Institutiile mediului - institutiile mediului din Romania

Cadrul institutional. Institutiile mediului

Aparitia si dezvoltarea problemelor protectiei mediului si in special multiplicarea preocuparilor in aceasta privinta, care au culminat in 1972 cu orga­nizarea primei Conferinte a O.N.U. privind mediul (Stockholm, iunie 1972) au deter­minat si o vasta miscare de adaptare si institutionalizare a politicilor ecologice, atat in plan national, cat si in plan international.

Institutiile mediului din Romania

Scurt istoric

Aparitia si dezvoltarea institutiilor avand obiective si atributii in materia protectiei mediului sunt strans legate de evolutia conceptiilor si preocuparilor privind ocrotirea si conservarea naturii. Desigur, aparitia primelor structuri administrative privind unele elemente naturale de mediu (padurile, apele, solul ori subsolul etc.) sau de supraveghere a anumitor activitati, precum vanatoarea, pescuitul s.a., au inclus si aspecte referitoare la gospodarirea si ocrotirea naturii. Intr-adevar, inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in cadrul ministerelor apar o serie de servicii, consilii etc. specializate in gestionarea anumitor factori de mediu, care, chiar daca nu vizau direct si protectia si conservarea acestora, contribuiau, cel putin indirect, la realizarea unor asemenea obiective.

Aparitia, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a preocuparilor vizand con­ser­varea naturii a stimulat si un proces corespunzator la nivelul organismelor si structurilor administrative. Intrucat activitatile in materie au fost prin excelenta de natura stiintifica, vizand cu precadere acumularea de material faptic si de identificare a bogatiilor patrimoniului natural al tarii, cadrul institutional de desfasurare a lor a fost asigurat de catre o serie de institutii stiintifice, precum Academia Romana, universitatile etc.

Dupa decembrie 1989, dezvoltarea institutiilor mediului a cunoscut mai multe formule organizatorice, care reflecta, intr-o masura semnificativa, prioritatea acordata de catre noile autoritati problematicii ecologice.

Intr-o viziune oarecum integratoare, prin Decretul nr. 11 din 28 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvarii Nationale s-a infiintat Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator, prin reorganizarea Consiliului National al Apelor, Ministerului Silviculturii si Consiliului National pentru Protectia Mediului Inconjurator, care se desfiintau.

La nivelul evolutiilor administrative, dupa primele alegeri libere de la 20 mai 1990, in cadrul celui de-al doilea guvern roman s-a optat pentru un minister al mediului, ca organ central de specialitate al administratiei de stat. In ciuda schimbarii denumirii, atributiile si structura organizatorica respectiva au ramas relativ aceleasi. Astfel, intr-o viziune sectoriala, atributiile erau grupate pe cele trei mari domenii: ape, mediu si paduri, carora le corespundeau structuri administrative adecvate.

O masura, inexplicabila juridico-ecologic a fost aceea din iulie 2003, prin care s‑a desfiintat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, cele doua departamente fiind transferate Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. In urma presiunilor exigentelor pregatirii aderarii la UE, ministerul a fost reinfiintat, in vechea formula, in martie 2004, cu costurile administrativ-juridice aferente.

Guvernul stabilit dupa alegerile din noiembrie 2004 a conservat formula prin Hotararea Guvernului nr. 408 din 23 martie 2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). Definit ca „organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica”, MMGA „realizeaza politica in domeniile mediului si gospodaririi apelor la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigura si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului in domeniile respectiv, indeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si control in aceste domenii” [art. 1 alin. (3)].

Pentru atingerea acestor obiective, ministerul indeplineste urmatoarele functii, stabilite oficial:

a) de strategie, prin care se elaboreaza, in conformitate cu politica economica a Guvernului si cu tendintele pe plan mondial, strategia de dezvoltare in domeniul mediului si gospodaririi apelor si se proiecteaza instrumentele financiare necesare;

b) de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional pentru realizarea obiectivelor din domeniul sau de activitate;

c) de administrare, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil, in domeniul sau de activitate;

d) de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern si extern, in domeniul sau de activitate;

e) de autoritate de stat, prin care se asigura aplicarea si respectarea reglementarilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor care isi desfasoara activitatea in subordinea, sub autoritatea, si, dupa caz, in coordonarea sa.

f) de coordonare a utilizarii asistentei financiare nerambursabile acordate Romaniei de Uniunea Europeana in domeniul mediului;

g) de gestionare a creditelor externe, altele decat cele comunitare, in domeniul sau de activitate.

Document online: La Mezza - una regione storica del Medio Oriente che include l'Antico Egitto Proiect: Italia - relieful, natalitatea, sistemul legislativ si Economia

Unitati aflate in subordinea MMGA

In subordinea MMGA functioneaza urmatoarele institutii publice cu personalitate juridica: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” si Garda Nationala de mediu.

A. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) (infiintata prin Hotararea de Guvern nr. 1625/2003 si reorganizata prin Hotararea de Guvern nr. 459/2005) reprezinta un „organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica”, ale carui atributii privesc planificarea strategica, monitorizarea factorilor de mediu, autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului, implementarea legislatiei si politicilor de mediu la nivel national, regional si local [art. 1 alin. (1)]. Definita de actul normativ de organizare ca „autoritate de executie si implementare a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor” (art. 3), indeplineste patru functii principale: de suport tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor si politicilor sectoriale de mediu, de implementare a legislatiei de mediu, de coordonare a activitatilor de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la nivel national regional si local si de autoritate in autorizarea activitatilor cu impact potential asupra mediului si asigurarea conformarii cu prevederile legale, in realizarea carora indeplineste atributiile stabilite de lege.

Agentiile regionale pentru protectia mediului (in numar de 8, conform celor 8 agentii regionale de dezvoltare) sunt institutii publice cu personalitate juridica care indeplinesc atributiile ANPM la nivel regional, in domeniile implementarii strategiilor si politicilor de mediu, legislatiei in vigoare si coordoneaza elaborarea planurilor de actiune la nivel regional. Emit acte de autorizare in domeniul protectiei mediului.

Agentiile judetene pentru protectia mediului sunt institutii publice cu personalitate juridica, in subordinea ANPM, cu statut de servicii publice deconcentrate si indeplinesc atributiile aferente autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului la nivel judetean.

B. Garda Nationala de Mediu (GNM) (reorganizata si functionand conform Hotararii de Guvern nr. 440/2005) este institutie publica „de inspectie si control”, cu statut de „organ de specialitate al administratiei publice centrale”, avand personalitate juridica si aflata in subordinea M.M.G.A.

Ca „un corp specializat de control si inspectie” Garda are atributii in materia „prevenirii, constatarii si sanctionarii incalcarii prevederilor legale privind protectia mediului, apelor, solului, aerului, biodiversitatii, precum si a celor prevazute in legile specifice domeniului controlului poluarii industriale si managementul riscului, fondului de mediu si altor domenii prevazute de legislatia specifica in vigoare, inclusiv privind respectarea procedurilor legale de emitere a avizelor, acordurilor si autorizatiilor de mediu si gospodarire a apelor emise de autoritatile competente” [art. 3 alin. (2)].

In plan teritorial, GNM are in subordine 8 comisariate regionale, institutii cu personalitate juridica a caror structura organizatorica include 41 de comisariate judetene, Comisariatul Municipiului Bucuresti si Comisariatul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, organizate ca servicii fara personalitate juridica in cadrul comisariatelor regionale de care apartin.

C. Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii (ARBDD)” (constituita prin Legea nr. 82/1993, cu modificarile ulterioare) este o institutie publica, cu personalitate juridica, avand ca misiune „administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes national al rezervatiei, precum si pentru refacerea si protectia unitatilor fizice-geografice aferente acesteia”.

Conducerea ARBDD este realizata de Consiliu stiintific (format din 15 membri, dintre care 3 reprezentanti ai administratiei publice locale) si Colegiul executiv, ambele organisme avand ca presedinte pe Guvernatorul Rezervatiei. Corpul de inspectie si paza realizeaza supravegherea intregului teritoriu al rezervatiei si sanctioneaza nerespectarea masurilor de protectie stabilite conform legii. Administratia indeplineste functia de autoritate de mediu pe teritoriul rezervatiei si organism de gestiune a problemelor de protectie si conservare a patrimoniului natural al zonei deltaice, conform statutului sau intern si international de rezervatie a biosferei.

Organisme consultative         

Pe langa Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor functioneaza urmatoarele organisme consultative:

a) Comitetul Ministerial pentru Situatii de Urgenta;

b) Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrari Hidrotehnice;

c) Comitetul National Roman pentru Programul Hidrologic International;

d) Comisia nationala de acordare a etichetei ecologice;

e) Comitetul consultativ de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit;

f) Comitetul interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national;

g) Comisia tehnico-economica;

h) Centrul Roman pentru Reconstructia Ecologica a Raurilor si Lacurilor.

Structuri pentru probleme ecologice globale

A. Comisia Nationala privind Schimbarile Climatice (CNSC) (infiintata prin Hotararea de Guvern nr. 1275/1996 si reorganizata prin Hotararea de Guvern nr. 658/2006) este un organism interministerial, fara personalitate juridica (coordonat de MMGA, dar aflat in subordinea Consiliului interministerial pentru agricultura, dezvoltare si mediu!) care ,,promoveaza masurile si actiunile necesare aplicarii unitare pe teritoriul Romaniei” a obiectivelor si prevederilor Conventiei-cadru privind schimbarile climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997), ratificate de Romania.

B. Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon (CNPSO) (infiintat prin Hotararea de Guvern nr. 243/1995) constituie un organism interministerial, fara personalitate juridica, menit sa promoveze masurile si actiunile necesare aplicarii pe teritoriul Romaniei a prevederilor de la Viena privind protectia stratului de ozon, adoptata in anul 1985, a protocoalelor si amendamentelor ulterioare la acesta conventie, ratificate de statul roman.

Alte structuri

Sub autoritatea MMGA functioneaza Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), iar in coordonarea sa: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”– I.N.C.D.M. Constanta, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta-Dunarii” – I.N.C.D.D.D. Tulcea, Administratia Fondului pentru Mediu, Administratia Nationala “Apele Romane”.

A. Administratia Fondului pentru mediu (organizata prin Ordonanta de urgenta nr. 196/2005, aprobata prin Legea nr. 105/2006) este institutie publica cu personalitate juridica, in coordonarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Administratia Fondului are in principal, urmatoarele atributii: a) urmareste constituirea si gestionarea Fondului pentru mediu; b) intocmeste planul anual de lucru si bugetul de venituri si cheltuieli; c) analizeaza, selecteaza si finanteaza proiectele pentru protectia mediului aprobate in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta si conform cu procedurile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu; d) urmareste si controleaza implementarea proiectelor aprobate si finantate din Fondul pentru mediu; e) finanteaza lucrari destinate prevenirii, inlaturarii si/sau diminuarii efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor [art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 196/2005].

Ca structuri de decizie ale institutiei functioneaza Comitetul de avizare si Comitetul director.

B. Administratia Nationala ,,Apele Romane” (infiintata prin Ordonanta de urgenta nr. 107/2002) este caracterizata drept ,,institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, avand ca scop cunoasterea, protectia, punerea in valoare si utilizarea durabila a resurselor de apa, monopol natural de interes strategic, precum si administrarea infrastructurii Sistemului national de gospodarire a apelor” [art. 1 alin. (1)], care functioneaza ,,pe baza de gestiune si autonomie economica”.

In ciuda calificarilor legale, mai mult sau mai putin corecte din punct de vedere teoretic, Administratia este un organism de gestiune a unei resurse de importanta majora, ale carui atributii principale se refera la: gospodarirea durabila a resurselor de apa, administrarea si exploatarea infrastructurii sistemului national de gospodarire a apelor, gestionarea si valorificarea resurselor de apa de suprafata si subterane, cu potentialele lor naturale, si a fondului national de date in domeniu, protectia cantitativa si calitativa a acestora s.a.