Evaluarea ciclului de viata

EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

E.C.V. este o tehnica menita sa evalueze aspectele de mediu si impactul potential  asociat cu precadere unui produs sau serviciu. Tehnica consta conform standardului ISO 14040 in:

realizarea unui inventar pentru intrarile si iesirile unui podus sau serviciu;

evaluarea impactului de mediu potential asociat intrarilor si iesirilor respective;

interpretarea rezultatelor analizei inventarului intrarilor si iesirilor, precum si a impactului de mediu asociat in corelatie cu obiectivele studiate.

E.C.V. studiaza aspectele de mediu si impactul asociat prin intermediul ciclului de viata al produsului incepand de la achizitia materiilor prime, continuand cu productia, utilizarea si eliminarea. In aceasta analiza trebuie avute in vedere cu precadere categorii generale de impact care se refera la utilizarea resurselor, sanatatea umana si consecintele ecologice.

E.C.V. poate contribui la:

identificarea oportunitatilor de diminuare a impactului generat de produse in diferite momente ale ciclului lor de viata;

luarea deciziilor corespunzatoare in industrie, organizatii guvernamentale si neguvernamentale (de exemplu: planificarea strategica, stabilirea prioritatilor, proiectarea sau reproiectarea produselor sau a serviciilor);

selectarea indicatorilor relevanti pentru performanta de mediu, inclusiv a tehnicilor de masurare;

imbunatatirea procesului de marketing (de exemplu: revendicari referitoare la mediu, schema de ecoetichetare sau declaratia de mediu a produselor).

Domeniul, limitele si nivelul de detaliere a unui E.C.V. depinde de subiectul acestuia si de destinatia atribuita studiului respectiv. In acest sens profunzimea si amploarea unui studiu de E.C.V. poate diferi considerabil in functie de scopul acestuia. Totusi raman valabile in toate cazurile principiile si cadrul stabilit in prezentul capitol, in conformitate cu prevederile ISO 14040. Trebuie subliniat de la inceput faptul ca E.C.V. nu trateaza aspectele economice sau sociale ale produsului. In acest sens principalele limitari ale tehnicii E.C.V. sunt:

Natura alegerilor si prezumtiilor facute in cadrul E.C.V. (ex.: stabilirea granitelor sistemului, selectarea surselor de date si categoriile de impact) pot fi subiective.

Modelele utilizate pentru realizarea analizei inventarului sau pentru evaluarea impactului sunt limitate de ipotezele facute si nu pot fi disponibile pentru toate impacturile sau solicitarile potentiale.

Rezultatele studiilor de E.C.V. focalizate pe probleme globale sau regionale pot sa nu fie corespunzatoare pentru solicitarile locale (de ex.: conditiile locale pot fi prezentate inadecvat in cadrul unor conditii regionale sau globale).

Precizia studiilor E.C.V. poate fi limitata de accesibilitatea sau disponibilitatea datelor relevante, sau de calitatea datelor (de ex.: discontinuitati, tipuri de date, agregari, valori medii, specificul zonei).

Lipsa unor dimensiuni temporale si spatiale in datele de inventar utilizate pentru evaluarea impactului introduc incertitudinea in rezultatele obtinute, aceasta incertitudine variind in functie de caracteristicile spatiale si temporale ale fiecarei categorii de impact.

In cele ce urmeaza vom defini principalii termeni utilizati in prezentul capitol.

Produs

ansamblu de unitati de procese materiale si energetice conectate care indeplinesc una sau mai multe functii determinate.

NOTA: In intelesul acestei definitii termenul “produs” utilizat singur poate reprezenta si un ansamblu de produse, un proces energetic sau un serviciu.

unitate de produs

cea mai mica parte a unui produs pentru care sunt colectate date cand se efectueaza o evaluare a ciclului de viata

ciclu de viata

etape consecutive si intercorelate ale unui produs, de la achizitia materiilor prime sau generarea resurselor naturale la eliminare finala

evaluarea ciclului de viata

interpretarea si evaluarea intrarilor, iesirilor si a impacturilor de mediu potentiale asociate produselor prin intermediul ciclului de viata al acestora

evaluarea impactului ciclului de viata

faza a evaluarii ciclului de viata cu scopul de a intelege si evalua marimea si semnificatia impactului de mediu potential asociat unui produs

interpretarea ciclului de viata

faza a evaluarii ciclului de viata in care rezultatele analizei inventarului, ale evaluarii impactului sau a celor doua impreuna, sunt combinate avand un scop si domeniu de aplicare bine definit, pentru a ajunge la concluzii si recomandari concrete.

analiza inventarului ciclului de viata

faza a evaluarii ciclului de viata care implica interpretarea si cuantificarea intrarilor si iesirilor, pentru un produs dat prin intermediul ciclului sau de viata

intrare

material sau energie care intra intr-o unitate de proces

iesire

material sau energie care paraseste unitatea de produs

unitate functionala

performanta cuantificata a unui produs in scopul utilizarii ca unitate de referinta in studiul de evaluare a ciclului de viata

alocare

delimitarea intrarilor sau iesirilor fluxurilor unei unitati de produs sau a unui produs aflat in studiu.

declaratie comparativa

revendicari privind mediul referitoare la superioritatea sau echivalenta unui produs fata de un alt produs concurent care indeplineste aceeasi functie

flux elementar

material sau energie care intra in sistemul aflat in curs de studiu, care a fost preluat din mediu fara o transformare anterioara datorata unei activitati umane

parte interesata

individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii

practicant

persoana sau grup care conduce o evaluare a ciclului de viata

materie prima

material primar sau secundar care este utilizat pentru a realiza un produs

limitele produsului

interfata intre un produs si mediu sau alte produse

transparenta

prezentare deschisa, cuprinzatoare si inteligibila a informatiei

deseuri

orice iesire a unui produs care este inlaturat

1  Descrierea generala a evaluarii ciclului de viata

1.1 Caracteristicile de baza ale E.C.V.

Metodologia de elaborare al unui studiu de E.C.V. trebuie sa tina seama de respectarea unor principii si caracteristici de baza. Acestea pot fi:

Studiile E.C.V. trebuie sa trateze sistematic si adecvat aspectele de mediu ale produselor, de la achizitia materiilor prime la eliminarea finala.

ANALIZA: Geomorfologia climatica – caracteristici generale ANALIZA: Masivul gilau-muntele mare - elemente fizico-geografice

Gradul de detaliu si desfasurarea in timp a studiului E.C.V. poate varia intr-o gama larga, in functie de definirea scopului si a domeniului de aplicare.

Domeniul de aplicare, ipotezele, descrierea calitatii datelor, metodologiilor si rezultatele studiilor E.C.V. trebuie sa fie transparente. Studiile E.C.V. ar trebui sa puna in discutie si sa asigure documentatia necesara si sursele de date, care sa fie clare si communicate corespunzator.

Necesitatea stabilirii unor prevederi, in cazul promovarii unor E.C.V., pentru respectarea confidentialitatii si drepturilor de proprietate intelectuala.

Metodologia E.C.V. ar trebui sa fie deschisa in vederea includerii noilor descoperiri stiintifice si a imbunatatirii in domeniul tehnologiei.

Aplicarea unor cerinte specifice studiilor E.C.V. care sunt utilizate pentru a face declaratii comparative si care nu sunt accesibile publicului.

Nu exista nici o baza stiintifica pentru reducerea rezultatelor E.C.V. la un singur indicator general avand in vedere complexitatea si schimbarile ce pot apare in sistemul analizat in diferite stagii ale ciclului de viata.

Nu exista o metoda unica pentru realizarea studiilor E.C.V. Organizatiile trebuie sa dea dovada de flexibilitate pentru a implementa practic rezultatele E.C.V., bazat pe solicitarile si cerintele specifice ale utilizatorului.

1.2 Etapele E.C.V.

E.C.V. trebuie sa includa definirea clara a scopului si domeniului de activitate, analiza inventarului intrarilor si iesirilor, evaluarea impactului si interpretarea rezultatelor.

2 Cadrul metodologic pentru elaborarea E.C.V.

O cerinta generala in procesul de E.C.V. este ca definirea scopului si domeniului de activitate sa se faca in conformitate cu prevederile specifice ale standardelor ISO 14000. In acest sens scopul si domeniul de aplicare a unui studiu E.C.V. trebuie sa fie clar definite si concordate cu obiectivul fixat.

Din studiul E.C.V. trebuie sa rezulte clar si fara ambiguitati motivele tinta (cei carora se intentioneaza sa li se comunice rezultatul studiului).

2.1 Domeniul studiului

In definirea domeniului acoperit de studiul E.C.V. trebuie sa se ia in consideratie si sa se descrie clar urmatoarele puncte:

functiile produsului sau, in cazul studiilor comparative, cele ale produselor;

delimitarea limitelor produsului;

procedurile de alocare;

tipurile de impact, metodologia pentru evaluarea impactului, si interpretatrea ulterioara care va  fi data acestora;

cerintele referitoare la date;

ipotezele avute in vedere;

limitarile impuse;

cerintele referitoare la calitatea datelor initiale;

tipul de analiza critica, daca exista;

tipul si formatul raportului cerut pentru studiu.

E.C.V. al produselor reprezinta o tehnica interactiva, astfel incat uneori este necesar ca domeniul studiului sa fie modificat in timpul desfasurarii acestuia, pe masura ce sunt colectate informatii suplimentare.

2.1.1 Functia si unitatea functionala

Domeniul unui studiu de E.C.V. trebuie sa specifice clar functiile sistemului (produsului) aflat in studiu. O unitate functionala reprezinta o masura cantitativa a performantei intrarilor si iesirilor functionale ale produsului. Scopul primar al stabilirii unitatii functionale este furnizarea unui nivel de referinta la care sa se raporteze intrarile si iesirile. Aceasta unitate comuna de referinta este necesara pentru a asigura posibilitatea compararii rezultatelor E.C.V. Compararea rezultatelor E.C.V. este deosebit de importanta atunci cand sunt evaluate diferite sisteme pentru a fi siguri ca aceste comparari sunt efectuate utilizand o baza comuna. Un sistem poate avea mai multe functii posibile iar functia selectata pentru studii poate depinde de scopurile si domeniul studiului. In acest caz unitatile functionale conexe trebuie sa fie definite si masurabile la randul lor.

Este important de subliniat faptul ca termenul de “unitate functionala” i se ataseaza intelesul de performanta. De exemplu unitatea functionala pentru un sistem (produs) de vopsitorie poate fi definita ca marimea suprafetei protejate prin alpicarea unei cantitati date de vopsea, pentru o perioada de timp specificata.

2.1.2 Limitele sistemului (produsului)

Inainte de inceperea studiului de E.C.V. trebuie stabilite clar limitele sistemului analizat (interferentele acestuia), intrucat acestea determina care dintre unitatile de produs trebuie sa fie incluse in cadrul E.C.V. Exista o serie de factori care ajuta la determinarea limitelor sistemului analizat printre care se pot include insasi intentia initiala care a determinat studiul, ipotezele (prezumtiile) facute, anumite criterii eliminatorii, datele si fondurile de care dispunem, grupurile tinta caruia i se adreseaza studiul. Determinarea intrarilor si iesirilor, nivelul de agregare al datelor de care dispunem, precum si modelarea sistemului in ansamblu trebuie sa fie consecvente cu scopul studiului. Sistemul (produsul, intrarile si iesirile) trebuie sa fie astfel modelat incat intrarile si iesirile la interfata produsului sa reprezinte fluxuri elementare. Toate criteriile utilizate pentru stabilirea produsului trebuie sa fie identificate si justificate in descrierea domeniului studiului. Studiile E.C.V. in cadrul carora se face o declaratie comparativa destinata a fi prezentata publicului trebuie sa realizeze o analiza a fluxurilor materiale si energetice, care trebuie de asemenea prezentate si justificate in domeniul studiului.

2 .1. 3 Cerinte referitoare la calitatea datelor

Cerintele privind calitatea datelor trebuie sa se refere la:

timp - asociat cu acoperirea geografica;

acoperirea geografica;

precizia, si reprezentativitatea datelor;

consecventa si reproductibilitatea metodelor utilizate in cadrul E.C.V.;

cat de complete sunt datele de care dispunem;

sursele datelor si reprezentativitatea acestor surse;

incertitudinea informatiei.

Atunci cand un studiu este utilizat pentru a realiza o declaratie comparativa care este prezentata in public, cerintele referitoare la calitatea datelor mentionatre mai sus trebuie sa fie satisfacute in mod obligatoriu.

2.1.4 Comparatia intre sisteme (produse)

In studiile comparative, trebuie sa fie evaluata echivalenta sistemelor care sunt comparate inainte de interpretarea rezultatelor. Sistemele trebuie sa fie comparate utilizand aceeasi unitate functionala sau consideratii metodologice echivalente.Orice diferente intre sisteme referitoare la acesti parametrii trebuie sa fie identificate si prezentate in raportul studiului.

In cazul in care declaratiile comparative  sunt prezentate in public, aceasta evaluare trebuie sa fie condusa in conformitate cu procesul analizei critice. O alta cerinta pentru declaratia comparativa prezentata in public este obligativitatea realizarii unei evaluari a impactului.

2.1.5 Analiza critica

Analiza critica este o tehnica care verifica daca studiul E.C.V. a indeplinit cerintele prezentate in acest capitol referitoare la metodologie, date si rapoarte. Necesitatea, modul in care se conduce o analiza critica, si cine conduce analiza, trebuie sa se defineasca in domeniul studiului.

In general, analizele critice ale studiilor E.C.V. sunt optionale si pot utiliza orice variante de analiza. O analiza critica trebuie sa fie realizata obligatoriu pentru studiile E.C.V. utilizate pentru a face o declaratie comparativa prezentata in public si ea trebuie sa foloseasca procesul analizei critice .

2.2 Analiza inventarului ciclului de viata

2.2.1 Descrierea generala a inventarului ciclului de viata

Analiza inventarului implica o serie de proceduri pentru colectarea datelor precum si pentru efecuarea calculelor in vederea cuantificarii intrarilor si iesirilor unui produs. Aceste intrari si iesiri pot include aspecte legate de utilizarea resurselor si a eliminarilor in aer, apa, sol asociate produsului. Interpretarile care pot rezulta din aceste date, depind de scopul si domeniul E.C.V. De asemenea, aceste date constituie baza pentru intrarea in actiunea de evaluare a impactului ciclului de viata.

Procesul de desfasurare a analizei inventarului este iterativ. Pe masura ce datele sunt colectate si se cunoaste mai mult despre sistem, pot fi identificate cerinte noi, date sau constrangeri care pot impune modificarea procedurilor de colectare a datelor astfel incat scopurile studiului sa fie atinse. Uneori pot fi identificate probleme care impun chiar revizuirea scopului sau a domeniului studiului.

2.2.2 Procedurile pentru colectarea datelor si efectuarea calculelor pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor

Datele calitative si cantitative necesare realizarii inventarului trebuie sa fie corelate pentru fiecare unitate de produs care se inscrie in limitele stabilite pentru produsul analizat.

Colectarea datelor poate fi un proces consumator de resurse si intensiv. Constrangarile practice intalnite in procesul de colectare a datelor trebuie avute in vedere si prezentate in domeniul si documentatia raportului studiului.

Cateva consideratii semnificative referitoare la alocarea si calculele pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor sunt prezentate mai jos:

Procedurile de alocare sunt necesare atunci cand avem de-a face cu sisteme care presupun produse multiple (de ex.: produse multiple de la rafinarea petrolului). Fluxurile de materiale si de energie ca si eliminarile si evacuarile in mediu asociate, trebuie sa fie alocate diferitelor produse in conformitate cu procedurile declarate, care trebuie sa fie bine documentate si justificate.

Calcularea fluxului de energie ar trebui sa ia in consideratie diferitele surse de combustibil si energie, inclusiv electricitate utilizate, eficacitatea conversiei si distributiei fluxului de energie ca si intrarile si iesirile asociate cu generarea si utilizarea fluxului de energie.

2.3 Evaluarea impactului ciclului de viata

Faza evaluarii impactului unui produs de-a lungul intregului ciclu de viata intentioneaza sa evalueze semnificatia impacturilor de mediu potentiale utilizand rezultatele analizei inventarului ciclului de viata. In general, acest proces implica asocierea datelor intrarilor si iesirilor cu impacturile de mediu specifice in scopul intelegerii acestora.

Faza de evaluare a impactului poate include printre altele:

repartizarea datelor referitoare la inventarul intrarilor si iesirilor pe categorii de impact (clasificare);

caracterizarea si modelarea datelor inventarului in interiorul categoriilor de impact (caracterizarea);

posibila asociere a rezultatelor in cazuri specifice si numai cand aceasta actiune este semnificativa (aprecierea).

NOTA: Datele dinainte de apreciere ar trebui sa ramana disponibile.

2.4 Interpretarea ciclului de viata al produselor

Interpretarea este faza E.C.V. in care constatarile din analiza inventarului intrarilor si iesirilor, precum si din evaluarea de impact sunt combinate impreuna. In cazul studiilor inventarului ciclului de viata, sunt luate in considerare numai constatarile analizei inventarului, consecvent cu scopul si domeniul definit pentru a se ajunge la concluzii si recomandari.

Constatarile interpretarii pot lua forma unor concluzii sau recomandari pentru cei care iau decizii, in stransa corelare cu scopul si domeniul studiului.

Faza de interpretare poate implica atat procesul iterativ de analiza si revizuire a domeniului E.C.V., cat si natura si calitatea datelor colectate, in stransa corelatie si consecvent cu scopul si domeniul studiului.

Constatarile fazei de interpretare ar trebui sa reflecte rezultatele oricarei analize efectuate.

3  Raportarea

Rezultatele unei E.C.V. trebuie sa fie impartiale, raportate complet si cu acuratete audientei tinta careia ii sunt destinate.

Tipul si formatul raportului trebuie sa fie definit in etapa de stabilire a domeniului studiului.

Cand rezultatele E.C.V. sunt comunicate catre o terta parte, interesata alta decat destinatarul sau practicantul studiului, trebuie pregatit un raport special pentru o terta parte. Acest raport constituie un document de referinta si trebuie sa fie disponibil oricarei terte parti cu care se comunica.

Raportul de terta parte trebuie sa acopere urmatoarele aspecte:

a) Aspecte generale:

1)   Destinatarul E.C.V., practicantul E.C.V. (intern sau extern);

2)   Datele raportului;

3)   Declaratia ca studiul a fost realizat in conformitate cu cerintele standardului international ISO 14040.

b) Definirea scopului si a domeniului;

c) Analiza inventarului ciclului de viata;

d) Evaluarea impactului ciclului de viata;

e) Interpretarea ciclului de viata:

1)   Rezultatele;

2)   Prezumtiile si limitarile asociate cu interpretarea rezultatelor, metodologia si datele conexe;

3)   Evaluarea calitatii datelor.

f) Analiza critica:

1) Numele si apartenenta celor care efectueaza analiza;

2) Rapoartele analizei critice;

3) Raspunsuri si recomandari.

In cazul realizarii unor declaratii comparative, trebuie ca in raport sa se faca referire la urmatoarele probleme:

Analiza fluxurilor materiale si energetice pentru a justifica includerea sau excluderea lor;

Evaluarea preciziei si reprezentativitatii datelor utilizate;

Cat de complete sunt datele de care dispunem;

Descrierea echivalentei sistemelor aflate in comparatie in conformitate cu paragraful 2.1.4;

Descrierea procesului de analiza critica.

4 Analiza critica

4.1 Descrirea generala a analizelor critice

Procesul de analiza critica trebuie sa puna in evidenta ca:

Metodele utilizate pentru realizarea E.C.V. sunt in concordanta cu cerintele prezentate in acest capitol, cerinte ce corespund prevederilor stndardului ISO 14040;

Metodele utilizate pentru realizarea E.C.V. sunt corecte din punct de vedere stiintific si tehnic;

Datele utilizate sunt corespunzatoare si rezonabile in relatie cu scopul studiului;

Interpretarile reflecta limitarile identificate si scopul studiului;

Raportul studiului este tansparent si in concordanta cu cerintele prezentate in acest capitul.

O analiza critica nu poate nici valida si nici verifica scopurile care sunt alese pentru o E.C.V., sau utilizarile date rezultatelor E.C.V.

Domeniul si tipul de analiza critica dorita trebuie sa fie dafinit in etapa de stabilire a domeniului studiului E.C.V.

4.2 Necesitatea efectuarii analizei critice

O analiza critica poate facilita intelegerea si spori credibilitatea studiilor E.C.V. de exemplu prin implicarea partilor interesate.

Chiar daca a fost efectuata o analiza critica aceasta nu presupune in mod automat ca declaratiile comparative bazate pe respectivul studiu E.C.V. sunt in mod cert corecte sau aprobate.

4.3 Domeniul analizei critice

Daca se realizeaza o analiza critica a unui studiu E.C.V., trebuie definit inca in faza de stabilire a scopului si domeniului studiului si domeniul analizei critice. Domeniul analizei critice trebuie sa identifice:

- de ce este in curs initierea unei analize critice;

- care este domeniul acoperit si pana la ce nivel de detaliu;

- cine este necesar sa fie implicat in acest proces.

De asemenea, va trebui ca in domeniul analizei critice sa se includa si acordurile de confidentialitate referitor la continutul studiului de E.C.V.

4.3.1  Participarea unui expert intern pentru efectuarea analizei critice

O analiza critica poate fi realizata folosind resurse interne ale organizatiei. Intr-un astfel de caz, aceasta trebuie sa fie efectuata de un expert intern, independent de studiul E.C.V.

Acest expert ar trebui sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard si sa aiba pregatirea tehnica si stiintifica necesara.

O declaratie referitoare la analiza este pregatita de persoana care conduce studiul E.C.V. si apoi este analizata la nivel intern de catre expertul intern independent. De asemenea, declaratia referitoare la analiza poate fi pregatita in intregime de catre expertul intern independent.

Declaratia referitoare la analiza trebuie sa fie inclusa in raportul studiului E.C.V.

VI 4.3.2  Participarea unui expert extern pentru realizarea analizei critice

O analiza critica poate fi realizata cu mijloace externe organizatiei. In astfel de cazuri, aceasta trebuie sa fie realizata de un expert extern, independent de studiul E.C.V.

Acest expert trebuie sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard international si sa aiba pregatirea tehnica stiintifica necesara.

Ca si in cazul expertului intern, este pregatita o declaratie referitoare la analiza de catre persoana care conduce studiul E.C.V. Uterior aceasta este analizata de catre expertul extern independent. De asemenea, declaratia referitoare la analiza poate fi pregatita in intregime de catre expertul extern independent.

Declaratia referitoare la analiza, comentariile practicantului si orice raspunsuri la recomandarile facute de cel care analizeaza, trebuie sa fie incluse in raportul studiului E.C.V.

4.3.3 Analiaza efectuata de partile interesate

Un expert extern independent este ales de catre beneficiarul initial al studiului pentru a fi presedintele unei comisii de analiza. Bazandu-se pe scopul, domeniul si bugetul disponibil, presedintele alege alte persoane independente calificate pentru a efectua analiza.

Aceasta comisie poate include alte parti interesate afectate de concluziile stabilite de studiul E.C.V., cum sunt agentiile guvernamentale, organizatiile neguvernamentale sau concurentii.

Declaratia referitoare la analiza si raportul comisiei de analiza ca si comentariile expertului si raspunsurile la recomandarile facute de cel care analizeaza sau de comisia de analiza, trebuie sa fie inclusa in raportul studiului E.C.V.