Grindina - efectuarea si inscrierea observatiilor

GRINDINA - EFECTUAREA SI INSCRIEREA OBSERVATIILOR

A.GENERALITATI

Spre deosebire de alti parametri meteorologici asupra carora se efectueaza observatii continue, la toate termenele de observatie si in tot timpul anului, asupra depunerilor de gheata se executa observatii numai atunci cand se observa fenomenul. In decursul unui an, in sezonul rece, depunerile de gheata apar din cand in cand si dureaza de la cateva minute pana la cateva zile.

Observatiile si masuratorile depunerilor de gheata se efectueaza vizual si instrumental, in contextul obligatoriu al observarii si consemnarii si a altor fenomene sau parametri meteorologici. Astfel, se efectueaza: determinarea felului depunerii; stabilirea duratei stadiului de crestere; masurarea dimensiunilor si a greutatii depunerii maxime; stabilirea duratei totale a unui caz de depunere.

Primele doua operatii se efectueaza vizual, iar cea de a treia, instrumental. Spre deosebire de alti parametri meteorologici, observarea depunerilor de gheata trebuie sa se faca cat mai des, pentru a surprinde toate fazele si evolutia depunerilor. Dintre conditiile meteorologice, favorabile depunerilor de gheata, se mentioneaza: inseninarea cerului dupa advectii reci puternice si scaderea temperaturii aerului pana aproape de zero grade spre seara – pentru bruma; aparitia norilor Stratus si Stratocumulus densi sau a cetii dense si caderea burnitei sau a ploii marunte la temperaturi cu putin sub zero grade – pentru polei; aparitia cetii sau a aerului cetos, la temperaturi negative, asociate sau nu de vant – pentru chiciura; lapovita si ninsoare la temperatura aerului pana aproape de zero grade spre seara – pentru bruma; aparitia norilor Stratus si Stratocumulus densi sau a cetii dense si caderea burnitei sau a ploii marunte la temperaturi cu putin sub zero grade – pentru polei; aparitia cetii sau a aerului cetos, la temperaturi negative, asociate sau nu de vant – pentru chiciura; lapovita si ninsoare la temperaturi in jurul a zero grade – pentru lapovita si ninsoare care ingheata.

Rezultatele observatiilor si ale masuratorilor se noteaza in registrul RM-7, ele referindu-se fie la momentele caracteristice stadiilor de evolutie, fie la termenele de observatii climatologice (07, 13, 19, 01).

B.ETAPELE OBSERVATIEI

Pentru fiecare stadiu al depunerii, exista cateva etape (faze) caracteristice ale observatiei.

a.              La aparitia depunerilor:

stabilirea momentului aparitiei (anul, luna, ziua, ora) ;

determinarea felului depunerii (vizual) ;

curatirea de gheata a unei portiuni de 20 cm de pe conductoarele suplimentare, in conditiile in care a mai existat anterior o alta depunere. Portiunea de conductoare care se curata este intotdeauna cea dinspre stalpul de sud-vest al instalatiei;

observarea conditiilor meteorologice – fenomenele meteorologice asociate, nebulozitatea si felul norilor, directia si viteza vantului, temperatura aerului, grosimea stratului de zapada la rigla instalata langa chiciurometru.

b.             La incheierea stadiului de crestere:

stabilirea momentului incetarii cresterii (ziua, ora, minutul) ;

curatirea de gheata a conductoarelor suplimentare;

masurarea diametrului mare si a celui mic a depunerii de gheata de pe conductoarele fixe si mobile ale chiciurometrului;

scoaterea conductoarelor mobile de serviciu pentru cantarirea depunerii si inlocuirea lor cu conductoarele mobile de rezerva;

observarea conditiilor meteorologice asociate;

masurarea cantitatii de apa rezultate din topirea depunerilor de gheata de pe conductoare.

ANALIZA: Geomorfologia climatica – caracteristici generale ANALIZA: Masivul gilau-muntele mare - elemente fizico-geografice

c.              La disparitia depunerii:

stabilirea momentului disparitiei complete (ziua, ora, minutul);

observarea conditiilor meteorologice existente in acest moment.

C.STRUCTURA DEPUNERILOR DE GHEATA

Depunerile de gheata pot fi simple sau compuse.

Depunerea simpla este rezultatul dezvoltarii unui singur fenomen: poleiul, chiciura tare, chiciura moale, bruma, depunerea de lapovita si inghetarea depunerii de lapovita.

Depunerea compusa consta din cateva straturi de diferite feluri de depuneri de gheata si se formeaza prin supraracirea succesiva a doua sau mai multe ,,depuneri simple’’. De cele mai multe ori, peste poleiul depus se aseaza chiciura tare, iar peste lapovita inghetata se aseaza fulgi de zapada uscata. Rareori, peste depunerea de chiciura tare se formeaza pojghita transparenta de gheata a poleiului, iar peste lapovita inghetata, chiciura.

Depunerile simple de gheata pe conductori

Depunerile compuse de gheata pe conductori

MODUL DE EFECTUARE A OBSERVATIILOR

d. Observatiile orare asupra depunerilor de gheata se efectueaza in urmatoarele etape:

- observatiile la termenele climatologice, care se executa la sfarsitul rondului preliminar, indiferent de stadiul depunerii. Ele au un continut diferit de la un stadiu la altul;

observatiile la termenele climatologice in stadiul de crestere a depunerii. Acestea constau in: examinarea conductoarelor suplimentare pe portiunea de 20 cm care a fost curatita pentru stabilirea felului depunerii; curatirea de gheata a conductoarelor suplimentare; masurarea diametrului mare si a celui mic pe conductoarele fixe; observarea fenomenelor meteorologice;

observatii la termenele climatologice in stadiul de mentinere sau de crestere a depunerii care constau in: examinarea conductoarelor suplimentare; masurarea diametrului mare si a celui mic a depunerilor de pe conductoarele fixe; observatii asupra fenomenelor meteorologice.

Dimensiunea depunerilor de gheata se masoara, pe cat posibil, la jumatatea conductorului, luandu-se in considerare si proeminentele situate la cel mult 2 cm una de alta. In conditiile in care depunerea de pe mijlocul conductorului este deteriorata, se alege o alta portiune pe care depunerea este intacta (naturala).

Forma depunerilor de gheata pe un conductor poate fi extrem de diferita (fig. 2,a – e). Din acest punct de vedere, se cere o grija deosebita la alegerea locului in care vor fi masurate diametrele depunerii (mare si mic).

Masurarea diametrului depunerii, executata cu grija pentru a se evita scuturarea lor, se executa cu sublerul, prin doua masuratori pe directii perpendiculare. Prin aceasta se stabileste diametrul mare D si diametrul mic d (fig. 2).

Fig. 4 Conductorii chiciurometrului

Diametrul D si grosimea T a depunerilor de gheata de diferite forme pe conductorii chiciurometrului (in sectiune)

Diametrul mare D este dispus pe directia principala a depunerii, reprezentand valoarea maxima a depunerii. El include si grosimea conductorului. Diametrul mic d reprezinta depunerea minima pe directia perpendiculara celei care corespunde diametrului mare. Daca depunerea este neuniforma pe conductor, semnalandu-se numai pe o parte a acestuia, in calculul diametrului mic nu se ia in considerare grosimea conductorului (v. fig. 2, d).

In cazul depunerilor uniforme, cu sectiune rotunda (fig. 2, e) cele doua diametre sunt egale. Inclinarea diametrelor fata de axul conductorului poate fi oarecare.

Daca se constata ca stadiul de crestere s-a incheiat doar pe unul din conductoarele suplimentare (E sau N), diametrul se masoara numai atunci cand acelasi stadiu se incheie si pe cel de-al doilea conductor.

Greutatea depunerilor se determina imediat dupa incetarea stadiului de crestere pe ambele conductoare ale chiciurometrului, cand depunerea ar trebui sa aiba dimensiuni maxime. Pentru determinarea greutatii depunerii se foloseste gheata recoltata de pe conductorul pe care depunerea este cea mai mare, conditia importanta fiind ca aceasta gheata sa fie reprezentativa.

Daca depunerea de pe conductor este afinata, pufoasa, se procedeaza dupa cum urmeaza:

se aseaza cada deschisa sub conductor si se apasa usor conductorul pana ce acesta intra, in capetele sale, in orificiile laterale ale cazii;

se curata capetele libere ale conductorului, ramase in afara cazii, fara a misca din loc cada;

se scoate conductorul mobil si in locul lui se fixeaza conductorul de rezerva;

se duce cada in biroul statiei, fara a o expune la o sursa de incalzire directa pe soba, pentru a se evita pierderea apei prin evaporare, in timpul topirii lente a ghetii;

apa rezultata prin topirea completa a depunerii se masoara cu eprubeta pluviometrica, cu o precizie de 0,1 mm.

In cazul depunerilor dense, compacte ( de exemplu, polei) se executa doua taieturi in depunere, la o distanta de 25 cm una de alta cu panza de ferastrau; taieturile se largesc apoi cu clestele-patent, in asa fel incat sa permita fixarea cazii pentru recoltarea probei depuse pe conductor. In rest, se procedeaza ca in cazul precedent. In cazurile in care depunerea nu asigura lungimea de 25 cm se decupleaza o portiune uniforma a carei lungime se masoara pentru calcularea corecta a greutatii ei. Daca o astfel de lungime este mai mica de 10 cm, determinarea greutatii nu se mai efectueaza.

Pentru determinarea greutatii depunerii pe un metru liniar de conductor se aplica formula

G=

in care:

G este greutatea depunerii;

N_d – numarul diviziunilor de eprubeta pana la care s-a ridicat nivelul apei

provenite din topirea completa a depunerii;

L – lungimea, in cm, a portiunii de conductor de pe care s-a recoltat

depunerea.