Poluarea apei
Calitatea
apei influenteaza nu numai ecosistemul acvatic, dar si calitatea celorlalti
factori de mediu(sol, vegetatie). Astfel studii recente efectuate de US
Environmental Protection Agency au stabilit tulburari ale sistemului endocrin
la anumiti pesti, stridii, aligatori, broaste prin compusi
chimici, care polueaza habitatul lor acvatic.Aceste modificari endocrine sunt
incriminate si asupra organismului uman, reprezentand obiectul unor studii
actuale si de perspectiva. Protectia mediului in general si a
apei in special reprezinta preocupari si actiuni in cadrul
politicilor in toate tarile fiind inclus in programe de educatie a
populatiei in acest sens.
Prin
poluare se intelege modificarea compozitiei naturale a apei care limiteaza
folosinta ei, modifica ecosistemele acvatice si altereaza starea de sanatate a
consumatorilor. In cele mai multe tari principalele surse de poluare sunt
reprezentate de efluentii industriali, apele reziduale menajere, apele reziduale din
agricultura.
In unele tari industria
miniera si petroliera reprezinta surse majore de poluare inclusiv la noi in tara.
Agricultura in S.U.A. este principala sursa de poluare pentru 64% din cursurile
de apa si 57% din lacuri.
Se
estimeaza in general pentru o localitate in functie de numarul de locuitori,
gradul de dezvoltare industriala sau agricola un consum intre 100-500 m3
apa pe zi si locuitor.
Consumul specific de apa, reprezinta
cantitatea totala de apa furnizata unei localitati impartita la numarul de
locuitori si se exprima in m3 pe 24 ore. Exprima gradul de
dezvoltare si standardul de viata; astfel in
tari foarte dezvoltate consumul este de 500 m3 pe persoana, cateva inregistreaza 1000 m3,
iar in SUA peste 2000 m3.
Cateva tari in curs de dezvoltare au contradictoriu
un consum foarte mare de apa (Argentin
Se
observa de asemenea o crestere a nutrientilor (nitrati si fosfati) adusi de
apele pluviale si menajere, contribuind la eutrofizarea
amenajarilor de apa. Acesti nutrienti se infiltreaza in zonele cu agricultura
intensa si precipitatii mari, in apa freatica. Eutrofizarea apare in apele cu
viteza mica de curgere si in special in
apele statatoare, in ultimul timp fenomenul fiind prezent si in Marea Neagra.
Cresterea concentratiei acestor elemente favorizeaza dezvoltarea in exces a
algelor, determinand un consum mare de oxigen, care limiteaza procesul de
autoepurare si modifica proprietatile organoleptice ale apei.
Aceste
surse (exceptand apele pluviale) sunt permanente, punctiforme (point-sources),
bine cunoscute si sunt supuse unor procedee de epurare inainte de deversare. De
aceea, impactul lor asupra mediului si sanatatii este mai redus si pot fii
supravegheate. Exista insa si surse de poluare accidentala a apei (nepunctiforme)
prin depozitarea necontrolata a deseurilor solide care nefiind cunoscute nu pot
fii supravegheate si neutralizate, reprezentand un risc major asupra mediului si
sanatatii. La noi in tara se considera ca doar 35% din sursele de poluare sunt
punctiforme (organizate) si 65% sunt cele nepunctiforme.
