Degradarea Hidrosferei, degradarea solului, degradarea scoartei terestre

Degradarea Hidrosferei

Prin degradarea apei se intelege schimbarea calitatii fizico-chimice si biologice a apei. Degradarea are loc pe cale naturala prin:

-         trecerea apei prin unele roci solubile

-         eutrofizarea apelor statatoare = procesul de imbogatire excesiva in elemente nutritive solubile. Cresterea nutrientilor in apa determina inmultirea rapida a a algelor. Inmultirea exagerata a algelor, numita „inflorirea apelor”, duce la scaderea cantitatii de oxigen din apa (prin consumarea oxigenului in descompunerea algelor), la moartea animalelor acvatice si la inmultirea unor bacterii ce produc hidrogen sulfurat.

Sursele antropice de poluare a apelor sunt:

1 Industria:

-         cu ape uzate evacuate direct in apa;

-         cu substante chimice deversate accidental in apa;

Cele mai poluante ramuri industriale sunt: ind. chimica si ind. alimentara. Abatoarele consuma in medie 500 l/apa/zi pentru fiecare animal sacrificat. In marile dezvoltate ind chimica procoaca 30% din poluarea apelor, deversand: detergenti, acizi, titei – din exploatare, transport si prelucrare.

2. Agricultura : activitatile agricole sunt raspunzatoare pentru poluarea apelor cu pesticide si ingrasaminte

      -   direct prin imprastiere; 

-   ajunse prin infiltrare in apele subterane;

-   antrenate de apele de siroire in rauri si lacuri.

Combinatele zootehnice pot polua apa cu dejectiile animaliere.

3. Transporturile

Se remarca poluarea cu hidrocarburi din transportul prin conducte sau din spalarea tancurilor petroliere, la care se adauga accidentele navale. Anual sunt deversate cca. 10-15 mil t/petrol.

4.Asezarile omenesti – direct, prin evacuarea apelor menajere, prin aruncarea deseurilor in apa, iar indirect prin spalarea de catre apele de siroire a unor suprafete cu deseuri.

Tipuri de poluanti

a.    anorganici: Hg,  detergenti, hidrocarburi, Pb, Zn, etc.

b.    organici: agenti patogeni (bacterii, virusi)

c.    radioactiva - prin spalarea unor suprafete contaminate.

Degradarea solului

      In linii mari, degradarea solului reprezinta pierderea prin eroziune a stratului de humus, iar poluarea solului consta in schimbarea compozitiei sale chimice , schimbare care afecteaza evolutia normala a biocenozei aferente lui. Degradarii fizice si chimice i se adauga degradarea biologica ce semnifica dezechilibrarea activitatii microorganismelor din partea superioara a solului, avand cauze diverse: despaduriri, incendieri, suprapasunat, ingrasaminte,

Principalele forme de deteriorare a solului sunt:

     distrugerea masei de sol prin eroziune instalata si accelerata prin:

defrisare, destelenire;

-      suprapasunat;

-      practicarea monoculturii;

-      lucrari agricole necorespunzatoare;

-      lucrari de constructii, exploatarea unor resurse prin decopertare

     pierderea nutrientilor din sol (defertilizarea) prin : incinerarea vegetatiei, prin practicarea monoculturii, exagerarea fertilizarii si folosirea pesticidelor (datorita efectelor secundare asupra micro- si macroorganismelor acestuia);

     compactizarea (compactarea) solului prin batatorire;

     poluarea:

-  cu pesticide; Un efect negativ deosebit de important al acumularii pesticidelor in sol il reprezinta distrugerea ramelor.

-  prin acidifiere favorizata de utilizarea ingrasamintelor chimice;

-  prin salinizare in urma irigatiilor nerationale (Campia Indului, Valea Eufratului).

Eseu: Invesul bi0pedogeografic Proiect: Test final Geografie generala - clasa a V-a

-  alcalinizarea insoteste cateodata salinizarea, si consta in cresterea concentratiei de sodiu

-  prin exces de apa, ca urmare a irigatiilor nerationale;

-  cu dejectii animaliere

-  cu produse petroliere

-  cu substante toxice provenite din industrie

-  infestari biologice provenite de la asezarile omenesti, depozitele de deseuri, etc.

Degradarea scoartei terestre

Artificializarea  reliefului consta in modelarea scoartei terestre de catre om si crearea reliefului antropic.

Cauzele care duc la degradarea scoartei terestre sunt:

naturale – hazardele naturale a caror manifestare de cele mai multe ori este datorata activitatilor umane. Ex: alunecarile de teren, inundatiile, ciclonii, secetele, la care se adauga cutremurele, vulcanii, etc.

antropice :

Industria este raspunzatoare pentru modelarea reliefului prin: exploatarea minereurilor in subteran sau in mine mine, cariere, halde de steril =depozit cu steril – material nefolositor de la minereuri; amenajarea bazinelor hirografice baraje, diguri, canale, tunele,

Agricultura modeleaza relieful prin declansarea sau intensificarea unor procese geomorfologice si aparitia formelor specifice (alunecari de teren, organisme torentiale, rigole, ravene, ogase, etc) si prin crearea unor forme de relief antropice:

     agroterase: forme de relief antropic , cu aspect de treapta, amenajate pe versanti pentru culturi agricole;

     poldere : portiune de campie maritima, castigata pe seama marii , prin lucrari de indiguire si desecare;

     „poteci de vite”: trepte inguste pe versantii montani cu pajisti , create prin solifluxiune si accentuate de vite prin pasunat.

Transporturile : rambleu = terasament construit din pamant pentru a sustine o cale ferata , o sosea; debleu = excavatie pentru instalarea unei cai de comunicatie; tunele, etc

POLUAREA  ATMOSFEREI

      Reprezinta schimbarea compozitiei naturale a aerului prin patrunderea unor elemente straine cu efecte nocive in timp asupra mediului inconjurator.

Sursele de poluare

Naturale:

      -     vulcanismul

-         furtunile de nisip

-         procesele de descompunere a materiei organice

Antropice

      -    mobile

-         fixe

industria 17% - chimica, metalurgica, energetica

activitatile agricole

transporturile

turismul

   Tipuri de poluanti

1.    Gazosi: Nox, Sox, Cox, O3, CH4, NH3

2.    Solizi: particulele solide in suspensie (praf, cenusi, metale, sare), particule lichide in suspensie (pesticide, petrol, acizi, aerosoli)

3.    Sonori

4.    Radioactivi

CMA = concentratia maxima admisa, se exprima in mg/kg, mg/m³, ppm (1 cm³/1 m³), in functie de natura poluantului, concentratia, nocovitatea, starea de agregare. In toate tarile exista norme care limiteaza concentratia subst toxice in atm. Poluantii pot persista in atmosfera de la cateva zile la peste 100 ani (cum este cazul freonilor).

1. Poluantii gazosi

    CO – monoxidul de carbon provine din arderea combustibililor fosili (ind energ electrice, transp); este deosebit de toxic, blocheaza transportul oxigenului din sange;

    CO – dioxidul de carbon provine din arderea combustibililo fosili; prin arderea a 1t carbune = 3 t CO cresterea concentratiei din atm a dus la incalzirea globala a planetei.

Nox – monoxizii de azot provin adin arderea combustibilillor fosili transp auto si din folosirea ingras chimice cu azot; NO distruge alveolele pulmonare si determina caderea frunzelor la plante; contribuie de asemenea la formarea ploilor acide;

    So – Bioxidul de sulf provine din arderea combust fosili, din ind neferoasa si alimentara; produce acidifierea solului si degradarea constructiilor, boli respipratorii si contribuie la formarea ploilor acide.

    CFC – clorofluorocarbonii (fronii) sunt subst sintetizate in 1928 si utilizate ca agent frigorific, pentru obbtinerea polistirenului, ca solvent, la fabr spray-urilor. Din 1987 aceste subst au fost interzise in multe state dezvoltate printr-un acord incheiat la Montreal, deoarece ataca moleculele de ozon din stratul de ozon care apara pamantul la inalt de 25-30 km, subtiindu-l si formand adevarate „gauri” in stratul de ozon protector fata de radiatiile ultraviolete f nocive (cancer).

2 Poluantii solizi si lichizi

  Funinginea – din arderea incompleta a combustib solizi (termocentrale, instalatii casnice), transp, ind cauciucului si tipografica;

   Pulberile industriale cu metale grele – Plumb – f toxic anemie, se acumuleaza in organism, boala saturnism; Cadmiu – are o puternica actiune toxica asupra oranismului, Mercurul din ind chimica f toxic;

  Pulberile sedimentabile din ind cimentului, pot patrunde in plamani unde se depun; reduc transparenta atmosferei, diminueaza procesele de fotosinteza ale plantelor (totul se acopera de alb)

3 Poluantii radioactivi

Provin din ind energ nucleare si dun experientele nucleare, din depozitarea deseurilor radioactive. Radiatiile β, α sunt radiatii corpusculare cu putere de ionizare mare (α) care pot produce mutatii atunci cand patrund in oranism prin ingerare sau inhalare.

4. Poluarea sonora

  Zgomotele = suprapunere dezordonata de sunete; unitatea de masura este decibeleul ( a zecea parte a BELL). Zgomotele peste 120 db devin daunatoare auzului:

Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot). Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite. Acestea sunt:

a)circulatia sau transporturile

b)industria

c)constructiile si montajele

d)comertul

e)copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistrand 70-80 db

f)terenurile sportive si stadioanele(zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100d.B.

g)animalele(cainii,pisicile,pasarile)pot tulbura linistea mai ales noaptea.

Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80 db

    Camioane 80-90 db

    Carute 50-60 db

    Stadioane, aeroporturi 90 -100 db

    Radio 80 db

    Aspiratorul 70 db

    Cantatul 85 db

   Trantitul usii 80 db

Efecte :

      -    tulburari auditive

-         accelerarea pulsului

-         cresterea tensiunii arteriale

-         gastrita, colita, insomnie

-         diabet, ulcer, nevroze, cefalee

Vibratiile sunt unde care percepute de ureche la frecvente intre 16 – 16 ooo oscil/sec;

1 Hz = 1 osc/sec ; ultrasunete peste 16 000 osc /sec, trepidatii sub 16 osc /sec