Geografie
Consideratii de geografie istorica - orasul pitestiCONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA - ORASUL PITESTI 0. Vatra de istorie si civilizatie a) La inceputurile istoriei Elementele de cultura materiala pastrate pe meleagurile tarii noastre demonstreaza ca aici au existat din cele mai vechi timpuri conditii prielnice de asezare si vietuire.Comunitatile umane ce vor fi fost au putut sa foloseasca bogatiile muntilor (aur, argint, lemn, pasuni) ale dealurilor si campiilor (terenuri pentru cultura cerealelor, vitei de vie). In lucrarea ,,Zorile istoriei in Carpati si la Dunare" , Dumitru Berciu face o minutioasa analiza a influentei mediului geografic in popularea teritoriului Romaniei in epoca preistorica, de la inceputurile societatii omenesti pana in perioada destramarii comunei primitive si aparitia culturii geto-dace Latene. Provinciile geografico-istorice ale Romaniei-Muntenia, Dobrogea, Moldova, Maramures, Crisana, Transilvania, Banatul si Oltenia-au avut o dezvoltare istorica unitara in spatiul carpato-dunarean, ca o ,,manifestare a fondului local, pe care actuala cercetare arheologica din tara noastra il are in vedere in cursul urmaririi dezvoltarii sociale in vremea straveche Cercetarile arheologice din ultimele doua decenii au adus o contributie de seama la cunoatterea vechimii popularii pamantului imbratisat de apele Argesului, ale afluentilor sai sau din locurile apropiate. Descoperirea pe valea Argesului a unor unelte apartinand culturii de tip ,,pebble tools sau a uneltelor ,,de prund -cele mai vechi din punct de vedere al tehnicii din cate se cunosc in Romania , apartinand indepartatului nostru stramos, si care dateaza din timpul paleoliticului inferior, plaseaza regiunea aceasta intre cele mai puternice centre apartinand paleoliticului inferior din Europa, cu aproximativ 600000 de ani i.e.n. Viata neolitica din S-E Romaniei este ilustrata de cultura Gumelnita (3000-1800 i.e.n.), caracterizata din punct de vedere arheologic, prin ceramica pictata cu grafit, numeroase unelte de silex, aparitia unor unelte de cupru (topoare in forma de pana), asezari pe boturi de deal-tip tell. Comunitatile omenesti din aceasta vreme locuiau in asezari in forma de tell, inconjurate din toate partile de ape, legate cu uscatul doar printr-o singura latura, pe marginea lacurilor sau pe pantele unor coline, promontorii de terasa. Cercetarile au aratat ca peretii incaperilor erau uneori pictati cu culori si motive geometrice; aveau incaperi special amenajate pentru cultivare si pentru dormit.Oamenii stiau sa confectioneze unelte de silex, avand ca materie prima silexul din prispa prebalcanica.Au mai fost descoperite cu ocazia sapaturilor :undite, podoabe, securi grele pline cu cupru, obiecte de aur -dovada a schimburilor ce se faceau. b) Cultura geto-daca Latene A doua epoca a fierului mai poarta denumirea de Latene, dupa localitatea cu acelasi nume de pe lacul Neuchatel din Elvetia.In mod conventional, in arheologia mondiala se foloseste denumirea de La Tene pentru a reprezenta cultura celtica si cea de Latene pentru a indica epoca a doua a fierului si cultura acestei epoci la alte popoare. Originalitatea si vitalitatea culturii geto-dace au putut fi puse in evidenta prin numeroasele descoperiri arheologice care au atestat superioritatea acestei culturi materiale in comparatie cu cea a altor triburi din jur. Urmele materiale ale culturii geto-dace au dat date pretioase privind extinderea teritoriului populat de daci, dar mai ales asupra vitalitatii sale, care s-a prelungit si dupa 106 e.n., in timpul ocupatiei romane si dupa aceea. Descoperirile de la Costesti si mai ales de la Popesti au scos la iveala diferite obiecte de arta apartinand stilului geto-dac. Vasile Parvan scria , in 1926, in ,,Getica ,, In adevar, dupa cum in varsta bronzului si in cea veche a fierului am constatat ca regiunea carpatica a dezvoltat o arta proprie, absolut diferentiata de cea a grupurilor etnografice inconjuratoare, si exercitata fie in materialul metalic al vremii, bronzul, fie in materialul specific transilvanean, aurul-,asa vom putea stabili o arta a argintului , caracteristic dacica.. In secolul IV i.e.n. , dupa cum dovedesc stirile transmise de autorii antici privind expeditiile lui Alexandru macedon, Yopirion si apoi a lui Lisimah,-existau pe teritoriul tarii noastre intarite, tip ,,dava,,.In zona Argesului se cunoaste cetate la Popesti. Aici se desfasura o viata cvasioraseneasca, cu ateliere mestesugaresti si piete unde puteau sa-si desfaca marfurile negustorii straini si autohtoni. La inceputul secolului I i.e.n. geto-dacii atinsesera cea mai inalta culme a dezvoltarii social-economice. Sapaturile arheologice efectuate la Popesti , pe malul Argesului , au readus in discutie problema , atat de controversata, a localizarii Argedavei, prezumtiva capitala a regilor daci, pomenita printre stirile pe care cunoscutul decret din Dionysopolis, in cinstea lui Acornion al lui Dionysios, le da cu privire la epoca lui Burebista (108).Stirea glasuieste lui Acarnion, in fruntea unei solii dionysopolitane , a calatorit pana la Argedavnon spre a intalni un personaj de seama, probabil un rege.Inscriptia a fost datata: 48 i.e.n. Numele cetatii designeaza cert resedinta unui rege get, elementul dava fiind caracteristic regiunilor populate de geto-daci, dar mai ramanea identificarea acesteia pe teren. Atrasi de asemanarea dintre numele Argedava si aceea de Arcedava al unei localitati din Banat, pomenita in epoca romana de Ptolemeu, unii cercetatori au identificat-o cu tinta calatoriei lui Acornion. Vasile Parvan este de parere ca cetatea pomenita ar putea fi pe Arges, intrucat Burebista avea nevoie de o resedinta ,,in sudul si S-V Carpatilor , in apropierea Dunarii. B.Daicoviciu adera la ipoteza lui V.Parvan si localizeaza chiar, Argedava , undeva pe cursul superior al Argesului, pe versantul sudic al Carpatilor , acolo unde in evul Mediu s-au dezvoltat si primele capitale ale Tarii Romanesti.
Radu Vulpe (108), in urma cercetarilor intreprinse cu ocazia sapaturilor de la Popesti, si pe baza faptului deja dovedit ca exista o intensa activitate economica geto-elenistica ,,atat sub aspectul importurilor de marfuri meridionale , cat si acela al productiei locale de obiecte imitate dupa cele grecesti,"emite ipostaza existentei Argedavei pe cursul inferior al Argesului, venind cu argumente extrem de convingatoare in acest sens. Pe Arges , comunicau cetatile dace din muntii Orastiei, cu orasele din Scitia Minor si ,,preluand ideal linia Argesului de la gura sa peste Dunare , se ajunge exact la Balcic, adica la Dionysopolis, patria lui Acornion." Sapaturile de la Popesti au scos la iveala, in coltul de S-E al cetatii, temeliile unei locuinte care, construita in maniera traditionala, reflecta si unele influente elenistice. Este foarte plauzibila ipoteza ca Burebista sa-si fi ridicat aici, aproape de Dunare, la Argedava, cetate, ,,cand a simtit necesitatea unui centru permanent, ca refugiu suprem la caz de nevoie si ca adapost pentru avutiile sale si pentru sanctuarele poporului geto-dac, s-a fixat in M-tii Orastiei, la Sarmisegetuza Regia de la Gradistea Muncelului, care dupa toate semnele , el a intemeiat-o". c) Continuitatea populatiei autohtone S-au gasit numeroase resturi de cultura materiala care atesta permanenta autohtonilor pe meleagurile argesene , incepand cu anul 106 e.n. , cand o parte din Dacia este cucerita si transformata in provincie romana, si pana in momentul formarii limbii romane si poporului roman. Problema continuitatii elementului dac are doua sensuri :persistenta dacilor sub stapanirea romana si continuitatea daco-romanilor dupa retragerea aureliana (91). Cercetarea castrelor romane a demonstrat ca populatia dacica a continuat sa traiasca in noile conditii social-economice, avand loc, treptat, un proces de romanizare ce trebuie considerat ca un prim pas spre cristalizarea elementului daco-roman, element etnic principal in formarea poporului si limbii romane. Muntenia n-a facut parte la inceput din provincia romana Dacia, decat dupa 193 cand imparatul Septimius Severus muta granita de la Olt mai spre E, si atunci numai partial. Cercetarile arheologice au dovedit continuitatea daco-romanilor si dupa 271 e.n. , cand are loc retragerea autoritatilor romane de la sud de Dunare. In comuna Chilia - langa Pitesti - au fost cercetate o asezare si o necropola, datate din a doua jumatate a secolului al III-lea e.n. , ce a apartinut unor daci liberi. Din secolul V-VII e.n. exista in regiunea noastra marturii istorice reprezentate prin diferite culturi, culturi ale populatiei locale, rurale, ce se indeletnicea , cu agricultura, cu pastoritul si mestesugurile. 3.1. Epoca straveche si veche Descoperirile arheologice din localitatea Pitesti au atestat existenta omului inca din paleolitic.Urme ale culturii materiale din aceasta epoca (unele apartinand culturii de prund si altor tehnici de prelucrare a pietrei-chopping tools, aschie clactoniana) sunt expuse in vitrinele Muzeului Judesean Arges. Neoliticul a fost dovedit in zona municipiului Pitesti , de asemenea, prin mai multe descoperiri arheologice. Evolutia acestei zone, in epoca bronzului a fost atestata prin numeroase vestigii arheologice, dintre care amintim un topor din piatra , un fragment dintr-o maciuca de lupta si o rasnita , prezentate in expozitia de istorie a Muzeului Judetean Arges. Teritoriul actual al municipiului Pitesti a fost locuit, in epoca fierului, de geto-daci. Zona Pitestiului a facut parte din Dacia Romana (106-271).In apropiere, la Albota, au fost descoperite urmele unui castru roman, asezat pe Limes Transalutanus. Continuitatea populatiei daco-romane in aria geografica de astazi a municipiului Pitesti, dupa retragerea aureliana, a fost demonstrata inclusiv prin descoperirea, in vechea vatra a orasului, a unui important numar de monede, emise de imparatii Imperiului Roman de Apus sau de Rasarit: Constantin II (337-340) Constantiu II (337-361) Valens (364-378) Valentinian I (364-375) Teodosiu I (379-395) Arcadiu (395-408) 3.2. Epoca medie Ca urmare a cercetarilor arheologice efectuate in municipiul Pitesti au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, datate in perioada secolelor VIII-XIV, dintre care unele de factura locala, altele de factura bizantina, precum si mai multe monede, dovada a evolutiei economice a localitatii si a legaturilor comerciale ale orasului cu zonele de la sud de Dunare. In anul 1247, Voievodul Seneslau a condus o ,,tara,, romaneasca in cadrul careia a fost cuprins si teritoriul de astazi al municipiului Pitesti. In ,,Itinerariul de la Bruges (1380-1390) a fost consemnata, in referirile despre Tara Romaneasca si localitatea ,,Nieuwermerkt (Targul nou), identificat ca fiind orasul Pitesti. La 20 mai 1388, a fost atestat documentar, intr-un act oficial, orasul Pitesti. La aceasta data, Mircea cel Batran, domn al Tarii Romanesti (1386-1418), a daruit manastirii Cozia, printre altele ,,o moara in hotarul Pitestilor La 27 septembrie 1461 a fost consemnata in documente ,,Calea Giurgiului din Pitesti , care a facut legatura intre orasele dunarene si Transilvania. La 1 aprilie 1510, Vlad cel Tanar, domn al Tarii Romanesti (1510-1512) a emis un hrisov in care apare denumirea de orasul Pitesti. In timpul domniei sale (1512-1521), Neagoe Basarab, a construit la Pitesti curti voievodale, iar la 2 septembrie 1528, Radu de la Afumati, domn al Tarii Romanesti a emis la Pitesti un hrisov prin care a facut importante danii boierilor Golesti. In anul 1542, orasul Pitesti a ocupat locul al saselea (36 de negustori, 114 transporturi) din 68 de localitati din Tara Romaneasca care au facut comert cu Brasovul. In anul 1550, pe harta ,,Chorografia Transilvaniei a lui Georg de Reicherstorffer,orasul a fost consemnat sub denumirea de " Pitesti coenobium". In anul 1570, sub numele de ,,Pitesk , orasul a fost consemnat cartografic pe o harta a lui W.Lazius iar in 1584, orasul Pitesti a fost consemnat de Giacomo Gastaldi, intr-o noua harta, sub denumirea de ,,Ptiesd". Intre 1601/1700, dintre toate localitatile Tarii Romenesti, orasul Pitesti a ocupat locul 4, dupa Bucuresti, Targoviste, Craiova, in ceea ce priveste productia de marfuri, avand 20 de categorii de mestesugari. La 18 mai 1645, impreuna cu curtea sa , Matei Basarab, domn al Tarii Romanesti, a venit in oras, unde a emis 2 hrisoave, in care se mentioneaza : scris la pod la Pitesti". Intre 1672-1674, 1678-1688, mitropolitul Varlaam a construit schitul ,,Trivale din Pitesti iar in 1728 a fost construita biserica ,,Sf. Ioan din strada Trivale. La 1745, negustorul Martin Buliga a construit la Pitesti un schit, cunoscut sub numele de ,,Schitul Buliga" , pe locul unde sunt astazi Gradina publica si Muzeul Judetean Arges. La 1751-1752 a fost construita de boierii Leresti biserica din satul Meculesti (Gavana- Pitesti), azi monument istoric. La 1771, orasul Pitesti a fost consemnat pe ,,Harta speciala a principatului Valahiei , a lui C.M.Roth. In 1778, pe timpul lui N.Mavrogheni, domn al Tarii Romanesti (1786-1790), orasul Pitesti a devenit un important punct strategic in contextul razboiului turco-austriac. Epoca moderna Intre 1826-1828 a fost construita de breasla cojocarilor din Pitesti, biserica ,,Sf. Ilie, ctitorie a mesterului cojocar Petre Pandele, staroste de breasla. In anul 1835, orasul Pitesti a fost consemnat pe o harta rusa iar in 1845 pe baza planului arhitectului Balzano din Triest, au fost refacute soselele Pitesti-Bucuresti, Pitesti-Slatina. In anul 1859, in Pitesti a fost instalat telegraful iar in 1860 a fost infiintata la Pitesti o fabrica de sapun in care se lucra manual. In anul 1875, au fost construite in Pitesti Depoul CFR si Revizia de vagoane. In anul 1879, la Pitesti erau 69 de unitati economice, cu 176 de lucratori. In septembrie 1881 a fost infiintat Spitalul Militar din Pitesti iar in 1886 a fost construit localul Primariei din Pitesti, azi Galeria de arta a Muzeului Judetean Arges. Intre 1897-1899, a fost construit localul liceului I.C.Bratianu din Pitesti, institutie scolara care la 21 octombrie 1957 a luat numele actual-Nicolae Balcescu. La 1900 s-a construit actualul local al Scolii Populare de Arta din Pitesti. In anul 1906, s-a infiintat Spitalul de Adulti din Pitesti, astazi Spitalul ,,Nicolae Balcescu,, de pe strada 1Mai. In anul 1908, a intrat in productie brutaria populara din Targul din Vale iar la 18 mai 1912 s-a infiintat Societatea Anonima de Electricitate din Pitesti, care, in anul 1913, a construit Uzina electrica. In anul 1914 s-a infiintat la Pitesti fabrica ,,Textila Romaneasca,, astazi unitatea Nord a intreprinderii ,,Textila,, . Tot in acelasi an, s-a construit , sub conducerea inginerului pitestean Dumitru Dima, podul peste raul Arges, refacut apoi dupa primul razboi mondial. La 16 noiembrie 1916, orasul Pitesti a fost ocupat de trupele germane iar la 1917 a avut loc in Pitesti, o ampla actiune muncitoreasca antigermana, si, ca urmare, s-au efectuat arestari la Depoul C.F.R. In 1918, s-au refacut , dupa primul razboi mondial, podurile peste Raul Doamnei si Raul Arges. 3.4. Epoca contemporana In anul 1919, intre 25 mai-16 iunie, a avut loc la Pitesti o greva a muncitorilor ceferisti.In anul 1920 s-a amenajat Cimitirul Eroilor din Pitesti iar in 1921 s-a infiintat Fabrica de incaltaminte din Pitesti. Intre 1923-1931 s-a construit actualul sediu al Directiei pentru Probleme de Munca si Ocrotiri Sociale, din strada 1 Mai, sub denumirea de ,,Casa corporatiunilor si asigurarilor sociale,, ; Intre 1925- 1928, s-a construit actualul local al liceului ,,Zinca Golescu,, din Pitesti.In data de 7 iulie 1939 a inceput constructia Cercului Militar din Pitesti iar in 1940 s-a dat in folosinta actualul local al Inspectoratul Scolar Judetean Arges si al Casei Personalului Didactic , din strada 1 Mai Pitesti. La 5 mai 1944, orasul Pitesti a fost bombardat de aviatia americana, fiind grav avariate mai multe constructii.In 23 august 1944 s-a receptionat si in Pitesti comunicatul cu privire la iesirea Romaniei din razboiul impotriva U.R.S.S., intoarcerea armelor contra Germaniei fasciste. In martie 1945 la Pitesti s-a organizat un miting de solidaritate cu primul guvern revolutionar-democrat, condus de Petru Groza. In anul 1951 s-a organizat la Pitesti Autobaza de Transporturi Auto. In anul 1951 s-a organizat Biblioteca Judeteana Arges iar in 1952 la 15 ianuarie s-a infiintat la Pitesti, Filiala Arges a Arhivelor Statului. La 8 octombrie 1952 s-a infiintat, pe locul unor mici ateliere de reparatii, Uzina de Piese Auto din Colibasi. La 1 aprilie 1955 s-a infiintat Muzeul Judetean Arges din Pitesti iar la 2 octombrie, s-a infiintat Palatul Culturii din Pitesti in cladirea fostului tribunal al Judetului Arges. In anul 1956 s-a infiintat statiunea de Cercetari Agricole-Albota, aflata in imediata apropiere a municipiului Pitesti. La 8 octombrie 1957 s-a infiintat Universitatea cultural-stiintifica a orasului Pitesti iar la 23 august 1957 s-a dat in folosinta teatrul de vara din strada Victoriei.In anul 1959 s-a deschis cinematograful ,,Modern,, din Pitesti. In anul 1964 a intrat in functiune Centrala Electrotermica din zona de Nord a orasului Pitesti.Tot in anul 1964 s-a dat in folosinta Statia de Epurare Pitesti Prundu, etapa I, iar in anul 1974-etapa a II a, unde se produce si biogaz.Tot aici s-au aclimatizat plantele de apa numite pistia si zambila. In anul 1965 , orasul Pitesti a obtinut locul I pe tara pentru activitatea de buna gospodarire si infrumusetare.La 1 mai 1965 a intrat in productie Intreprinderea Frigorifica din Pitesti iar la 20 noiembrie a intrat in functiune Uzina de Negru de Fum, prima capacitate de productie din cadrul Combinatului Petrochimic din Pitesti. La 1 aprilie 1966 s-a infiintat la Pitesti Intreprinderea pentru Valorificarea Legumelor si Fructelor , astazi Trustul Horticulturii Arges.La 15 iulie 1966 a inceput constructia Combinatului Petrochimic Pitesti. In anul 1967 s-a infiintat Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc Pitesti si Intreprinderea de Stofe Argesana.In 1968 s-a dat in folosinta Complexul de Vinificatie al Statiunii de Cercetare si Productie Vitivinicola Stefanesti-Arges. La 17 februarie 1968 , pe baza Legii proprietatilor, adoptate de Marea Adunare Nationala, privind imbunatatirea administrativa a teritoriului romaniei, orasul Pitesti a devenit municipiu. In 1969 a intrat in productie Fabrica de Paine din zona de N a municipiului si tot atunci s-a dat in folosinta Autogara Pitesti Sud. In anul 1971, s-a dat in folosinta Statia de Tratare a apei -Budeasa, care alimenteaza cu apa potabila o parte a municipiului.Intre anii 1971-1972 s-a construit magazinul ,,Trivale,, din Pitesti, iar in 1974 , Pitestiul a obtinut locul I pe tara pentru activitatea economica si de buna gospodarire. La 16 mai 1975 a intrat in productie instalatia de piroliza II de la Combinatul Petrochimic din Pitesti. In anul 1976 s-a construit sediul Filialei zonale Pitesti a Institutului de Cercetari Silvice (strda Trivale).La 30 aprilie 1976 s-a inaugurat hotelul ,,Muntenia,, din Pitesti iar in august acelasi an a intrat in productie noul abator, aflat in zona de S a orasului. In 1977, municipiul Pitesti a obtinut ,,Ordinul Muncii,, pentru locul I pe tara in activitatea economica si edilitara.La 18 august 1978 s-a deschis sectia de ecologie si protectie nationala a Muzeului Judetean Arges. Intre 1977- 1978 s-a construit actualul sediu al Institutului de Proiectare -Arges.La 31 martie 1980 a intrat in productie complexul normal-parafine de la Combinatul Petrochimic Pitesti. Dupa 1980 si pana in prezent s-au realizat o serie de institutii culturale, sociale, industriale, acestea luand nastere printr-o serie de investitii straine, in special cele construite dupa 1995. Investitiile alocate pentru viitor vor determina ridicarea pe o treapta si mai inalta a economiei municipiului Pitesti.
|