Asigurarea impotriva radiatiilor ionizante - regimul privind asigurarea impotriva radiatiilor ionizante

1. Cadrul analizat

Poluarea radioactiva este o agresiune 'aproape perfecta' cu caracter multilateral si universal, fiind contaminat aerul, apa, solul si subsolul, iar prin intermediul elementelor ecosistemului se distruge in mod lent tot ceea ce este viu. Poluarea radioactiva are impact instantaneu si pe termen lung asupra tuturor formelor de viata vegetala si animala

Trebuie amintit ca in sol, in general se gasesc urmatoarele substante radioactive: kaliu, toriu, uraniu, cesiu134/137 si strontiu 90, cu perioada de fisiune lunga (25 - 50 de ani).

Pe parcursul evolutiei sale omul s-a adaptat acestor radiatii si celor provenite de la soare, atmosfera si de la apele oceanelor, acest fapt dovedind ca radiatiile, in anumite limite, sunt inofensive pentru viata.

Aparitia radioactivitatii artificiale, implementarea tehnicilor nucleare si utilizarea izotopilor in mai toate sectoarele vietii (economie, cercetare, medicina, transporturi, domeniul militar s.a.) au determinat cresterea vertiginoasa a riscului de poluare radioactiva.

Extinderea ariei de folosinta a energiei nucleare si a izotopilor a facut sa se mareasca numarul potentialelor surse de poluare radioactiva si, implicit, gradul de risc.

Principalele surse de poluare radioactiva sunt: exploziile nucleare, centralele atomonucleare, armele nucleare, navele cu propulsie nucleara, iradierea medicala, extractia, transportul si prelucrarea minereului radioactiv, deseurile radioactive etc.

2. Regimul privind asigurarea impotriva radiatiilor ionizante

Potrivit art. 2, pct. 70 din O.U.G. nr. 195/2005, sursa de radiatii ionizante este o entitate fizica, naturala, realizata sau utilizata ca element al unei activitati care poate genera expuneri la radiatii, prin emitere de radiatii ionizante sau eliberare de substante radioactive.

Dezvoltarea si concretizarea reglementarilor privind radiatiile ionizante a fost facuta prin Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare (modificata prin Legea nr. 16/1998, O.U.G. nr. 204/2000; Legea nr. 384/2001; Legea nr. 193/2003; Legea nr. 549/2004 sI prin Legea nr. 63/2006).

Principalul instrument juridico-administrativ de realizare a acestui regim de asigurare impotriva radiatiilor este reprezentat de autorizarea activitatilor din domeniul nuclear, pe calea acordului si autorizatiei de mediu.

Acordul si autorizatia de mediu privind instalatiile cu risc nuclear major, respectiv centralele nuclearo-electrice, reactoare de cercetare, uzine de fabricatie a combustibilului nuclear si depozite finale de combustibil nuclear, se emit de catre Guvern.

In celelalte cazuri se emite autorizatie pentru activitatea nucleara de catre Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare care este autoritatea competenta in domeniul nuclear in Rom`nia. In aceasta calitate ea are ca atributii elaborarea normelor tehnice, standardelor si regulamentelor de aplicare privind: protectia populatiei si a mediului in zonele de risc nuclear, protectia fizica a materialelor si instalatiilor nucleare, nivelurile si planurile de interventie care privesc evenimentele transfrontaliere si transportul substantelor radioactive.

In cadrul unitatilor autorizate, activitatile care implica folosirea de materiale radioactive si instalatii nucleare pot fi exercitate, pe baza de permise de catre personalul care indeplineste conditiile necesare at`t in ce priveste pregatirea profesionala, c`t si de sanatate. Permisul se acorda de catre Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare.

In vederea asigurarii protectiei populatiei impotriva radiatiilor, amplasarea obiectivelor sau a unitatilor nucleare se face in conditii speciale geografice, meteorologice si hidrologice, in jurul obiectivelor nucleare de baza (reactori nucleari, centrale electronucleare uzine de prelucrare a combustibilului nuclear, mine radioactive s.a.) fiind stabilit un perimetru de protectie sanitara

Controlul activitatilor nucleare este exercitat de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului si alte autoritati competente potrivit legii si poate fi control preventiv, operativ, curent si ulterior.

Potrivit art. 30 - 34 din Legea nr. 111/1996 el se realizeaza:

a)      in vederea eliberarii autorizatiei solicitate;

b)      in perioada de valabilitate a autorizatiei periodic sau inopinat;

c)      pe baza notificarii titularului autorizatiei;

d)      atunci c`nd ar putea exista instalatii, materiale, alte surse sau informatii ca s-ar putea desfasura activitati nucleare.

In privinta personalului expus profesional pericolului de iradiere, pe l`nga verificare acestora in vederea acordarii permisului mai sus mentionat, masurile de protectie se asigura prin: protectia individuala care consta intr-un ansamblu de masuri tehnice, de dotare si organizatorice, destinate sa asigure personalului respectiv cel mult doza maxima admisa corespunzator; protectia in zona de lucru constituita din ansamblul de masuri tehnice de dotare si organizare, care in conditiile normale de functionare trebuie sa asigure la locul de munca, respectarea dozelor maxime admise; norme tehnice, organizatorice si administrative de reducere la minimum a posibilitatilor de aparitie a unor incidente sau accidente nucleare si limitarea consecintelor acestora, in raport cu posibilitatile tehnice actuale; instruirea personalului.