pierderi materiale si vieti omenesti in diferite proportii, creind mari dezastre. Un exemplu concludent il constituie valurile de uragane sau taifunurile tropicale, unul mai devastator decit altul;

fenomenul climatic extrem situat la limita extrema (maxima sau minima posibila) de variatie, cu caracter singular de unicat, fara egal, cuantificabil, extras dintr-un sir lung de date statistice, desi pina la ele mai pot fi altele care au provocat pagube in diferite grade, dar nu ca acesta. Ca exemplu citam seceta din 1945-1946 care s-a situat la limita extrema minima posbila de variatie a cantitatilor de apa cazute in republica, in conditiile unui regim termic ridicat care a accentuat gradul de uscaciune, fiind considerata cea mai puternica seceta a secolului al XX-lea. Aceasta a distrus in totalitate recolta, a secat apele riurilor, a pirjolit pajistile, a creat mari dificultati in alimentatie si a afectat profund mediul inconjurator;

fenomenul climatic extrem cuantificabil extras dintr-un sir, relativ scurt de date statistice, care reprezinta valoarea cea mai mare sau cea mai mica a acelui sir. El apare, astfel, extrem, singular, in cadrul perioadei respective, care poate sau nu sa se incadreze in categoria fenomenelor cu consecinte dezastruoase deoarece, nu intotdeauna intr-un interval scurt de timp, un fenomen climatic poate ajunge la paroxism, desi exista si astfel de cazuri. Ca exemplu sunt precipitatiile cvasimusonice (1975), care s-au produs la numai 5 ani dupa cele din 1970;

tot in categoria fenomenelor climatice extreme se incadreaza si recordurile climatice. Acesta constituie o alta notiune utilizata pentru aceste fenomene, care semnifica punctul culminant in evolutia lor. Un exemplu il constituie stratul de zapada depus in urma ninsorilor deosebit de abundente din iarna 1953-1954, care a atins recordul secolului prin grosime, peste 150 cm, cu troiene de pina la 3-5 m inaltime.

Alte notiuni precum cele de dezastru climatic sau catastrofa climatica, iar uneori cataclism sunt mai putin folosite in domeniul climatologiei. Mai frecvent se utilizeaza notiunile precum consecinte dezastruoase sau consecinte catastrofale, efecte catastrofale.

Ca urmare, hazardurile meteo-climatice pot declansa riscuri care, la rindul lor, pot deveni alte hazarde: hidrologice, geomorfologice, pedologice, ecologice, un adevarat „lant trofic” al acestora (Bogdan, 2004, 2007).

Consecinta acestora o reprezinta riscurile economice care constau intr-o varietate de forme: recolte slabe sau compromise; distrugerea cailor ferate si a drumurilor nationale; aprovizionarea deficitara cu materie prima si produse agroalimentare, iar de aici mai departe se succed in cascada, seria riscurilor sociale, ceea ce are drept consecinta finala, scaderea nivelului de trai si reducerea calitatii vietii.

Clasificarea.

Toate clasificarile anterioare asupra hazardurilor/riscurilor climatice sunt in acelasi timp si hazarde/riscuri meteo-climatice, deoarece hazardurile climatice nu pot fi despartite de cele meteorologice care reprezinta principala cauza care le genereaza.

In acest caz, exista mai multe criterii de clasificare si studiere a lor in raport cu factorii care le definesc dimensiunile. Unele dintre acestea au in considerare un singur criteriu, altele mai multe.

Prezentam in continuare citeva dintre acestea(Bogdan, 2007):

Dupa modul de manifestare:

A     violent: taifunuri, tornade;

A     progresiv

vigelii insotite de grindina;

cicloni mediteranieni cu evolutie retrogradata;

inghetul si bruma;

straturi de zapada etc.

A     lent:

ceata de radiatie;

ceata de evaporatie;

fenomene de uscaciune;

fenomene de seceta etc.

Dupa gradul de vulnerabilitate a teritoriului fata de riscurile climatice care, conform Dictionarului IDNDR, reprezinta gradul de pierderi de la zero la 100%:

vulnerabilitate mica: ex. un inghet pe litoral;

vulnerabilitate medie: ex. secetele episodice;

vulnarabilitate mare: ex. secetale permanente.

Dupa viteza de declansare si aria ocupata:

a      cu declansare rapida si extindere regionala (ciclonii tropicali);

a      cu declansare rapida si extindere locala (tornade, trombe, oraje, vinturi violente si grindina, trasnete, averse, grindina);

a      cu viteza de aparitie lenta (secetele episodice, secetele cvasipermanente si permanente);

a      fenomenele de risc datorate combinarii unor factori meteorologici si nemeteorologici (avalanse);

a      fenomenele de risc cu caracter spectacular (vinturi neperiodice, calde – Foehn, reci – Bora, furtuni de nisip si praf, depuneri de zapada si gheata).

Dupa elementul meteorologic sau climatic principal care genereaza riscul:

riscuri climatice generate de perturbatii majore ale presiunii atmosferice:

o        cicloni tropicali;

o        cicloni extratropicali;

o        anticicloni continentali si anticicloni mobili la latitudini medii si superioare;

ciclonilor li se asociaza alte riscuri ca:

o        furtuni;

o        precipitatii abundente;

Referat: Raport privin starea factorilor de mediul in judetul Timisoara - pozitia geografica a Judetului Timis Referat: Africa

o        vint foarte intens;

o        descarcari electrice;

o        caderi de grindina.

anticiclonilor li se asociaza:

o        seceta;

o        valuri de caldura sau de frig;

o        inversiuni de temperatura;

o        ceturi persistente.

riscuri climatice asociate vinturilor puternice:

o        tornade;

o        vijelii;

o        furtuni de praf si nisip;

o        furtuni de zapada;

o        vinturi catabatice calde (Foehn).

riscuri climatice asociate umezelii aerului:

o        precipitatii abundente;

o        fenomene de uscaciune si secete;

o        hidrometeori pe sol: bruma, chiciura, polei;

o        hidrometeori in troposfera inferioara: ceata.

riscuri climatice asociate temperaturii aerului:

o        valurile de caldura tropicala care pot induce incendii naturale de padure;

o        topirea brusca a stratului de zapada;

o        avalansele de zapada;

o        valurile de frig care pot induce inghet, bruma, polei, viscol;

o        incalzirea globala a climei.

Dupa durata medie, criteriu ales pentru asocierea fenomenelor respective cu prognoza meteorologica, cu rol important in prevederea si preintimpinarea riscurilor climatice:

fenomene climatice de risc cu durata scurta (de la citeva minute la 3 zile)

asociate norilor Cumulonimbus:

tornade;

vijelii;

oraje;

grindina;

depuneri solide:

bruma;

chiciura tare;

poleiul;

zapada umeda inghetata;

avalansele de zapada.

fenomene climatice de risc cu durata medie (de la 3 la 10-15 zile):

ciclonii tropicali;

ciclonii extratropicali,

precipitatii lichide abundente;

ninsori abundente;

viscolul;

vinturile neperiodice intense:

vinturi catabatice

efectul de canalizare

vinturi neperiodice asociate circulatiei generale a atmosferei;

furtuni de praf si de nisip;

valurile de caldura;

valurile de frig;

inversiunile de temperatura; incendiile naturale:

fenomene climatice de risc de lunga durata:

perioadele excedentare pluviometric;

perioadele deficitare pluviometric.

fenomene climatice de risc de foarte lunga durata:

incalzira globala a climei.

Dupa numarul de elemente climatice care genereaza starea de risc:

riscuri climatice asociate unui singur element climatic:

valuri de caldura sau frig asociate temperaturii;

excesul sau deficitul de precipitatii asociate precipitatiilor;

riscuri climatice caracterizate prin manifestari simultane ale mai multor fenomene meteorologice:

ciclonii tropicali si extratropicali care genereaza vint foarte intens, precipitatii abundente, grindina etc.

Dupa suprafata ocupata, durata activa, frecventa, principalele efecte, riscurile climatice pot fi denumite:

megacatastrofe:

secetele tropicale;

musonii tropicali si subtropicali;

mezocatastrofe:

valuri de frig;

oraje;

tornade;

catastrofe:

ploi torentiale;

riscuri punctuale:

furtuni cu grindina.

Dupa modul de manifestare la debut si pe parcursul evolutiei ca si dupa suprafata ocupata:

A     riscuri climatice cu declansare rapida, evolutie rapida si extindere zonala:

a    ciclonii tropicali;

a    uragane, taifunuri;

a    musonii: ecuatoriali, tropicali si extratropicali.

A     riscuri climatice cu declansare rapida, evolutie rapida si extindere regionala:

a    tornade;

a    cicloni oceanici;

a    precipitatii abundente (inundatii);

a    oraje;

a    valuri de frig si de caldura;

a    vinturi violente (doborituri de arbori);

a    viscole, inzapeziri;

a    vinturi locale (de tip Foehn, Bora sau Suhovei) etc.

A     riscuri climatice cu delansare rapida, evolutie progresiva (care determina o succesiune de fenomene) si extindere regionala:

a    perturbatiile mediteraniene (ciclonii mediteranieni cu evolutie regionala).

A     riscuri climatice cu declansare rapida, evolutie rapida si extindere locala:

a    averse (de ploaie, lapovita, ninsoare);

a    furtuni cu grindina si oraje;

a    trasnete;

a    trombe.

A     riscuri climatice cu declansare lenta, evolutie lenta si extindere zonala:

a    secetele permanente, tropicale;

a    ceata: de advectie (frontala), oceanica, arctica/antarctica.

A     riscuri climatice cu declansare lenta, evolutie lenta si extindere regionala sau locala:

a    inversiunile de temperatura;

a    fenomenele de iarna: bruma, poleiul, ninsoarea, depunerea de gheata;

a    ceata: de radiatie, de evaporatie;

a    fenomenele de uscaciune

a    secetele episodice.

Dupa zonele climatice (Bogdan, 1994):

Intensitatea cu care actioneaza factorii genetici ai acestor fenomene depinde de zona climatica in care se produc ca atare si consecintele variaza de la o zona la alta si de la un tip de hazard la altul. Astfel, se pot deosebi:

hazarde meteo-climatice din zona intertropicala:

ciclonii tropicali;

uragane;

taifunuri;

tornade;

musonii;

secetele permanente.

hazarde meteo-climatice din zonele subtropicale (circummediteraniene):

seceta mediteraniana;

ciclonii mediteranieni (violenti);

valuri de ger si inghet;

caderi abundente de zapada;

viscole.

hazarde meteo-climatice din zona temperata:

ciclonii oceanici (precipitatii bogate);

perturbatii mediteraniene (ciclonii mediteranieni cu evolutie retrogradata);

furtuni cu grindina;

valuri de calduri caniculare;

secete episodice;

valuri de raciri masive;

ingheturi foarte timpurii si tirzii;

vinturi violente (doborituri de arbori);

ninsori abundente;

viscole (inzapeziri);

avalanse.

hazarde meteo-climatice din zona subpolara (subarctica) locuita:

valuri de caldura care determina topirea ghetii;

avalanse de zapada si blocuri de gheata;

ninsori foarte abundente;

viscole deosebit de violente;

inundatii etc.

Clasificarile prezentate nu epuizeaza toate posibilitatile de grupare a hazardelor si a riscurilor meteo-climatice datorate interconditionarilor dintre toate elementele meteorologice si climatice, ca si dintre aceasta si factorii genetici ai climei (circulatia generala a atmosferei, radiatia solara si suprafata activa) care ofera o multime de combinatii.

Impactul asupra populatiei.

Fenomenele atmosferice de risc pot avea un impact catastrofal asupra populatiei atit in termen scurt, prin numarul mare de victime si daune materiale, cit si in timp mai indelungat, prin efectul asupra degradarii terenurilor si implicit asupra reducerii potentialului productiv al acestora.

Relatia de interdependenta, de feed-back, dintre roca–relief–sol–aer–apa–vegetatie presupune o gindire sistematica asupra fenomenelor de risc. De aceea se impun analiza modului de manifestare in timp si spatiu a fenomenelor atmosferice de risc, precum si elaborarea de harti ale expunerii teritoriului la anumite riscuri.

Hartile de risc atmosferic pot fi clasificate conform criteriilor de clasificare a hartilor. Astfel, ele pot fi:

generale (toate fenomenele de risc existente);

speciale (un anumit fenomen de risc);

iar dupa scara:

in scara mare;

in scara medie,

in scara mica

Cele mai multe harti de risc au in vedere, de fapt, distributia teritoriala a vulnerabilitatii, mai putin calitatea riscului bazat pe o analiza cantitativa.

Impactul indirect asupra populatiei se manifesta si in plan psihic, instruirea si educatia populatie avind un rol seminificativ in diminuarea efectelor.

Reactia populatiei la fenomenele atmosferice de risc se manifesta prin:

acceptarea pasiva; evitarea regiunilor si a masurilor nefavorabile utilizarii eficace a resurselor;

actiuni preventive si defensive fondate pe evaluarea datelor meteorologice;

— modificarea si controlul direct al vremii si climei;

— recursul la mijloace structurale si mecanice de protectie care fac apel la cunostintele climatice.

In vederea diminuarii efectelor actiunii fenomenelor atmosferice de risc sunt necesare:

cunoasterea prognozelor meteo;

monitorizarea factorilor de risc atmosferic;

evaluarea costurilor materiale pentru reducerea daunelor.