GAURA TURCULUI
Sinonimii. Gaura Mare, Pestera Sudol sau Sodol, Pestera
Cuptoare, in unele lucrari apare si sub denumirea de: Pestera
Sohodol. Pestera Sudol I, Pestera Izvorului de la Sohodolul
Recitei.
Localizare si cai de acces. La sud de Resita se intind Munceii Domanului -
partea cea mai nordica a Muntilor Aninei - in care exista
cavitati, unele fiind destul de mari si impodobite cu
formatiuni variate si interesante. Asa este Pestera Starnic
(700 m), din pacate inaccesibila de cand, cu ani in urma,
intrarea a fost astupata de un drum construit pentru o cariera de
calcar. Gaura Turcului (438 m) pe care o descriem in continuare; Avenul din
Poiana Gropii (-235 m) care pana in 1974 a detinut recordul de
adancime pe tara. Urcand de la Cantonul Minda (situat la 5 km sud de
centrul Resitei) pe drumul Stegului (spre Anina), dupa vreo 3 km
dam intr-un luminis care permite o vedere de ansamblu asupra
Vaii Baciului dominata la est de abruptul Dealului Carsiei.
Versantul drept este acoperit de tufe dese de liliac si de faget
mascand guri de pesteri. Coborand in fundul Vaii Baciului in dreptul
confluentei acesteia cu Valea Sodolului, ajungem la niste
salase. De departe se zareste intrarea inalta si
oblica, cu urme de ziduri medievale a Gaurii Turcului. Ea e
situata la 500 m altitudine in baza versantului vestic, abrupt, al
Dealului Carsiei, pe malul drept al paraului Sodolu Mare, la 100 m
distanta deasupra izvorului carstic Dragoina (fig. 35).
Daca de la confluenta amintita urmam drumul de
caruta in jos pe valea Raului Mare (rezultata din unirea
Vailor Baciului si Sodolului) inchidem circuitul la Cantonul Minda.
Pe traseul propus nu exista marcaje. Revenind la Resita ne putem
caza la hotelul "Semenic" aflat in centrul orasului, pe malul Barzave in
apropiere se afla gara si autogara.
Date istorice. Prima descriere, succinta, apare in Seria
"Biospeologica" (R. Jeannel, 1929). In perioada 1961-1963 este cartata
si studiata complex (L. Botosaneanu, A. Negrea si
St. Negrea, 1967), iar intre 1963-1970 face obiectul unor cercetari
de ecologie cavernicola (A. Negrea si St. Negrea, 1971 ;
St. Negrea si A. Negrea, 1968, 1972, 1977).
Descriere. Pestera este alcatuita dintr-un sistem
labirintiform de galerii, sali si puturi totalizand 438 m pe o
denivelare de 22 m. Lumina patrunde difuz pana la 24 m. Din Galeria Principala se
desface la stanga Diaclaza Oblica iar la dreapta Galeria Ascunsa, mai
greu accesibila. Partea profunda a pesterii este
alcatuita din Galeria Descendenta, cam dificil de parcurs
pana la lacul-sifon din capatul sud-vestic. La intalnirea dintre
Galeria Principala si Galeria Descendenta se afla Sala cu
Blocuri Prabusite. Din aceasta sala se desface un culoar cu
horn care ne urca in Sala Superioara, precum si un put de
13 m care ne coboara in Sala Inferioara. In timpul ploilor abundente Galeria Descendenta
si ramura sa estica (care se termina printr-un sifon) sunt in
buna parte inundate, putandu-se inainta pana la sifoanele temporare
(v. fig. 34). De altfel aceasta galerie subfolosita are puternice
urme de eroziune si coroziune a apei (hieroglife, lame ascutite,
polite de silex etc.). La inceputul Galeriei Principale (care este
fosila) exista doar hieroglife si marmite. Probabil ca apa
care se pierde prin ponorul Dragoina din Poiana Bichii a contribuit la
formarea pesterii, intr-o faza mai veche din evolutia sa,
Galeria Principala era drenata de un curs de apa subteran care
iesea prin actuala deschidere prevazuta cu urme de ziduri.
Ulterior, o data cu adancirea pesterii, apa si-a modificat
cursul, drenand Galeria Descendenta intre cele doua lacuri-sifon
si, iesind la exterior prin izvorul Dragoina. In faza
actuala apa este drenata prin galeriile unui sistem inferior, activ,
inaccesibil omului; numai la viituri puternice mai este folosit partial
sistemul subfosil (Galeria Descendenta). Galeriile nu-s bogate in speleoteme. Pe alocurea
exista totusi concretiuni de calcit care ne incanta
privirea: stalactite, scurgeri parietale, crusta stalagmitica cu
gururi si stalagmite. Pestera prezinta un interes deosebit pentru
unele vietuitoare marunte de pe podea (o specie de miriapod si
alta de gandac care traiesc numai in cateva pesteri
banatene), precum si pentru doua specii de crustacei
subterani minusculi ce populeaza bazinasele cu apa din Galeria
Descendenta.
Conditii de vizitare. Nu exista amenajari turistice. Pentru a
parcurge toate galeriile e nevoie de lampa, casca de protectie,
salopeta si cizme de cauciuc ; pentru put (recomandat numai
speologilor amatori) mai trebuie o scara speologica de 13 m si
coarda de asigurare. Se recomanda vizitarea in lunile cu putine
precipitatii. Timp necesar (exclusiv putul) : l ora.
Bibliografie. R. Jeannel (1929), L. Botosaneanu, A. Negrea
si St. Negrea (1967), L. Botosa-neanu (1971), A. Negrea
si St. Negrea (1971), St. Negrea si A. Negrea (1968, 1972,
1977), M. Bleahu, V. Decu, St. Negrea, C. Piesa, I. Povara si I.
Vieh-mann (1976).
