Functiile teritoriului orasului pitesti

FUNCTIILE TERITORIULUI ORASULUI PITESTI

1. Consideratii generale

A.     Resursele si materiile prime din orasul Pitesti

Subsolul Pitestiului este bogat in substante minerale utile.In profunzimea structurilor geologice se afla zacaminte de titei si gaze naturale, municipiul fiind un important centru petrolifer. Se remarca zacamintele de titei din formatiunile meotiene pe aliniamentul - Bogati-Leordeni-Calinesti-Oarja-Pitesti-Slatioara-Mosoaia-Cocu. Exploatarea titeiului in imprejurimile Pitestilor a inceput in anul 1959.

In anticlinalul de la Slatioarele, in marginea de V-NV a Pitestilor, a fost prospectat si delimitat un insemnat masiv de sare (diapirul de la Slatioarele-Pitesti). Depozitele aluvionare cuaternare din albia raului Arges ofera mari cantitati de pietrisuri si nisipuri care sunt exploatate intens pentru constructii. De asemenea, argila si alte roci sunt folosite pentru producerea caramizilor , teracotei ,etc.

In cadrul ecosistemului uman si, in special, in cel urban Pitesti, intrarile de materii prime si resurse minerale sunt indispensabile functionarii ecosistemului ca atare.

Industria, care se bazeaza pe importante materii prime-minerale si de alta natura- si energie, constituie componenta cea mai de seama care a dus la dezvoltarea ecosistemului urban Pitesti in ultimul secol si jumatate.

Dezvoltarea industriei si a constructiilor nu mai poate fi conceputa fara materii prime si combustibili.

Prin aceasta functie, ecosostemul urban Pitesti devine un important nod de absortie, prelucrare si distribuire in regiunea in care se gaseste.

In afara de aspectul benefic al extragerii si prelucrarii substantelor minerale utile este si efectul negativ asupra mediului prin poluare de toate categoriile-aer, sol, apa, si cel mai grav, omul-atat pe cale directa cat mai ales si indirecta prin folosirea utilajelor si alimentatiei in care sunt incorporati poluantii.

Nevoia de materii prime vegetale si animale reprezinta o categorie importanta care, de fapt, asigura prin folosire primara sau industrializata, existenta societatii umane din orasul Pitesti.

Aceasta nevoie sporita datorita cresterii continue a populatiei din orasul Pitesti, a impus modernizarea unor ramuri ale economiei , pentru a obtine productii mai mari.Aceste productii se obtin prin investirea de materii si energie din afara ecosistemului Pitesti (mecanizare, chimizare, irigatii).

Acest proces are in vedere doua componente:

-intensificarea folosirii ingrasamintelor

-intensificarea irigatiilor si a pesticidelor.

Acest proces a impus alocarea de credite, intensificarea cercetarii si integrarea in sistemul pietii comune.

Dar un aspect deosebit de important al acestui proces este deteriorarea echilibrului ecologic si cresterea poluarii mediului.

B.     Structura si functiile ecosistemului urban Pitesti

Prin conceptul de ecosistem uman Pitesti intelegem toate categoriile posibile de asezari intalnite in acest teritoriu, de la camera de locuit pana la expansiunea totala a locuirii, adica un adevarat ,,ecumenopolis

Astfel, prin aceasta caracteristica a orasului Pitesti intelegem ca, acesta este alcatuit din oicumene care formeaza un sistem continuu , asemanator unei asezari urbane universale. Extensiunea spatiala este conditionata de existenta unor elemente naturale pozitive.

Putem spune ca in ecosistemul urban Pitesti se definesc trei tipuri de structurare a spatiului si anume:

-Spatiul natural in care sunt inclusi factorii fizico-geografici, deci mediul functional;

-Spatiul fizic in care intra atat spatiul natural cat si cel construit de om, respectiv asezarea umana sub aspect fizic, deci tot un mediu functional;

-Spatiul ambiental, ca reflectare sociala si culturala a spatiului construit de om , rezultat al experientei umane in decursul timpului.

Rezulta de aici ca spatiul natural si cel fizic au rol functional , in timp ce spatiul ambiental reprezinta o categorie valorica.

Ecosistemul urban Pitesti se caracterizeaza printr-o densitate mare de constructii, indeosebi pe verticala, care adaposteste o populatie numeroasa cu activitati economice, sociale si politice mult mai dense.

Prin modul de organizare si de functionare, ecosistemul urban Pitesti constituie o etapa superioara de evolutie a localitatii ca forma de asezare omeneasca.

Datorita activitatilor complexe, orasul Pitesti a reprezentat si inca mai reprezinta un centru de atractie a fortei de munca.Pitestiul este un ecosistem construit de om, mult mai artificializat, iar dezvoltarea lui s-a facut in anumite limite pentru a nu depasi capacitatea de suport a mediului inconjurator si sa se realizeze un echilibru ecologic.

Structura ecosistemului urban Pitesti se refera la modul de organizare a vetrei ca atare, adica centrul civic cu unitatile administrative si culturale, zona in care sunt amplasate obiectivele industriale, cartierele de locuit , configuratia tramei stradale,etc.

In cazul orasului Pitesti, functia extraurbana este cea mai importanta, de ea depinzand viata acestuia, deoarece se refera la ,,importul,, de materie prima si energie si chiar forta de munca, si la ,,exportul produselor manufacturate.

Se poate spune ca printre functiile primare ale orasului Pitesti se numara acelea care asigura functionarea normala a orasului si acestea se refera la importul de materie prima si energie , prelucrarea si distribuirea produselor in afara lui, mentinerea unei calitati a mediului, care sa asigure desfasurarea activitatii si a vietii oamenilor. Dintre functiile auxiliare amintim ocupatiile legate direct sau indirect de deservirea persoanelor ocupate in activitatea primara si a confortului acestora.

Asa cum rezulta din cele spuse anterior , orasul Pitesti se caracterizeaza prin trasaturi proprii, prin caracteristici fizico-geografice modificate radical din exterior, relatii ecocomice, sociale, culturale si administrative, prin trasaturi intrinsece demografice, etnice , culturale, de sanatate.

2 Functia industriala a orasului Pitesti

A.     Evulutia industriala a orasului Pitesti

Valorificarea intr-o mai mare masura a bogatiilor subsolului, introducerea masiva a fortei mecanice, calificarea muncitorilor, sporirea gradului de prelucrare a materiilor prime, precum si diversificarea relatiilor cu diferite firme din alte localitati, au fost cateva dintre directiile care au condus la sporirea volumului productiei industriale in orasul Pitesti in perioada interbelica.

La sfarsitul anului 1919 , orasul Pitesti a cunoscut o anumita inviorare industriala, atunci existand cinci societati industriale pe actiuni : Tesatoria Romana, Societatea Anonima de Electricitate , Brutaria populara, si doua unitati de bauturi gazoase. In oras functiona , totodata, o societate comerciala de productie si consum pe actiuni. Dintr-o statistica din 1921, reiese, de asemenea, ca in Pitesti erau mai multe ateliere de tip industrial, dintre care : doua mecanice cu 50 de lucratori, sapte de tabacarie cu peste 50 de salariati si patru de tamplarie in care lucrau 12 persoane.

In anul 1922, in Pitesti erau 20 de unitati industriale, socotite a fi mai importante.In anul 1927 in unitatile industriale din Pitesti au lucrat peste 900 de muncitori, cel mai mare numar , circa 600, fiind ocupat in industria textila, urmata de ramura pielariei si industria alimentara.

In perioada crizei 1929-1933, activitatea unitatilor industriale pitestene a fost afectata mai ales in directia scaderii nivelului productiei, reducerii salariilor si cresterii numarului somerilor.

In perioada 1934-1940, desi in Pitesti nu s-au infiintat mari intreprinderi industriale, totusi a crescut rolul localitatii in economia nationala.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, activitatea industriala a Pitestilor s-a diminuat, mai ales in sensul reducerii capacitatii de productie si diminuarii numarului de salariati, care au fost mobilizati.

La nationalizarea principalelor mijloace de productie de la 11 iunie 1948, localitatea a fost incadrata in grupa oraselor industriale mici iar unitatile industriale locale aveau un modest nivel de dotare tehnica si de mecanizare.

In perioada 1960-10965 s-au reorganizat spatiile de productie si a crescut volumul de munca in cadrul unitatilor industriale.

Dezvoltarea economica a orasului Pitesti , in anul 1963 , a permis ierarhizarea ,,nodului industrial in formare de la Pitesti,, pe locul trei pe tara, din cele patru stabilite in cadrul grupei industriale sud-carpatica.Reorganizarea si dezvoltarea unitatilor industriale in anii 1964-1965, au determinat sporirea numarului de oameni ai muncii , fapt ce a determinat o concentrare urbana densa a populatiei, iar in consecinta, s-a impus asigurarea, la un nivel mai ridicat, a prestarilor de servicii, dintre cele mai diverse.

In perioada 1966-1986, peste 40 de miliarde au fost destinate dezvoltarii industriale.Astfel, continuandu-se efortul de consolidare a zonelor industriale asezate la extremitatile orasului, in Pitesti sunt constituite astazi trei mari platforme economice specializate in principal in industria chimica, industria constructoare de masinisi industria de prelucrare a lemnului, industria usoara si industria alimentara.

Asadar, o caracteristica de baza a dezvoltarii economice a orasului Pitesti este gama deosebit de diversificata a retelei sale industriale. Fara a exagera , se poate aprecia ca la Pitesti se afla, la o anumita scara, o parte din esenta industriei romanesti contemporane. Putina centre economice ale tarii ofera o asemenea imagine.

B.     Pitestiul-puternic centru industrial

Industria in orasul Pitesti are un rol hotarator in dezvoltarea economica .Dezvoltarea industriei a dus la transformarea orasului Pitesti intr-un puternic centru economic si cultural.Industrializarea in orasul Pitesti a fost singura cale care a dus spre progres si civilizatie.

Procesul industrializarii este orientat spre folosirea unei tehnici inaintate, care tine seama de cele mai noi realizari pe plan mondial. In Pitesti , industria este o ramura importanta, integrandu-se organic cu celelalte ramuri ale economiei, intr-un sistem unitar.

Rolul industriei in Pitesti este acela de a asigura cu produse toate sectoarele economiei, ca si nevoile curente ale populatiei. In prezent, Pitestiul are o industrie noua, moderna , care se sprijina pe o importanta baza energetica si de materii prime.

Industria din orasul Pitesti da produse de calitate care poarta cu cinste marca ,,Fabricat in Pitesti,,, produse care sunt cerute in masura din ce in ce mai mare de nenumarate orase si chiar tari.

Industria din orasul Pitesti are numeroase ramuri, dintre care cele mai importante sunt acelea care au ca sarcina productia mijloacelor de productie. Ele sunt: industria constructiilor de masini, industria energetica, industria chimica, industria materialelor de constructii, industria lemnului. Alte ramuri industriale au ca scop principal productia de bunuri de consum: imbracaminte, incaltaminte, alimente. Ele sunt: industria textila, industria pielariei si industria alimentara.

Structura productiei globale a industriei

(%)

Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.

In ceea ce priveste structura productiei globale a industriei in orasul Pitesti, se remarca o pondere deosebit de mare detinuta de exploatarea si prelucrarea lemnului-21,4% in anul 1980, iar cea mai mica pondere avand-o poligrafia.

Pentru anul 1998, situatia s-a schimbat, fiind in favoarea constructiilor de masini , iar cea mai mica pondere avand-o tot poligrafia.

Deci, se poate spune, ca, prin insasi specificul structurii ei, industria din Pitesti cuprinde un complex de ramuri si subramuri, deosebite intre ele prin materiile prime folosite si prin specificul tehnologic de realizare a produselor finite.

1.     Industria energetica in orasul Pitesti

Ramura energetica este reprezentata prin cele trei hidrocentrale de pe raul Arges-Bascov, Pitesti si Golesti, prin Intreprinderea de Retele Electrice(in prezent SC Conel SA), al carei dispecerat de distribuire a energiei electrice s-a construit intre anii 1981-1985, precum si de Institutul de Reactori Nucleari Energetici, inaugurat la 17 septembrie 1970.

Paralel cu folosirea energiei conventionale in diferite unitati din Pitesti, exista o preocupare permanenta pentru utilizarea de surse neconventionale de energie.

Anumite rezultate s-au obtinut, in folosirea energiei solare, eoliene si a biogazului , mai ales in activitatea gospodareasca.

Energia eoliana, una dintre primele surse de energie pe teritoriul orasului Pitesti a fost aproape uitata dupa utilizarea carbunelui si apoi a gazelor naturale.In conditiile situatiei energetice actuale, energia eoliana, sursa de energie cunoscuta inca din cele mai vechi timpuri in orasul Pitesti, sursa inepuizabila, nepoluanta si gratuita-revine in atentie, ca o sursa pentru folosinte in centralele de mica putere.

Energia solara este si ea una dintre resursele pe care le putem considera ca inepuizabile si nici daunatoare sanatatii. Energia solara in Pitesti este utilizata sub forma de caldura sau sub forma de energie electrica.

Daca inceputurilor omenirii i-au corespuns energia musculara, prezentul si viitorul acesteia ii apartine energiei electrice, care asigura cresterea continua a electrificarii tuturor proceselor de productie, extinderii mecanizarii si automatizarii productiei.

In prezent, dezvoltarea societatii moderne din orasul Pitesti reclama resursa energetica din ce in ce mai mult. Multe din problemele vitale ale viitorului sunt legate de asigurarea omenirii cu resurse energetice, de folosirea lor rationala si de valorificarea acestora cu eficienta maxima.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

In asigurarea si utilizarea resurselor energetice in orasul Pitesti vor fi promovate urmatoarele directii prioritare:

-intensificarea punerii in valoare a potentialului hidroenergetic al raului Arges;

-extinderea utilizarii carbunelui;

-valorificarea noilor surse si tehnologii energetice.

2.     Industria constructiilor de masini in orasul Pitesti

Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, creata in anii regimului de democratie populara , a devenit una din principalele ramuri ale orasului Pitesti.

In anii antebelici, industria constructiilor de masini era reprezentata prin cateva unitati mici, ce functioneaza in incaperi insalubre, cu procese tehnologice rudimentare, printre care se remarcau Fabrica pentru constructii metalice si poduri rulante(in prezent Hidromec SA).

Prima unitate a industriei constructoare de masini data in exploatare in oras (1952) a fost Uzina de piese auto, din partea N-E a Pitestiului(in prezent SC Subansamble Auto SA).Procesul tehnologic a fost continuu extins si modernizat, iar productia diversificata, construindu-se in acelasi timp, noi sectii de tratament termic, de roti dintate si cutii de viteza, de segmenti, care functioneaza alaturi de primele sectii ale uzinei.

Ea produce in prezent agregate si piese auto pentru autocamioane, tractoare si autoturisme. Intrarea in productie , la 20 august 1968, a Uzinei de autoturisme din Colibasi( in prezent SC Dacia RenaultSA) a constituit un mare succes si o realizare de prestigiu, prin darea in productie a acestor unitati realizand un vechi deziderat national.

Construita in colaborare cu firma franceza ,,Renault,, intreprinderea dispune acum de un important potential tehnic si de cercetare, ceea ce favorizeaza o rapida asimilare si integrare a productiei noastre de autoturisme.

Incepand din anul 1971, un important numar de autoturisme ,,Dacia,, au fost exportate in numeroase tari din Europa, Asia, Africa.

O alta unitate moderna, a carei cladire este situata la intrarea in oras, este Fabrica de motoare electrice(in prezent SC Ana Imep SA), care a intrat in productie in anul 1967, cu o capacitate de 750.000 de micromotoare necesare echiparii masinilor de uz casnic ,si de cca 250.000 de motoare electrice asincrone in carcasa de aluminiu.

In prezent, in cadrul acestei industrii se urmareste cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor si valorificarea complexa a materiilor prime si materialelor.

De la intrarea in functiune si pana in prezent , in aceasta unitate industriala s-au realizat produse la un inalt nivel tehnologic, care in buna masura au fost si sunt exportate, ceea ce constituie o noua expresie a realizarii in Pitesti a unor produse competitive pe piata mondiala.

3.     Industria chimica in orasul Pitesti

Industria chimica, ramura noua in Pitesti, valorifica superior variata baza de materie prima locala (gaze de sonda, titei, masa lemnoasa),potentialul disponibil de forta de munca, resurse de apa, la dezvoltarea acesteia contribuind si reteaua de cai de comunicatie care faciliteaza legaturile cu celelalte platforme chimice din zonele inconjuratoare Ramnicu Valcea in V si Ploiesti in E.

Saltul calitativ in ramura chimica s-a produs in Pitesti dupa anul 1967, prin intrarea in productie a Uzinei chimice,a Combinatului Petrochimic(in prezent SC Arpechim SA) , a Rafinariei de titei si a Combinatului de articole tehnice de cauciuc(in prezent SC Rolast SA).

Platforma chimica Bradu din S-E Pitestiului este cea mai mare concentrare umana si de fonduri fixe pe ramura din oras si grupeaza:Uzina chimica (intrata in productie in anul 1967), care produce negru de fum de inalta abraziune, folosit in fabricarea cauciucului si a cernelurilor de tipografie, produs competitiv pe piata tarilor europene.

Edificarea platformei chimice si petrochimice din sudul orasului Pitesti se datoreste existentei unor importante zacaminte de petrol si gaze, precum si posibilitatilor lesnicioase de aprovizionare cu materii prime din alte zone ale tarii.De asemenea , prin natura instalatiilor sale, in cadrul combinatului Petrochimic Pitesti, se poate prelucra, cu foarte bune rezultate, o mare cantitate de petrol adus din import.

Combinatul Petrochimic(construit in perioada 1966-1969) valorifica superior o serie de produse considerate reziduri industriale (de pilda fractiunile petrolifere lichide) si produce circa 80% din productia de acrilonitril a tarii , 75% din cea de etilena, 20% din cea de propilena.

Rafinaria de titei (data in exploatare in 19689 este in intregime automatizata si produce benzine cu cifre octanice ridicate, motorina de calitate superioara, hidrocarburi aromate, sulf.

O alta unitate a industriei chimice se afla situata in zona de nord -Gavana- si anume Combinatul de Articole Tehnice de Cauciuc(in prezent SC Rolast SA), care a intrat in functiune in anul 1970.Astazi realizeaza un impresionant numar de repere cum sunt: benzi de transport cu insertie textila si metalica, placi, covoare, diferite furtunuri de mari presiuni, o diversitate de garnituri presate, multe dintre acestea inlocuind total importul. In ultimul timp , marca ,,Rolast,, Pitesti a devenit cunoscuta si apreciata peste hotare.

In cadrul Combinatullui de Articole Tehnice din Cauciuc Pitesti se desfasoara o sustinuta activitate pentru reducerea consumurilor de cauciuc natural si sintetic, de energie electrica si termica. Exista aici importante preocupari pentru stimularea investitiilor si inovatiilor, pentru introducerea noului in procesul de productie si cresterea productivitatii muncii.

4.     Industria materialelor de constructii in orasul Pitesti

Industria materialelor de constructii isi are baza de materii prime asigurata prin structura geologica si petrografica variata a judetului Arges, urmare a unei indelungate evolutii paleogeografice.

Rocile cristaline si sedimentare au oferit conditii dezvoltarii industriei liantilor, prefabricatelor din beton a carei productie a crescut in perioada 1979-1989 de 153 de ori.

Reteaua hidrografica densa are locuri pentru exploatarea pietrisului rulat cu granulatie marunta si mare si nisipului cuartos de marime mijlocie si mare. O principala balastiera se afla si la Pitesti.

Industria de prelucrare este reprezentata prin sectia de prefabricate din beton armat din cadrul Intreprinderii de poduri metalice si prefabricate din beton din Pitesti(in prezent SC Hidromec SA) si prin numeroase unitati ale industriei locale, care produc caramizi, var,etc.

5.     Industria de exploatare si prelucrare a lemnului

Aceasta ramura a economiei este o ramura traditionala , particularitatile pedoclimatice si de relief caracteristice treptelor morfologice asigurand ecologia de habitat a tuturor esentelor lemnoase de valoare economica.

Ca urmare, in zona de nord a orasului Pitesti, a fost dat in functiune in 1962 una dintre cele mai puternice unitati din tara a industriei de profil, respectiv Combinatul de Prelucrare a Lemnului(in prezent SC Alprom SA) . Aici se produc placi fibro-lemnoase, garnituri moderne de mobila, placaje, binale, cherestele si multe alte elemente din lemn.

Urmarind consecvent cresterea eficientei economice in prelucrarea si in valorificarea lemnului,s-au dat in folosinta fabricile de faina din lemn si de drojdie furajera.

La amplasarea combinatului s-au conjugat mai multi factori, dintre care rolul preponderent l-a avut apropierea de baza bogata de materii prime, ca si potentialul de forta de munca si reteaua deasa de cai de comunicatie, care asigura aprovizionarea si desfacerea produselor.

6.     Industria usoara in orasul Pitesti

In cadrul industriei usoare ,localizata in cea mai mare parte in zona Nord sunt cuprinse trei importante unitati: Intreprinderea ,,Textila,,(in prezent SC Novatex SA) ; Intreprinderea de stofe ,,Argesana,,(in prezent SC Argesin SA) ; Intreprinderea de incaltaminte Pitesti(in prezent SC Asempres SA).

Intreprinderea ,,Textila,,(in prezent SC Novatex SA) a fost dezvoltata si modernizata continuu in ultimii ani, devenind astazi o mare unitate industriala. Principalele sectii ale intreprinderii au fost extinse si dotate cu utilaje si masini de inalta productivitate. S-a construit o noua filatura iar tesatoria si-a marit mult capacitatea , produsele sale fiind mult apreciate peste hotare.

Una dintre cele mai mari unitati ale industriei usoare din tara este Intreprinderea de stofe ,,Argesana,,(in prezent SC Argesin SA) construita si utilata prin conceptie romaneasca si care dovedeste capacitatea si talentul proiectantilor.Unele solutii folosite la ridicarea acestei fabrici, cum este, de exemplu, grinda-canal de sustinere a plafonului in filatura, au fost premiate la concursul international de la Nurnberg.

Intrata in functiune in anul 1969, cu trei sectii de baza-filatura, tesatorie si filaj, avand conditii bune de munca, intreprinderea produce insemnate cantitati de fire si fibre sintetice, obtinandu-se in final stofe fine si foarte fine.

Intreprinderea de Incaltaminte, care a fost modernizata si extinsa,isi aduce o insemnata contributie la realizarea volumului ridicat al industriei usoare a orasului Pitesti, cu produse de buna calitate .

7.     Industria alimentara in orasul Pitesti

Industria alimentara in orasul Pitesti era reprezentata in trecut prin unitati mici: mori, poverne, uscatorii de fructe, ce valorificau resursele de fructe locale si serveau necesitatile imediate ale populatiei. Prin multiplele constructii industriale, realizate in ultimul deceniu, aceasta a devenit o ramura moderna.

Industria alimentara in orasul Pitesti s-a dezvoltat in ultimele decenii prin construirea de noi unitati , iar cele vechi au fost modernizate si reutilate, creandu-se mari posibilitati pentru diversificarea produselor, in vederea unei mai bune satisfaceri a nevoilor de consum ale populatiei.Investitiile realizate in acest domeniu au fost destinate dezvoltarii capacitatilor pentru fabricarea produselor care reprezinta o importanta deosebita in alimentatie (lapte, paine, ber).

Una din marile unitati ale industriei alimentare din Pitesti-Intreprinderea de Bere(in prezent SC Ursus SA) intrata in functiune in anul 1969 si situata in zona industriala de nord a orasului, poate produce mai multe sortimente de bere. La proiectarea acestei unitati s-a adoptat unnou sistem constructiv pentru sectia germinare, care a permis reducerea cu cca. 25% a suprafetei sectiei respective si obtinerea unor importante economii de otel.

Echipata cu utilaje si masini moderne , unitatea s-a incadrat intr-un termen foarte scurt in parametrii tehnico-economici proiectati. De asemenea, noul abator din zona de sud, extinderea fabricii de produse lactate(in prezent SC Lactag SA), Fabrica din preparate din carne, Fabrica de paine(in prezent SC Spicul SA), Complexul de vinificatie din Stefanesti si Centrul de imbuteilere a vinului(in prezent Alcol-Ruva-Cora SRL) contribuie la realizarea unui echilibru judicios intre toate ramurile ale economiei Pitestiului.Tot in partea de nord s-a extins zona marilor depozite comerciale si s-au amenajat sectiile de productie ale trusturilor de constructii civile si industriale, care au edificat noile cartier si marile platforme economice ale Pitestiului.

8.     Alte ramuri industriale

Prin comasarea si utilarea vechilor fabrici ,,Caprioara,,(in prezent SC Asempres SA) si ,,Proletarul,, industria de pielarie, blanarie si incaltaminte s-a reorganizat si s-a specializat in productia de incaltaminte. Se remarca, de asemenea, industria poligrafica, reprezentata printr-o importanta tipografie ,care tipareste carti, reviste, pliante, contribuind la ridicarea nivelului cultural al locuitorilor din Pitesti.

Industrializarea si modernizarea accentuata a economiei orasului Pitesti in perioada 1980-1998 a dus la sporirea cantitativa impresionanta a productiei industriale.Totodata, dezvoltarea economico-industriala a Pitestilor a determinat importante modificari in structura populatiei ocupate in diferite sectoare de activitate , cresterea gradului de pregatire profesionala a locuitorilor sai, sporirea nivelului de trai al cetatenilor.Odata cu sporirea numarului sortimentelor si a volumului productiei industriale s-au imbunatatit parametrii tehnico-economici si calitatea produselor, a crescut competitivitatea lor pe piata externa.Produsele pitestene sunt prezente in zeci de tari de pe toate continentele, bucurandu-se de aprecieri favorabile.

9.     Impactul activitatilor industriale asupra mediului ambiant al Pitestiului

Activitatea industriala in orasul Pitesti cauzeaza mediului importante modificari.Nu toate sectoarele industriale au acelasi impact asupra mediului;unele au un impact foarte important dintre care amintim: energetica, industria chimica, industria cimentului, industria materialelor de constructii, rafinarea petrolului. Scopul principal al productiei industriale este de a furniza bunuri pentru consumul final sau intermediar. Realizarea bunurilor industriale implica prelucrarea unui volum insemnat de resurse primare, ceea ce are un impact considerabil asupra mediului inconjurator.

Principalul impact asupra mediului ambiant se datoreaza fie emisiilor directe din aer, apa sau sol, fie depozitelor de deseuri.

In orasul Pitesti exista procese industriale complexe de utilizare a materiilor prime in timpul carora sunt eliminate diferite substante poluante in mediul ambiant. De multe ori este nevoie de ani de zile pentru ca un anumit efect asupra mediului sa fie resimtit. Impactul asupra mediului depinde de etapele perioadei de viata a produsului, de tehnologiile folosite, de natura bunului produs. Multe produse industriale , in conditii normale de utilizare, nu au impact semnificativ asupra mediului dar procesele tehnologice utilizate pot afecta serios mediul; exista de asemenea , si situatii opuse, in care atat procesul tehnologic cat si produsul realizat polueaza mediul.

Este important de precizat ca impactul activitatilor industriale asupra mediului depinde de urmatorii factori:

-tipul procesului tehnologic realizat;

-materialele si materiile prime utilizate;

-intensitatea de utilizare a resurselor;

-dimensiunea si plasamentul unitatilor industriale;

-eficienta tehnologiilor de control al poluarii.

6.3      Functia de transport a orasului Pitesti

Transporturile indeplinesc un rol de mare importanta in dezvoltarea economica a orasului Pitesti deoarece asigura legatura dintre diferite ramuri ale economiei, dintre diferite raioane si dintre oras si sate.

Transporturile contribuie, de asemenea, la raspandirea culturii in randul populatiei, prin difuzarea cartilor , a ziarelor si a revistelor, prin radio si televiziune.

A.     Transporturile rutiere

Transporturile pe sosele si drumuri in orasul Pitesti ocupa ca importanta locul I. Drumurile au fost folosite pentru circulatie cu multa vreme in urma.

Pentru dezvoltarea transporturilor pe sosele in orasul Pitesti s-a infiintat , inca din 1953, Intreprinderea Regionala de Transporturi Auto (IRTA SA), care transporta marfuri si calatori in conditii destul de bune.

In epocile medievala , moderna si contemporana, ,,drumul mare al Pitestilor,, a avut un important rol pentru dezvoltarea economica, sociala, politica si culturala a Munteniei, in general, si a orasului Pitesti, in special.

Pe aceasta cale veche rutiera au circulat , in decursul secolelor, mijloace de transport comerciale si pentru calatori.

In perioada 1967-1972, s-a construit I autostrada din Romania, intre Pitesti-Bucuresti, in lungime de 110 km. A fost data in exploatare in 1972. Latimea platformei autostrazii este de 26 de metri, avand 4 cai unidirectionale.Zona mediana acoperita in trecut cu vegetatie, in prezent este ocupata de un terasament din beton si are 2 metri latime iar aceasta autostrada prezinta 15 de poduri, 2 pasaje peste C.F.

Drumurile modernizate asigura un trafic intens spre Bucuresti(115 km pe soseaua nationala ,,drumul mare al Pitestilor,, si 114 km pe autostrada, traseu international E 15 A), Ramnicu Valcea (61 km), Sibiu (160 km), Curtea de Arges (36 km ), Lacul Balea (120 km pe grandiosul drum alpin Transfagarasan), Campulung(53 km), Brasov (138 km ), Targoviste(72 km), Slatina (70 km), Giurgiu (177 km )Rosiori de Vede (103 km), Alexandria (137 km), Turnu Magurele (146 km ), Craiova (120 km, traseu international E 94).

B.     Transporturile feroviare

Pe caile ferate se transporta un volum insemnat de materiale de constructii, produse petroliere, material lemnos, carbuni, produse fabricate.

In domeniul cailor ferate s-au construit mai multe tronsoane, cel de-al doilea unind orasul Pitesti cu alte centre insemnate ale tarii, prin traversarea Campiei Munteniei, pana la punctul vestic de granita.

De la Pitesti trece magistrala feroviara 101 care realizeaza legatura cu Bucuresti (108 km-data in functiune la 1/13 septembrie 1872), avand ramificatii spre Curtea de Arges(38 km-data in functiune la 27 noiembrie 1898), iar de la statia Golesti spre Campulung (data in functiune la 21 iunie/3 iulie 1887).La 24 decembrie 1874/5 ianuarie 1875,a fost data in functiune calea ferata Pitesti-Varciorova.

In Pitesti au fost construite gara orasului, magazia de marfuri, cantonul de bariera, depoul de locomotive.

In anii urmatori se va da in folosinta noua cale ferata intre statia Valcele (22 km N de Pitesti) si Ramnicu Valcea, care va scurta traseul Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-sibiu cu peste 120 km si cel putin doua ore. Preocupari si proiecte pentru construirea acestei importante linii feroviare intre Pitesti-Ramnicu Valcea-Sibiu, prin pasul Turnu Rosu, au existat inca din anul 1872.

Intr-un memoriu se arata ca prin Pitesti -Turnu Rosu se va realiza cea mai scurta cale intre Viena si Constantinopol, Romania urmand sa beneficieze de acest tranzit international.

Gazeta ,,Dorinta Argesului,, care a aparut la Pitesti spre finele secolului trecut, a sustinut in mai multe articole necesitatea si oportunitatea concretizarii unor asemenea initiative luate de tehnicieni si economisti cu vederi inaintate.In gazeta erau subliniate avantajele construirii caii ferate intre Curtea de Arges si Turnu Rosu, care urma sa realizeze o legatura directa Pitesti-Sibiu.

Numai potentialul economic si tehnic ridicat al Romaniei a facut posibila infaptuirea unei grandioase si dificile constructii feroviare, cu cel mai lung viaduct din tara peste valea Topologului, de 1350 m lungime si peste 45 m latime, cu doua tuneluri de peste 4,15 km (Plostina de 1910 m si Gibei de 2240 m), cu multe poduri (peste Arges si Olt), podete, diguri, consolidari.

C.     Infrastructura -traficul auto si C.F.R.  

Problema organizarii circulatiei in Pitesti este deosebit de complexa atat din cauza multiplelor relatii de trafic intre arterele provenite din extravilan(DN, autostrada, DJ), relatii intre strazile din intravilan cat si datorita configuratiei accidentata a terenului. La aceasta se adauga gradul important de ocupare a intravilanului cu constructii de locuinte si dotari.

Caile de comunicatie se prezinta astfel:

-drumuri publice DN, DC, DJ,2660 km din care modernizate 555 km si cu imbracaminti usoare 615 km respectiv 1170 km (aproape 50% cu asfalt);

-autostrazi si drumuri nationale 511 km, din care 474 km modernizate si cu imbracaminti usoare 37 km;

-drumuri judetene si comunale 2149 km din care 81 km modernizate si 578 km cu imbracaminti usoare;

-densitatea drumurilor publice este de 39,1 km/100 kmp. Fata de 30,7 media pe tara;

-caile ferate 225 km;

-densitatea cailor ferate 33,1 km/100 kmp. Media pe tara fiind de 47,8 km/100 kmp.

Pentru judetul Arges si zona Pitesti se prevede in actualul Plan de Amenajare a Teritoriului National (PATH) , urmatoarele:

-continuarea autostrazii Bucuresti-Pitesti spre Curtea de Arges-Valea Oltului-Deva-Lugoj-Nadlac, ea facand parte din traseul autostrazii TEM;

-continuarea caii ferate de la Campulung pana la Zarnesti precum si realizarea unor noi legaturi feroviare intre orasele Curtea de Arges-Campulung;

-amenajarea unui aeroport utilitar, cu amplasare pe terasa de vest a intravilanului.

Din cele 11 drumuri publice care penetreaza in Pitesti cele mai importante sunt:

-DN 7 din directia Bucuresti-Titu

-autostrada dinspre Bucuresti

-DN 65 dinspre Slatina-Craiova

-DN 73 dinspre Campulung-Zarnesti-Brasov

-DN 76 dinspre Curtea de arges-Transfagarasan

-DN 7 dinspre Valcea

-DN 67 dinspre Dragasani

Lipsa unor legaturi directe intre aceste trasee si a unor trasee ocolitoare suprapuse peste circulatia locala din Pitesti fac din acest oras un ,, nod rutier,, .

Normativul pentru proiectarea parcajelor prevede:

-1 loc parcare pentru fiecare autoturism la locul de domiciliu;

-0,2-0,5 locuri parcare pentru fiecare autoturism la destinatii socio-economice,administrative.

Prognoza pentru anul 2002 prevede un necesar de cca. 35.000 de locuri de parcare.Aceste parcaje vor ocupa o suprafata desfasurata de 70 ha (cu un indice de 20 mp./auto).

Prognoza dezvoltarii traficului

Pentru prognoza dezvoltarii traficului s-au folosit in paralel doua procedee de calcul.

,,Metoda analogica furnizeaza valori ale viitorului trafic pornind de la valorile rezultate din calcul pentru etapa 1993 (800-5000 Vt/h).

Calculele pe baza ,,metodei simulative a generarii traficului pentru etapa 2002 au fost inscrise in diagramele de intensitate a traficului care au fost folosite pentru determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera.

Dotari pentru transport

Unitatile de transport auto din Pitesti sunt in prezent in numar de 7 cu doua autogari:

-autogara interurbana din Targul din Vale;

-autogara interurbana Gavana.

Sietemul feroviar Pitesti se compune din statiile:

-Pitesti Sud si Pitesti Nord

-Golesti pentru triaj si marfuri

-statiile tehnice si de marfuri Stefanesti-Bascov si Bradu.

Pentru viitor se are in vedere preluarea de catre statia Golesti a traficului de marfuri. Statia Pitesti Sud poate sa satisfaca traficul de calatori pentru etapa de perspectiva.

Se impune executarea in zona Golesti a racordului Stefanesti-Pitesti pe linia CFR Campulung pentru aducerea traficului de la Colibasi in gara Pitesti.

D.    Transporturile speciale in orasul Pitesti

Dintre transporturile speciale , un rol important il detin telecomunicatiile.Prin aceste mijloace se stabilesc legaturile cu toate orasele tarii.

Starea mai buna a drumurilor a permis extinderea activitatii de posta cu calatori.La 1 aprilie 1869,dupa ce posta pentru calatori de pe teritoriul Romaniei fusese mai mult timp concesionata, s-a organizat serviciul national de diligenta, care a integrat si orasul Pitesti avand curse zilnice pe distanta: Bucuresti-Pitesti-Slatina-Craiova-Turnu Severin-Orsova(357 km), cu durata de 57 ore, precum si curse de patru ori pe saptamana, cu cariola si calareti, din Bucuresti la Pitesti-Sibiu(275km), in timp de 54 ore.

Conductele reprezinta un mijloc foarte bun si ieftin pentru transportul produselor lichide sau gazoase.

Liniile electrice de transport servesc pentru transportul energiei electrice spre centrele de consum. Lungimea acestora a crescut pe masura ce s-au intensificat noile centrale electrice, asigurand astfel o distributie mai buna a energiei electrice.

E.     Caile de comunicatie si modificarile asupra mediului

Mijloacele de transport terestre , fiind in legatura cu asezarea umana Pitesti, sunt cele dintai care influenteaza mediul inconjurator.

Caile ferate pot fi scoase, partial, din randul agentilor daunatori pentru mediul ambiant, pentru ca in prezent functioneaza cu locomotive Diesel electrice nepoluante.

In schimb, transporturile auto-rutiere au o influenta puternic nociva, reprezinta cea mai importanta sursa de poluare atmosferica, consuma mult oxigen si elimina mari cantitati de gaze care duc la accentuarea bolilor aparatului respirator si cardiovascular.

Ecosistemul urban Pitesti , prin densitatea, diversitatea mijloacelor si intensitatea traficului, resimte efectele negative ale acestui gen de activitate care de fapt este indispensabil.

Restrictiile de circulatie in anumite perimetre din oras sau intre anumite ore, au scopul de a reduce gradul de poluare produs de traficul auto.

4. Functia comerciala a orasului Pitesti

A.     Evolutia comerciala a orasului Pitesti

Ca si la nivel general, comertul in orasul Pitesti, presupune acea activitate in cadrul careia se desfasoara circulatia marfurilor si serviciilor, realizand legatura intre productie si consum, precum si schimbul de produse prin operatiunile de vanzare- cumparare.

In perioada 1820-1848, concomitent cu dezvoltarea productiei mestesugaresti si manufacturiere, s-au intensificat relatiile comerciale ale orasului Pitesti.Marfurile produse aici erau semnalate frecvent in mai multe orase din tara si in unele centre de peste hotare.Majoritatea legaturilor comerciale ale orasului gravitau spre centrele din Transilvania-Brasov si Sibiu- care, datorita dezvoltarii lor economice, ofereau conditii prielnice schimburilor neantrerupte de marfuri ce favorizau ambele parti.

Prin aceste relatii comerciale cu Transilvania , devenite permanente, orasul Pitesti a contribuit , de-a lungul anilor, la mentinerea si consolidarea sentimentelor de unitate nationala a populatiei romanesti aflata pe versantele Carpatilor.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, la Pitesti s-a desfasurat o intensa activitate comerciala. In iunie 1887 s-a reorganizat Camera de Comert si Industrie cu sediu la Pitesti.

Aflat la interferenta dealurilor cu campia, la intersectarea unor importante cai rutiere, orasul Pitesti a ramas, si in anii 1930 -1960 un important centru comercial si de tranzit.

Orasul Pitesti a fost in aceasta perioada unul din principalele locuri din tara de desfacere a cerealelor, precum si a unor cantitati de vin si tuica.

Dezvoltarea activitatii economice si cresterea continua a numarului de locuitori a determinat extinderea si diversificarea retelei comerciale in perioada 1970-1990.

A crescut considerabil numarul magazinelor de toate categoriile, ,care au fost amplasate nu numai in zona centrala, dar si in cartierele orasului Pitesti.Cresterea numarului de unitati comerciale dar si grija manifestata pentru o cat mai buna si mai variata aprovizionare cu marfuri a populatiei a determinat ca volumul marfurilor alimentare si nealimentare vandute prin reteaua comerciala sa creasca an de an.

Orasul Pitesti dispune in prezent de un sistem bine echilibrat de mari complexe comerciale, cele mai renumite fiind ,,Trivale,, dat in folosinta in anul 1972, ,,Fortuna,, deschis in anul 1974, ,,Premial,, si ,,Big,, .Zonele comerciale ,,Victoriei,, ,,1 Mai,, ,,Gavana,, ,,Exercitiu,, ,,Prundu,, Craiovei,, sau ,,Razboieni,, sunt recunoscute prin spatiile lor ample, bine aprovizionate si frumos gospodarite.

In perspectiva anului 2005 se va incheia aplicarea schitei de sistematizare a orasului Pitesti, construindu-se noi spatii destinate activitatilor comerciale,se vor diversifica serviciile publice, va spori rolul oamenilor in conducerea activitatilor de toate genurile.

B.     Dotari comerciale ale orasului Pitesti

Fata de suprafata actuala de spatii comerciale se prevede organizarea a:

-8 piete agroalimentare

-un centru comercial principal traditional

-doua subcentre comerciale cu retea complementara.

5. Functia administrativa

Ca toate localitatile urbane, orasul Pitesti , fiind oras domnesc, in trecut avea autonomie limitata. Orasul Pitesti se bucura de anumite drepturi si privilegii, cu toate ca domnitorul era considerat stapanul feudal suprem al orasului.

Orasul Pitesti avea atunci ca organ propriu de conducere un sfat format din 12 pargari in frunte cu un judet.

In perioada de trecere de la feudalism la capitalism, orasul Pitesti a fost resedinta capitanatului judetului Arges.

In domeniul administrativ , orasul Pitesti a cunoscut inflorire in perioada anilor 1970-2000.In prezent, orasul Pitesti ocupa in ierarhia nationala unul dintre primele locuri.

Orasul Pitesti, asmenea tuturor asezarilor tarii, va cunoaste, prin stradaniile sustinute ale locuitoriolr sai, inflorirea tuturor domeniilor creatiei materiale si spirituale, integrandu-se astfel in progresul intregii tari, care presupune trecerea la o noua etapa de dezvoltare, iar, in perspectiva anilor 2010, la creerea conditiilor necesare afirmarii in munca si in viata poporului nostru.

6 Functia culturala a orasului Pitesti

Prin cultura intelegem orice complex care include cunostintele, credintele religioase, arta, dreptul, obiceiurile, si toate capacitatile si obisnuintele pe care omul le dobandeste in calitate de membru al societatii pitestene.

Astazi, orasul Pitesti se prezinta ca un oras in plin avant, cu o economie multilateral dezvoltata si cu o cultura infloritoare.

Succesele obtinute in dezvoltarea economiei pitestene au creat posibilitatea realizarii unor masuri menite sa duca la ridicarea nivelului de trai material si cultural.

In orasul Pitesti , invatamantul, stiinta, arta si cultura se dezvolta continuu.Reteaua de scoli si numarul elevilor si studentilor au crescut considerabil.In legatura cu unitatile de cultura generala acestea sunt in numar de 16,iar invatamantul mediu s-a extins mult, cuprinzand 10 licee cu diverse profile: industriale, agricole, economice, pedagogice.

A crescut , de asemenea, numarul scolilor cu caracter tehnic profesional-5 grupuri scolare profesionale, iar in ceea ce priveste invatamantul superior acesta s-a dezvoltat foarte mult , in Pitesti existand un Institut de Invatamant superior cu mai multe facultati, precum si o facultate particulara ,,Constantin Brancoveanu,, .

Tot in scopul indeplinirii operei de culturalizare a locuitorilor din Pitesti, s-a largit reteaua cluburilor, bibliotecilor, teatrelor(2), caselor de cultura(2), muzeelor(2), cinematografelor(4).

De mare importanta este cresterea volumului de tiparituri, in fiecare an editandu-se zeci de milioane de brosuri, ziare si reviste, carti.

O grija deosebita se poarta si pentru sanatatea oamenilor, sistemul ocrotirii sanatatii cuprinzand..

-2 spitale adulti

-dispensar TBC si centru RFH

-policlinica de adulti si copii

-Inspectorat sanitar de stat

-spital judetean de copii

-camin spital cronici.

O preocupare deosebita o constituie odihna oamenilor din Pitesti.In scopul recreearii in Pitesti exista parcul Trivale, parcul Strand, o sala de sport cu 2000 de locuri, o piscina si un bazin de innot in aer liber,etc.

Mai nou, pe teritoriul orasului Pitesti, s-a insuflat sentimentul de ecologie culturala, adca acele activitati social-umane care au drept scop gasirea celor mai potrivite raporturi cu mediul. Caracteristica acestor activitati si a rezultatelor obtinute nu este de natura ereditara ci de natura traditionala.

Cultura in orasul Pitesti, are un caracter adaptiv fata de conditiile inconjuratoare.De aici rezulta si faptul ca, orice forma, treapta de cultura are o profunda semnificatie ecologica.

7 Functia turistica a orasului Pitesti

Prin aceasta functie a Pitestiului intelegem acel fenomen complex ce se integreaza sferei tertiare a economicului, situandu-se la interferenta multor ramuri componente ale economiei pitestene, prin activitatea unitatilor de alimentatie, a intreprinderilor hoteliere si a celor de transport.

Turismul, ca mijloc de utilizare in mod placut si in conditii de confort a timpului liber, a devenit in zilele noastre in orasul Pitesti o activitate social-culturala si economica de mare importanta, el fiind un factor esential in balanta de venituri a orasului.

El reprezinta si un loc de munca pentru cei care se ocupa cu organizarea , transportul, cazarea si alte forme de servire a turistilor.

Activitatea turistica in Pitesti a cunoscut un cadru organizatoric la sfarsitul secolului al XIX-lea cand, principalul initiator a fost pitesteanul N.B.Pretorian, inginer silvic, membru fondator al Societatii carpatine ,,Sinaia

Valorile turistice din orasul Pitesti sunt reprezentate prin vestigiile istorice-biserica domneasca Sf. Gheorghe-, elementele de arta populara , cat si de marile realizari economice-cele trei platforme industriale care ofera turistilor aspecte legate de procesul de industrializare, de metodele avansate de munca.

Ca unitati hoteliere, in orasul Pitesti se gasesc hotelul ,,Muntenia" hotelul ,,Arges" hotelul ,,Carmen" hanul ,,Valea Ursului" la periferia orasului.

In orasul Pitesti , tirismul a cunoscut mai multe forme:

-turism cultural , care are ca motivatie existenta patrimoniului cultural-istoric si etno folcloric, cu scop de cunoastere a traditiilor populare , a specificului vietii;

-turism de sejur;

-turism nautic, desfasurat in directa legatura cu prezenta raului Arges;

-turism piscicol, desfasurat in legatura cu suprafetele acvatice existente care dispun de un fond piscicol reprezentativ;

-turism rural, desfasurat in mediul rural care implica si activitati economice precum si petrecerea in spirit popular a timpului liber.

Impactul activitatilor turistice in orasul Pitesti

Prin impact definim efectul turismului asupra orasului Pitesti sau a unui element al acestuia.In functie de elementele induse in toate componentele naturale ale mediului precum si cele umane impactele pot fi:

-pozitive-locuitorii din Pitesti doresc implementarea turismului pentru ca acesta le ridica stilul de viata, prin slujbele create, venituri mai mari,oportunitati pentru copii lor;

-negative-unii locuitori nu doresc schimbarea mediului deoarece ei sunt invatati sa se armonizeze cu mediul.

Multi analisti asociaza cresterea turismului in orasul Pitesti cu deseurile si nu identifica turismul cu schimbarea valorii pamantului.

Impactul turismului-sensibilitatea si pericolele turismului de recreere

Sursa: Chris Ryan, Impactul turismului.

0-putin sensibil; 1-usor sensibil; 2-moderat sensibil; 3-foarte sensibil; *-pericol inregistrat.

Din tabelul privind sensibilitatea si pericolele turismului de recreere in Pitesti si imprejurimile acestuia, se remarca faptul ca, pericolele moderat si foarte sensibile sunt inregistrate in zona padurilor in ceea ce priveste camparea si traficul cu vehiculele.

8. Factorii socio-economici si rolul lor in procesul poluarii si autopurificarii

Omul, prin prezenta si actiunea sa , a adus sociogeosistemului o serie de modificari si a creat o serie de obiecte noi care nu existau in mod natural.

Factorii socio-economici cei mai importanti sunt:

-cresterea demografica

-dezvoltarea industriala

-urbanizarea intensa.

Cresterea numerica a populatiei atrage dupa sine dezvoltarea activitatilor industriale, o urbanizare intensiva pentru creearea conditiilor optime de hrana si confort.

Prin activitatea economica, omul a introdus o serie de procese noi si a modificat starea geosferelor.Prin modificarea caracterului suprafetei active, ca urmare a defrisarilor, destelenirilor, a provocat unele modificari climatice iar exploatarea nerationala a resurselor a modificat mediul inconjurator.

Odata cu diviziunea muncii si dezvoltarea in consecinta a comunitatii urbane Pitesti, cantitatea de reziduri produse de fiecare persoana a inceput sa creasca.Astfel, fiecare persoana consuma produsele industriei poluante si fiecare produce cantitati mari de reziduri.

Explozia populatiei este agravata de explozia fortelor economice, tehnice si stiintifice.Tehnologia moderna a adus omului modern belsug, confort si in acelasi timp poluarea mediului ambiant.

Dezvoltarea economica accelerata a dus la consumarea nerationala a resurselor naturale, iar prin modul de desfasurare a proceselor industriale, de transport, constructii, etc la degradarea mediului inconjurator.

In urma activitatilor industriale in atmosfera inconjuratoare sunt eliminate o serie de impurificatori.Impurificatorii emisi in atmosfera sunt supusi fenomenului de autopurificare, fenomen ce cuprinde procesul de diluare, depunere si transformare chimica.

Factorii de mediu care influenteaza autopurificarea sunt reprezentati prin caracteristicile emisiilor si anume:

-natura si volumul emisiilor poluante, in functie de acestea putand fi depasita capacitatea de autopurificare a bazinului aerian;

-felul procesului de emisie;

-viteza si temperatura poluantilor emisi;

-modul de eliminare, fie din surse stationare sau mobile;surse punctiforme sau liniare;

-inaltimea la care se face emisia.

Ca urmare a activitatii omului, a progresului societatii, deci procese care au drept urmare fenomenul de poluare a mediului au rezultat sursele artificiale de poluare in orasul Pitesti.

Sursele de impurificare cu pulberi industriale provenite din combustii au o raspandire larga fata de celelalte procese industriale.Industria termoenergetica in urma proceselor tehnologice elimina in aer pe langa gaze si cenusi, praf de carbune nears si funingine.

Eliminarile de la centralele termoelectrice constau in general din cenusa zburatoare de culoare gri-bruna data de silicatii de aluminiu, galben-roscata data de fier si mangan.

Industria materialelor de constructii in urma proceselor tehnologice elimina in atmosfera pulberi de ciment, gips si azbest.

Sursele mobile de poluare include mijloacele de transport rutiere si feroviare.Dintre acestea pe primul loc se situeaza autovehiculele care in circulatia lor pe de o parte sfarama materialele de pe caile de transport iar pe de alta parte le transporta din teritorii invecinate sub diferite forme.

In afara de praful de origine minerala, pe caile de transport se formeaza si praful din sfaramarea resturilor vegetale, reziduri solide, dejecte animale.

Dezvoltarea urbana este un fenomen caracteristic si regiunii Pitestiului, ca rezultat al unui ansamblu de factori printre care industrializarea si planificarea dezvoltarii urbane.

Factorii urbanistici care favorizeaza sau impiedica autopurificarea aerului sunt in functie de topoclimatul urban.

Orasul prin suprafata sa activa subiacenta aduce o serie de modificari importante in evolutia tuturor elementelor meteorologice, modificari importante prin efectele favorabile sau nefavorabile dispersiei poluantilor sau asupra populatiei.

Prin aceste modificari, orasul isi creeaza o topoclima specifica, proprie, a carei actiune se datoreaza unor factori dintre care unii cu caracter constant, iar altii variabili.

Astfel, din cele prezentate mai sus se constata ca la realizarea unui anumit nivel de poluare intr-un punct dat, concura o multitudine de factori dintre care rolul esential il au emisiile si factorii socio economici.

Pentru a exemplifica rolul factorilor geografici in procesul dispersiei sau depunerii pulberilor am ales platforma industriala amplasata in zona cu caracteristici topografice si opoclimatice specifice:platforma industriala Arpechim.                                                  

Platforma industriala Pitesti, reprezentata prin Combinatul Petrochimic, este amplasata in zona de contact dintre Campia Romana si Podisul Getic. Catre sud si est prezinta o deschidere larga, catre vest este delimitata de dealurile Podisului Getic, iar in partea de nord se intinde lantul subcarpatic.

Din punct de vedere topografic sunt caracteristice dealurile asimetrice cu pante domoale, care dau aspectul unei campii inalte, usor valurite.Valea Argesului are rol important in canalizarea curentilor de aer.

Vegetatia caracteristica este reprezentata prin culturile cerealiere, plantele tehnice si furajere.Pe pantele cu expunere sudica se intind culturile de vita de vie, iar pe dealuri livezile.

Din punct de vedere climatic, Pitestiul si imprejurimile se caracterizeaza printr-o temperatura medie anuala de 9,8 C si amplitudine medie anuala se 23,2 .In sezonul rece, se inregistreza inversiuni termice, durata lor fiind insa redusa, avand rol secundar in procesul dispersiei.

Umiditatea relativa a aerului inregistreaza o valoare medie anuala de 68 cu extreme medii de 74% si 80%. Continutul mai ridicat in vapori de apa favorizeaza formarea nucleelor de condensare.

Dinamica aerului se caracterizeaza prin predominarea vanturilor din sectorul nord-vest cu o frecventa medie anuala de 22%, nord cu o frecventa de 15%, vest cu o frecventa de 14% si sud-est cu 12%. Calmul atmosferic a inregistrat o frecventa medie de 10% si este caracteristic anotimpului rece, cand se asociaza cu inversiunea termica si este frecvent in cursul noptii si diminetii.

Din cauza incalzirii inegale a suprafetei active, in sezonul cald, se formeaza o circulatie locala activa,in care rolul principal in procesul dispersiei il au curentii ascendenti si descendenti.

Sursa de impurificare reprezentata prin Combinatul Petrochimic Pitesti este amplasata la circa 5 km pe directia sud-sud est de orasul Pitesti.

Acidul cianhidric rezultat ca produs secundar de reactie este valorificat la sinteza derivatilor triazinici de tip atrazin, folositi in agricultura.

Cele doua linii de rafinare a ierbicidului atrazin elimina in atmosfera mediului inconjurator prin cosul de evacuare cantitati medii de pulberi atrazin in jur de 10kg/ora.

In cadrul combinatului functioneaza si instalatia pentru fabricarea negrului de fum, prin arderea in conditii speciale a metanului si a fractiunilor grele rezultate la rafinarea petrolului.Pulberile de negru de fum se elimina permanent prin cosurile de evacuare a gazelor reziduale rezultate in procesul arderii si prin instalatiile de ventilatie a sectiei de granulare, cat si la esaparile periodice de scurta durata in timpul executarii operatiei de decocsare a reactoarelor.

Zona investigata cuprinde un teritoriu cu o lungime de 18 km pe directia nord-sud intre comunele Stefanesti si Cersani si 18 km pe directia vest-est intre comunele Albota si Cateasca.In acest perimetru, pulberile prezinta urmatoarea dispersie:

-Perimetrul periuzinal este incadrat de izoliniile de concentratie maxima de 4 g/mp/luna si minima de 1g/mp/luna.

-Urmarind configuratia izoconcentratiilor se constata orientarea lor spre punctele Cersani, Oarja, Cateasca, zone situate in directia dominanta a vantului.

-O orientare secundara se constata spre punctul de la Albota, situat la o inaltime egala cu nivelul cosurilor la care se evacueaza noxele in atmosfera.

-Vanturile din sectorul sud-est si sud, desi au o frecventa, transporta pulberile spre orasul Pitesti si spre Stefanesti.In zona punctului de la Stefanesti, pulberile neputand escalada dealurile se depun pe pantele si la poalele acestora, in concentratii in jur de 1g/mp/luna.

-Punctele de recoltare de la Oarja, Cersani, Albota sunt incadrate de izoconcentratiile de 4 si 3 g/mp/luna, valorile cele mai ridicate;punctele de la Bradu, Cateasca, Prundu se incadreaza intre izoconcentratiile de 3 si 2 g/mp/luna. Cel mai putin afectat cu pulberi totale este punctul de la Stefanesti, considerat de altfel punct de referinta cu cele mai scazute concentratii de noxe.

-Pulberile de negru de fum sunt exprimate printr-un numar de sase izolinii de concentratie.Valoarea maxima din perimetru este marcata de izoconcentratia de 0,6g/mp/luna, iar cea minima de 0,1g/mp/luna.

In linii generale, izoconcentratiile de pulberi de negru de fum prezinta aceeasi configuratie ca si cele ale pulberilor totale.

In concluzie, in perimetrul periuzinal al Combinatului Petrochimic Pitesti se constata o orientare a concentratiei pulberilor in lungul culuarului de vale al Argesului pe de o parte si in directia dominanta a vanturilor pe de alta parte.

Din tabelul de mai sus se constata ca inversiunile termice se inregistreaza cu frecventa mai mare in perioada decembrie-martie si in general predomina inversiunile de tip radiativ, ca urmare a racirii intense a suprafetei active in cursul noptii si spre dimineata.Acest tip de inversiune se semnsleaza si in perioada calda a anului si in general sunt de scurta durata (cateva ore).

Se poate spune ca, in zona perimetrului investigat noxele sunt emise in atmosfera fie prin surse punctiforme dirijate, cat si prin surse liniare situate mai aproape de sol.Astfel, ionul sulfat este emis in atmosfera intr-o cantitate de 568 mg/mc. iar punctele de investigatie sunt urmatoarele:cartier Prundu (Pitesti)la o distanta de 3000 m fata de sursa pe directie nord-est; comuna Albota pe directie vest la circa 6000 m;comuna Oarja la aproximativ 7000m pe directie sud-est;comuna Stefanesti la circa 8000m pe directie nord si comuna Cateasca pe directie est, sud-est la o distanta de 10000m.

Calculul de dispersie a fost aplicat in trei situatii de stari atmosferice, instabilitate, inversiune puternica si moderata, pentru a se putea compara rezultatele obtinute in conditii favorabile dispersiei si in conditii de mentinere a noxelor in apropierea suprafetei active.

Valorile concentratiilor de ioni sulfat rezultate in urma calculului sunt prezentate in tabelul de mai sus si sunt reprezentate si pe harta cu izolinii de concentratii.

Analizand repartitia concentratiei noxelor rezultate in urma calculului de dispersie se pot trage urmatoarele concluzii:

-cele mai scazute valori ale concentratiei ionului sulfat in tot perimetrul investigat se inregistreaza in conditiile de instabilitate, cand dispersia se face orizontal si vertical.In aceasta situatie concentratiile ionului sulfat sunt cuprinse intre 2,97 mg/mc si 0,26 mg/mc.

-cele mai ridicate valori ale concentratiilor ionului sulfat se inregistreaza in situatia in care se instaleaza la sol inversiune puternica.In acest caz ca in tot perimetrul concentratiile sunt de aproape 4 ori mai mari decat in conditii de instabilitate. Noxele sunt mentinute in apropierea suprafetei active in concentratii cuprinse intre 6,12 si 1mg/mc.

-in conditiile instalarii inversiunii moderate, concentrasiile in perimetru oscileaza intre 3,43 mg/mc si 0,43 mg/mc , valori ridicate fata de conditiile favorabile dispersiei.

Atat inversiunea moderata, dar in special cea puternica, constituie conditii in care dispersia se face pe orizontala numai in apropierea suprafetei solului, ducand la cresterea nivelului de concentratie in limite foarte mari,daca situatia ar persista mai mult de 48 de ore.