Delta dunarii - rezervatie a biosferei

DELTA DUNARII - REZERVATIE A BIOSFEREI

Delta Dunarii este cea mai reprezentativa delta din Europa si una dintre cele mai complexe din lume.Aceasta reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate vegetatii si faune-piscicole si ornitologice.Aici exista cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa si anume peste 300 de specii de pasari,unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege.Aceasta minune a naturii in adevaratul sens al cuvantului este un obiectiv turistic foarte important al tarii noastre,reprezentandu-ne cu mare success.Aceasta frumusete rara a naturii nu este exploatata la adevarata sa valoare nici in zilele noastre ea ascunzand lucruri nebanuite,de aceea Delta Dunarii este considerate asemeni unui univers viu in continua expansiune.

Istoria Deltei Dunarii incepe acum 10.000 de ani, prin depunerea a mai multor straturi de aluviuni succesive, a golfului in care se varsa initial Dunarea. Din nisipul si aluviunile aduse au aparut grinduri de nisip formandu-se treptat cele trei brate cunoscute in acest moment ca Sf Gheorghe, Sulina si Chilia.
       Prima atestare istorica despre Delta Dunarii a lasat-o Herodot, ''parintele istoriei'', care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta Dunarii, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa. Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idée reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.

Resursele hidroenergetice ca si miniere ale bazinului Dunarii de jos,sunt foarte abundente si variate.Dunarea strabate Romania pe o suprafata de 1075km.Ea reprezinta al doilea element natural care marcheaza configuratia naturala a Romaniei.

Fiind a doua delta ca marime din Europa(dupa cea a fluviului Volga) si a-23-a din lume,Delta Dunarii prezinta un interes cu totul deosebit din punct de vedere stiintific,turistic si economic prin bogatia peisasgistica prin fauna sa.

Reginea constituie cea mai insemnata zona piscicola din Romania. Se cultiva cereale si se cresc animale. Se mai exploateaza stuf pentru celuloza. Delta Dunarii prezinta o mare importanta turistica.

Delta Dunarii,rezultat complex al interactiunii dintre Dunare si mare,se gaseste in present in cea mai mare masura,sub influenta activitatii fluviului.Este situate in partea de est a Romaniei si la extremitatea sud-estica a Ucrainei si se prezinta in forma clasica a literei delta,avand forma unui con plat cu varful in punctual de separare a bratelor fluviului in zona stramtorilor dintre Orlovka si Isaccea.La est de acest punct,valea se largeste marcand delta propriu-zisa care,inainte ca fluvial sa se verse in Marea Neagra,se extinde pe o suprafata de 100Km patrati,iar de aici se continua in interiorul marii pe o distanta de aproximativ 10-15km.

Fiind inconjurata la nord de Podisul Bugeacului,la vest de Podisul Dobrogei de Nord si partial de Podisul Bugeacului,iar la est si sud-est de Marea Neagra,zona de varsare a Dunarii se individualizeaza net ca unitate fizico-geografica aparte si este formata din Delta Dunarii(inclusiv zonele lacustre de la nordul si sudul deltei propriu-zise)si secotrul maritim din fata deltei.Delta Dunarii se intinde in nord pana la paralela de 46 grade si 42 minute latitudine nordica,in sund pana la 44 grade si 24 minute latitudine nordica,spre vest pana la 28 grade si 14 minute lingitudine estica,iar inspre est pana la 29 grade si 46 minute longitudine estica.In limitele prezentate Delta Dunarii are o suprafata de aproximativ 564.000 ha dintre care 442.300 ha pe teritoriul Romaniei si 124.000 ha pe teritoriul Ucrainei.

Fluviul se desparte in trei brate principale de la nord spre sud,dupa cum urmeaza:Bratul Chilia,Bratul Sulina si Bratul Sf.Gheorghe.In delta fluviala predomina prafuri,argile,maluri si turbe.Este caracteristica prezenta foarte redusa a nisipurilor,pe cand in delta fluvio-maritima predomina nisipurile organice.

Pe toata intinderea Deltei Dunarii adancimea variaza,adancimile maxime fiind inregistrate pe bratele acesteia,pe bratul Chilia adancimea maxima fiind de -36m,pe bratul Sulina -18m,iar pe bratul Sf Gheorghe -26m.

Delta Dunarii este asemanator unei "retele" ea fiind formata din retea principala si secundara:

Reteaua principala este formata din bratele fluviale principale,acestea fiind cele 3 enumerate mai sus Chilia,Sulina si Sf Gheorghe.

Reteaua secundara este formata din sahale,garle,canale,jepse si periboine:

sahalele sunt foste brate ale Dunarii,aflate in prezent intr-un stadiu de colmatare

garlele sunt elemente de retea hidrografica naturala,caracterizate prin dimensiuni mult mai mici

jepsele sunt elemente depresionare de forma alungita care au rol de retea hidrografica numai in timpul apelor mari

periboinelele sunt mici sparturi de litoral

Clima Deltei este mai moderata, cu variatii de temperatura mai mici, cu un numar redus al zilelor de iarna ca si al celor tropicale, care se cifreaza la numai un sfert din cele inregistrate in Campia Baraganului. Presiunea atmosferica oscileaza in jurul a 760mm cu o variatie medie anuala de numai 6mm. Cu toate acestea ca si la impletirea elementelor morfo-hidrografice de natura diferita, delta Dunarii se inscrie si sub raport climatologic ca o zona a marilor contraste, reflectate fie prin frecventa fenomenelor, fie prin intensitatea lor.

Vanturile constituie elementul climatologic dominant si cu cat mergem spre gurile fluviului se inregistreaza o intensitate a acestora. Statistica inregistreaza la Tulcea circa 95 zile de calm pe an, in timp ce la Sulina numarul acestora este de numai 31. In general domina vanturile dinspre nord, frecvente toamna si mai ales in timpul iernii, cand intensitatea lor urca la valori medii de peste 20m/s, transformandu-se adesea in furtuni. Asemenea frecvente si intensitati exista si primavara mai ales in luna aprilie cand se produc schimbari ale vanturilor de est cu cele de vest, tot asa de puternice, secetoase care usuca pamantul si produc nori de praf. Vara, pe litoral, se produc brizele marii, iar in interiorul Deltei vanturile devin din ce in ce mai moderate, ajungandu-se ca in lunile august si septembrie ele sa se opreasca pe perioade mai mari.

In ceea ce priveste temperatura aerului si precipitatiile se constata o moderatie, Delta Dunarii fiind inconjurata de izoterme cu valoare termica de 11Grade Celsius. Iernile incep de obicei destul de tarziu si sunt relativ calduroase. Ele se fac simtite din a doua jumatate a lunii decembrie si dureaza pana catre sfarsitul lunii februarie. In tot acest interval se produc in general trei perioade de frig care persista de fiecare data in jur de 5-10 zile. Atunci atmosfera este uscata, iar temperaturile inregistreaza valori medii de -10 C, coborand insa si sub -25 C. Prima perioada de frig se produce la inceputul iernii, iar a doua cea mai puternica, se manifesta in a doua decada a lunii ianuarie, cand, la un ciclu de 8-10ani, se formeaza pod de gheata peste Dunare.Cu toate acestea, temperatura medie a lunii ianuarie inregistreaza -1 C. Al treilea val de frig se produce de obicei in a doua jumatate a lunii februarie. Zapada cade rar si se asterne in strat subtire, iar vanturile o spulbera din loc in loc si se topeste repede. Primavara vine mai tarziu cu doua si chiar cu trei saptamani fata de Campia araganului. In luna martie, in Delta se produc ceata, nebulozitate crescuta, burnita, au loc scaderi bruste de temperatura, chiar pana la -10 C. Daca in luna aprilie se mai inregistreaza inca temperaturi scazute, se intampla adesea ca acestea sa se schimbe brusc, crescand; atunci primavara vine intr-o singura zi, iar°cu 10 C si chiar cu 15 temperatura inregistreaza o crestere continua, caci luna mai este considerata de obicei inceputul verii. In acest anotimp calduros temperatura este in general moderata, precipitatiile descresc pana la instaurarea unor perioade de seceta chiar, iar vanturile se raresc ca frecventa si scad ca intensitate facand exceptie doar briza marii. Cateodata si pe timp scurt se produc si vara furtuni care ridica nori de praf si nisip de pe grindurile Deltei. Ploile sunt mai frecvente in luna iunie.

In Delta Dunarii, si mai ales in zona de varsare a apelor fluviului incepand din iulie si pana la sfarsitul lunii septembrie vara ne este cunoscuta ca cel mai frumos anotimp din tara. Toamnele se instaureaza incet si in prima parte sunt uscate. De la 10-15 noiembrie timpul devine racoros, cu ploi si ceata. Precipitatiile au un caracter continental si sunt in general reduse pana la 400mm pe an.La aceste precipitatii care ajung de obicei pe sol incalzit, ceea ce determina o evaporare rapida, se adauga si perioade prelungite de seceta. In contrast cu acest aspect se inregistreaza si ploi foarte mari a caror cantitate de apa depaseste 100 mm in 24 ore.

Lucrare: Biotehnologia Referat: Uretra

In Delta Dunarii,conditiile biologice deosebit de favorabile create de prezenta permanenta sau aproape permanenta a apei,face ca vegetatia sa se dezvolte luxuriant.predominanta elementului acvatic atrage dupa sine o dezvoltare predomananta a vegetatiei de baalta indeosebi a vegetatie palustre dure,din care caracteristic pentru Delta Dunarii este in primul rand stuful.Intr-adevar aici se gaseste cea mai compacta suprafata stuficola de pe glob(circa 240.000ha).

Prezenta si dezvoltarea vegetatiei sunt in directa dependenta de variatia in timp si spatiu a regimului hidric.De aceea in Delta Dunarii,intre repartitia vegetatiei si cea a elementelor morfo-hidrologice exista deseori o vizibila concordanta.De asemenea,ghiolurile,mlastinile,japsele,grindurile fluviatile,litoralul sau sectorul marin din fata deltei,constituind biotopuri si biocenoze aparte,au ficare dintre ele o vegetatie specifica.

Vegetatia in Delta Dunarii este in general de trei categorii: acvatica,plaustra si de uscat.

Vegetatia acvatica se afla in grupa complexelor de biotopi de garle,mlastini si lacuri.Ele ocupa portiunile cele mai adanci ale depresiunilor din acest sector al deltei.Dintre plantele submerse,cele mai frecvent intalnite sunt diferitele specii de Potamogeton,bradis,sarmulita sau varjoaica,coada calului,otratel,formatiuni de caracee si altele.Plantele submerse au o larga dezvoltare atat in ghioluri si garle putin adanci,cat si in mlastini.Flora deltei,insumand 955 de specii si 64 de subspecii,reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute in flora Romaniei.Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetatiei de balta,in special a stufului,care ocupa o suprafata de circa 235.000ha,rezultand cea mai intinsa arie de stufarisuri compacte din lume.Din punct de vedere biogeografic,predomina elementele euroasiatice,urmate de formele estice si cele cosmopolite si adventive,ceea ce evidentiaza inca odata gradul ridicat al influentei antropice.

In functie de biotopul pe care il ocupa,se intalnesc urmatoarele categorii de flora spontana:acvatica,emersa si submersa,palustra,halofila,psamofila,segetala si ruderala,paduri si pajisti.Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra este mult intinsa si reprezentata prin plante submerse(cosorul,bradisul,otratelul etc.)sau plante plutitoare(nuferii,ciulinii de balta,etc.)Urmeaza vegetatia specifica zonelor palustre reprezentata prin stuf,in amestec cu papura,pipirig si rogoz.Plaurul,ca una din cele mai caracteristice formatiuni ale deltei,reprezinta o impletitura deasa de rizomi si radacini de plante acvatice,resturi vegetale si maluri aluvionare.Acesta are cea mai larga dezvoltare in lacurile Matita-Merhei si Rosu-Puiu.Ca o unitate aparte se disting nisipurile litorale maritime,unde vegetatia prezinta o gradare caracteristica,cu trecere de la nisipul plajelor la dunele inalte.

Vegetatia terestra ocupa suprafete mai reduse si ea apare numai pe grindurile cele mai inalte,cum sunt:letea,Caraorman,Chilia,Stipoc si diferite grinduri fluviale.Ea este reprezentata prin paduri amestecate,zavoaie de salcie si pasuni.Padurile amestecate sunt constituite prin plop alb, plop negru,stejar, salcie alba,ulm,etc,ca si de o serie de arbusti (alun,porumbar,paducel,corn,catina alba si rosie) .Caracteristica pentru aceste paduri,care apar pe grindurile Letea si Caraorman,este prezenta plantelor agatoare:liana,Periploca,graeca,vita de vie salbatica,curpenul de padure si altele.Zavoaiele de salcii se intalnesc mai ales pe grindurile fluviatile,iar pajistile ocupa suprafete restranse,fie pe grindurile inundabile fie ce cele nisipoase cu specii arenicole.

Dupa cum am spus mai sus Delta Dunarii este o adevarata rezervatie in care flora este impresionanta dar fauna nu este cu nimic mai prejos ca maretie si grandoare. Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei - peste 3400 de specii, multe din ele fiind unice in lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic. Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian.Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii cosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci.

In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale(mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul, gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar . Fazanul a fost introdus prin colonizare, populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, ciocarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul. O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitor al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare.Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Fermecat de tot ce se iveste in drum, calatorul poposit aici nu stie ce sa admire mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor sau a vegetatiei, asezarile pescaresti intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost in Delta nu va uita pescuitul sau zilele petrecute la cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului, fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici.Trebuie sa precizam ca in Delta se poate pescui tot timpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. Este interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie. Dintre centrele turistice ale Deltei Dunarii amintim : Maliuc (cu amenajari pentru agrement), asezarile pescaresti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de cazare din aceasta zona sunt variate, pensiunile din zona oferind servicii care sunt unice in tara cum ar fi : cazare si masa, mancaruri traditionale, oferte de excursii in Delta Dunarii cu vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.

In marea intindere de stuf, caminul ce adaposteste in desisurile sale parte din cele 327 de specii de pasari, adica aproximativ 81% din avifauna Romaniei. Locul unde ferite de privirea ta cuibaresc 218 specii.

 Navigand pe canalele ce strabat acest teritoriu in lung si in lat, esti in permanenta insotit de pasari, in special de starci, egrete si din cand in cand de cate un pascaras albastru ce te amageste ca-l il vei putea fotografia.

 Cele mai numeroase specii de pasari ce le poti intalni in calatoria ta sunt cele acvatice, reprezentand 82% din avifauna acvatica europeana, 114 specii in total, din care aici cuibaresc 81 specii si migreaza prin Delta 60 specii.

O parte dintre aceste pasari sunt sedentare: pescarusul, piciorongul, starcul, lacarul cenusiu, cufundacul, lopatarul, cristeiul, fluierarul, stancuta, vulturul codalb, soimul dunarean, chirighita, bufnita, vanturelul, lisita, gainusa de apa, prundasii, porumbelul de scorbura, califarul alb, corcodelul, cioara, ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia.

Dar majoritatea pasarilor pasarilor ce pot fi intalnite fac parte din categoria celor migratoare: egreta mare, rata rosie, lebada, cormoranul mare, hoitarul alb migreaza din Asia ; lebada de iarna, fluierarul negru, becatina, huhurezul mare, rata salbatica migreaza din regiunea siberiana ; din zona sudica vin pelicanul comun si pelicanul cret, rata cu ciuf, barza alba, cocorul, lastunul de mal, iar gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru, garlita migreaza din regiunea arctica.

 Nimic nu se compara cand intalnesti in calatoria ta coloniile de pasari. In departare, pe lacuri, grinduri sau la malul Marii Negre, tacute sau zgomotoase, simple sau mixte, acestea ofera adevarate spectacole ce merita privite fara sa le tulburi cu prezenta ta.

Poti intalni aici diverse tipuri de colonii de pelicani ,cormorani, starci, lopatari, tiganusi, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi precum si colonii mixte de pelicani si cormorani sau de starci si lopatari. Stiati ca cea mai mare colonie mixta din Europa este cea din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova, unde se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu sute de perechi de pelican cret si cormoran mare?

 Unele dintre cele mai numeroase colonii de pasari sunt cele de la Uzlina, Nebunu, Sacalin-Zatoane, Purcelu sau cele din sudul Rezervatiei, de la Grindul Lupilor sau Grindul Chituc.

 Pe langa aceste specii de pasari, in zonele populate de oameni mai regasim si vrabia, randunica, gugustiucul, barza, mierla, pitigoiul, ciocanitoarea, acvila pitica, graurul si sa nu uitam codalub-ul, specii pe care le regasim in padurile Letea si Caraorman. Prepelita, ciocarlia, sunt specii specifice zonelor de pajiste de stepa nisipoasa.

Delta Dunarii este cu certitudine locul pe care il cauti, daca doresti sa observi pasarile.

Una din principalele bogatii faunistice a Deltei Dunarii este pestele, reprezentat prin 133 specii din care 31 de specii ce traiesc atat in apele dulci cat si in cele sarate si aici mentionam morunul, cega, nisetrul, pastruga, scrumbia de Dunare, cambula; 44 de specii ce traiesc numai in ape dulci, salaul, carasul, stiuca, linul, somnul, crapul, avatul, bibanul si cel mai bine reprezentate ca numar de specii 58, ce traiesc numai in apele saline din Marea Neagra si aici mentionam calcanul, sprotul, hamsia, stavridul etc.

Unii pesti migreaza pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunare si scrumbia albastra, care intra primavara in carduri pe rauri si pana la izvoarele Dunarii. La fel procedeaza si alte specii de pesti care in mod normal vietuiesc in Marea Neagra si in perioada de reproducere urca pe Dunare, exemplu morunul, nisetrul, cega, pastruga, somonul de Marea Neagra. Speciile de pesti de apa dulce, migreaza si ele in perioada de reproducere, dar pe distante mai mici si numai in zonele habituale.

Sase specii de pesti au fost introduse artificial de om in Delta Dunarii in perioada anilor 1920 - 1961, cu scopul de a se creste in fermele piscicole sau in mod accidental si aici mentionam: carasul argintiu, bibanul soare, novacul, sangerul, cosasul si o specie de biban de talie mica.

La gurile Dunarii traieste o specie mica de rechini, Squalus.

Pestii constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica, mentionand aici sturionii, ca relicve ale vechii faune ponto-caspice, specii ce in prezent sunt pereclitate datorita pescuitului industrial masiv.

Sa nu uitam sa amintim si importanta pestilor ca resursa economica si turistica, anual aceasta resursa a Deltei atragand mii de turisti fiind una din principalele tinte ale turismului in zona

Caras (Carassius auratus gibelio)

Prefera locurile cu vegetatie si fund malos, traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%, insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele. Se hraneste cu organisme vegetale si animale, pureci de balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc.

Prezinta un corp alungit, cap scurt, solzi mari si grosi, bine fixati. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate, de culoare cenusie-negricios- albastruie, care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe aurii, apoi argintie curat. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul, mai luminat sau mai putin luminat, in care traieste.

Caracteristici principale

Lungime: 15 - 20 cm (exceptional 40 cm)

Greutate: 200 - 300g (exceptional 2,5 kg)

Durata de viata: 6-8 ani

 Somn (Silurus glanis)

Traieste in ape adanci cu fundul malos. Este un peste de panda stand nemiscat mult timp in asteptarea prazii, de unde si numele de somn. Principala sa arma sunt mustatile care atrag pestisorii curiosi pe care acesta ii insfaca de cum s-au apropiat in deajuns pentru a fi o prada sigura. Se hraneste cu crustacei, pesti , broaste, lipitori, viermi mari. Spre sfarsitul toamnei se aduna in numar mare in gropane adanci unde, ingropati in mal, isi petrec iarna.
Prezinta un corp cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi.

Caracteristici principale:

Lungime: 0,5-1m (exceptional 3-4 m)

Greutate: 10 - 15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg insa poate ajunge pana la 400 kg ).

Durata de viata: pana la 100 de ani

Delta Dunarii - Agrement, Atractii turistice in zona:

TRASEE TURISTICE PE FLUVIUL DUNAREA:

Tulcea - Mila 35 - Paraul Sireasa - Paraul Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 - Crisan - Maliuc - Tulcea;2.Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Centrul de educatie ecologica si informare - Maliuc - Tulcea Tulcea - Maliuc - Centrul de educatie ecologica si informare - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Halta Rosu - Canalul Busurca - Sulina - Tulcea; Murghiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei; Jurilocva - Gura Portitei; Centrul de educatie ecologica si informare - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Paraul Lapatna - Canalul Lapatna - Lacul Trei Iezere; Localitatea Letea - loc. C.A.Rosetti - Padurea Letea - Lacul Nebunu si retur; Localitatea Caraorman - Padurea Caraorman - Lacul Erenciuc si retur; Localitatea Uzlina - Lacurile Uzlina si Isac - Canalul Isac 3 - Paraul Perivolovca - Canalul Ceamurlia - Canalul Crisan - Bratul Sulina - Centrul de educatie ecologica si informare - Crisan; Localitatea Nuntasi - Cetatea Histria - Lacul Sinoe si retur;

ATRACTII TURISTICE

Padurea Letea, cu flora si fauna specifice

Lacul Nebunu

Sate cu arhitectura etnica (Letea - influenta ucrainieana; C.A. Rosetti - influenta romaneasca; Periprava - influenta ruso-ucrainiana)

Localitatea Murghiol

Complexul turistic Pelican

Cetatea Histria

TRASEE CULTURALE Un fermecator circuit spre manastirile din nordul Dobrogei, ce include Manastirile Celic - Dere, Cocos si unicele biserici de rit vechi din lume, Vovidenia si Uspenia.Tulcea - Niculitel - ultimul este un oras cunoscut pentru podgoriile sale, dar si pentru situl arheologic descoperit in 1971, care cuprinde o basilica paleo-crestina, unica pe continent datorita arhitecturii originale.Tulcea - cetatile stravechi - include cetatea Enisala, intemeiata de catre genovezi in secolul XII, cetatile Argamum si Dinogetia, ambele ridicate in scop defensiv.

TULCEA - ATRACTII TURISTICE

Muzeul de arta - gazduieste operele pictorilor romani clasici, ai celor de avangarda, ale sculptorilor recunoscuti, 758 de icoane vechi pictate pe lemn si sticla din secolele XIX-XX, 311 piese de arta decorativa orientala (sec. XVIII-XX) si peste 3000 de piese grafice si de gravura, unice in Romania.

Muzeul de etnografie si arta populara - conserva portul traditional din Dobrogea de la inceputul sec.XX, portul traditional turco-tatar si macedo-roman din sec. XIX; obiecte de arta orientala din sec. XIX, artizanat traditional, accesorii vestimentare din argint din sec. XIX.