Geografie
Cheile galbenuluiCHEILE GALBENULUIDupa iesirea din pestera pe poarta aval, putem reface traseul in sens invers, mergind inapoi Ia cabana pe doua variante, oricare cu mult mai interesante decit banala intoarcere pe sosea, dar mai lungi si cu unele portiuni dificile. O prima posibilitate este de a urca in versant, deasupra portii de Ia iesire pina in virful dealului, de unde se deschide o larga priveliste asupra cheilor si comunei Baia de Fier. Spre versant isi deschid gurile citeva pesteri mici, pe care avem posibilitatea de a le vedea, mergind pe o poteca abia vizibila si care are uneori in dreapta pereti abrupti, intre acestea, Pestera Pircalabului, o pestera cu mai multe intrari, pare a fi un adevarat observator natural asupra regiunii inconjuratoare. Mergind mai departe, ceva mai jos, vom gasi, cu putin noroc, intrarea Pesterii Corbului si Pestera Vulpilor. In cele din urma, vom ajunge In capatul nordic al culmei Garba, avind In zare privelistea Paringului, iar dedesubt, cabana si linga ea oglinda colmatata, cu luciri negre-cenusii, a flotatiei de grafit. Vom cobori prin stanga, prin padurea de fag, unde abruptul calcarului lasa loc unor roci mai domoale ca relief. O alta varianta mai este traversarea versantului pe o poteca la inceput greu de nimerit, ce trece, intre altele, pe la mica Pestera a Iedului, iar apoi pe la intrarea de la Altar a Pesterii Muierilor (astazi zidita) si iese pe curba de nivel chiar in dreptul platformei de la intrarea pesterii.
|
1992 |
1998 |
|||||||||||||||
Persoane |
1985 |
1920 |
1875 |
1812 |
1790 |
Sursa: Centrul de Statistica din
judetul Arges.
Astfel natalitatea in anul 1980 atingea valori de 1985 de persoane, pentru ca aceasta valoare sa se diminueze in anii urmatori.S-au inregistrat 1920 de nasteri in 1985, pentru ca in 1990 sa scada la valoarea de 1875 de persoane. Valorile natalitatii se mentin in jur de 1812 persoane in anul 1992 iar in anul 1998 inregistreaza cca 1790 de persoane.
Intre factorii care au conditionat natalitatea in orasul Pitesti, un rol primordial il are suma conditiilor care influenteaza procesele demografice:
-nivelul de trai al populatiei;
-nivelul cultural si sanitar;
-legislatia, ca forma de manifestare;
Evolutia natalitatii, din tabelul si graficul prezentat mai sus, a cunoscut o diminuare in ultimii ani.
Deci, este vorba deci de asa numita ,,echilibrare a natalitatii,, determinata de emanciparea populatiei, precum si de faptul ca femeia in orasul Pitesti a incetat sa contribuie doar la reproducerea speciei si ingrijirea copiilor.Se poate spune ca natalitatea a scazut pana la ,,proportii rezonabile,, .
Decesele din orasul Pitesti au determinat aparitia fenomenului de mortalitate-care presupune frecventa deceselor la 1000 de locuitori, pe o perioada determinata.
In cuprinsul orasului Pitesti s-au identificat mai multe forme ale mortalitatii :
-mortalitate infantila-intensitatea deceselor sub un an in sanul unei populatii;
-mortalitate juvenila-frecventa deceselor intre 1-5 ani in sanul unei populatii;
-mortalitate prenatala-mortalitate ce intervine in timpul perioadei de existenta prenatala, in timpul sarcinii sau in prima perioada a vietii extrauterine;
Mortalitatea la nivelul orasului Pitesti este ilustrata in cadrul tabelului si graficului de mai jos:
Decese/1000 locuitori
Anii |
1980 |
1985 |
1990 |
1992 |
1998 |
Persoane |
742 |
865 |
905 |
998 |
1210 |
Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anuar
Statistic 2000.
Din cele prezentate mai sus se constata ca mortalitatea creste de la valoarea de 742 de persoane in anul 1980, la 865 de persoane in 1985, la 905 persoane in 1990 , respectiv la 998 de persoane in 1992, ajungand in anul 1998 la 1210 persoane decedate.
S-a constatat ca, factorul determinant al mortalitatii este nivelul de trai material si spiritual prin care se asigura conditiile sanitare , starea de sanatate sau igiena populatiei.
In aprecierea mortalitatii generale, un rol important il are mortalitatea infantila, adica numarul de decese in primul an de viata la 1000 de nascuti vii.
Decese in primul an de viata/1000 nascuti vii
Anii |
1980 |
1985 |
1990 |
1992 |
1998 |
Persoane |
220 |
202 |
150 |
125 |
102 |
Sursa: Comisia Nationala pentru
Statistica, Anuar Statistic 2000
Din cele prezentate mai sus se remarca o scadere a mortalitatii infantile ajungand la o valoare de 102 de persoane in anul 1998, acest fapt fiind determinat de progresul igienei generale, al medicinei in general.
Legat de morbiditate si numarul accidentelor , se constata ca morbiditatea prezinta valori scazute,iar numarul accidentelor in anul 1992 era de 16 mortale si 262 cu incapacitate temporara de munca.
Evolutia natalitatii si mortalitatii defineste sporul natural al populatiei la nivelul orasului Pitesti si in final cresterea ei numerica.
Persoane
Anii |
1980 |
1985 |
1990 |
1992 |
1998 |
|||
|
1243 |
1055 |
970 |
822 |
466 |
Sursa: Comisia nationala pentru Statistica, Anuar Statistic 1993.
Din tabelul de mai sus reiese deci o diminuare a sporului natural , de la 1243 de persoane in anul 1980 la 466 de persoane in anul 1998, aceasta diminuare datorandu-se ratei ridicate a deceselor pe teritoriul orasului Pitesti.
In final vom ilustra datele absolute ale miscarii naturale a populatiei in perioada 1980-1992:
Anii |
1980 |
1985 |
1990 |
1992 |
1998 |
Natalitate |
1985 |
1920 |
1875 |
1812 |
1790 |
Mortalitate |
742 |
865 |
905 |
998 |
1210 |
Spor natural |
1243 |
1055 |
970 |
822 |
466 |
Sursa: Comisia Nationala pentru
Statistica, Anuar Statistic 2000.
5. Miscarea migratorie a populatiei in orasul Pitesti
Un rol important in raspandirea populatiei pe teritoriul orasului Pitesti l-au avut migratiile. Ca si la nivel national , si la nivelul orasului Pitesti, dupa natura cauzelor generale si particulare care determina mobilitatea populatiei in teritoriu, distingem urmatoarele tipuri de migratii:
-migratii individuale care pot fii sezoniere si definitive;
-migratii pe grupe organizate care pot fii definitive sau ritmice;
In continuare vom prezenta numarul celor sositi si a celor plecati in perioada anilor 1980-1998:
Miscarea migratorie a populatiei in orasul Pitesti
Nr. persoane
Anii |
1980 |
1985 |
1990 |
1992 |
1998 |
Sosiri |
1544 |
1762 |
2351 |
2806 |
3585 |
Plecari |
1620 |
1800 |
2432 |
924 |
1879 |
Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.
Din tabelul de mai sus se constata o oscilatie a numarului total de persoane atat in cadrul celor sositi cat si a celor plecati de pe teritoriul orasului Pitesti. Sporul migratoriu prezinta atat valori pozitive cat si negative.
Ceea ce impresioneaza foarte mult este numarul celor plecati dupa 1989, acest lucru datorandu-se predominarii fortei de munca foarte bine platita in alte regiuni.
Pentru anul 1998, in orasul Pitesti, privind miscarea migratorie, situatia se prezenta astfel:
Miscarea migratorie a populatiei in orasul Pitesti-anul 1998
Stabiliri de domiciliu in localitate (sosiri) |
Plecari cu domiciliul din localitate (plecati) |
Soldul schimbarilor de domiciliu |
Persoane cu resedinta in localitate (sositi) |
Persoane cu resedinta in alte localitati (plecari) |
Soldul schimbarilor de resedinta |
1673 |
1879 |
-206 |
3585 |
2741 |
844 |
Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.
Pentru anul 1998 se constata ca datorita unor motivari de ordin social-politic-economic, numarul celor plecati din Pitesti (1879 de persoane) a depasit numarul celor sositi (1673 de persoane).
Legat de sporul migratoriu, trebui sa retinem si numarul si rata somajului:
-rata somajului in Pitesti in anul 1992 era de 6,7%;
-beneficiari de ajutor de somaj -16571 de persoane;
Deci, bilantul total al populatiei pentru anul 1998, care reprezinta suma dintre bilantul natural si bilantul migratoriu, este de 672 de persoane.
Pentru cei ce au la dispozitie mai mult timp, recomandam un frumos traseu de legatura cu Cheile Oltetului : plecand de la cabana, traversam soseaua si chiar in dreptul podului urcam in versantul stang al cheilor printr-un horn foarte abrupt, dar care va da satisfactii turistilor antrenati care iubesc cata-rarea. Ajunsi sus, trebuie sa alegem, dintre potecile de turme, pe cea care tine coama cea mai inalta. Trecem prin largi poieni cu ferigi uriase si paduri de fag, ajungand, in cele din urma, la marginea haului adanc al Cheilor Oltetului.
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
||||||||
|
||||||||
Proiecte pe aceeasi tema | ||||||||
| ||||||||
|
||||||||
|
||||||||