Clima acestui sector montan este temperat-continentala de
tranzitie. Totusi, altitudinea a impus etajarea elementelor
climatice; etajul montan se
desfasoara la baza masivelor si in depresiuni avand valori
de temperatura ce coboara de la 6° la 2°C si valori de
precipitatii ce urca de la 1000 la 1200 mm/an. Varfurile peste 1600 m
au valorile etajului alpin:
temperaturi sub 2°C si precipitatii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenta predominant este scandinavo-baltic, afectat iarna de circulatia
maselor de aer polare, si oceanic,
in partea de vest.
Grupa Moldo-Transilvana
Clima acestui sector
montan este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfasoara la baza
masivelor si in depresiuni avand valori de temperatura ce
coboara de la 6° la 2°C si valori de precipitatii ce urca
de la 1000 la 1200 mm/an. Varfurile peste 1600 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C
si precipitatii de peste 1200 mm/an. Iarna se produc frecvente
inversiuni termice, reprezentand un hazard natural al regiunii.
Sectoarele de influenta difera vest si est: oceanic si continental (de ariditate), afectat
iarna de circulatia vantului de nord-est (crivatul).
Grupa de Curbura
Clima acestui sector
montan este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfasoara la baza
masivelor si in depresiuni avand valori de temperatura ce
coboara de la 6° la 2°C si valori de precipitatii ce urca
de la 1000 la 1200 mm/an. Varfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C
si precipitatii de peste 1200 mm/an. Se produc numeroase inversiuni
termice, iarna. Aici, la Bod s-a inregistrat temperatura minima a
tarii in 1942 de - 38,5sC.
Sectoarele de influenta difera vest si est: oceanic si continental (de ariditate), afectat
iarna de circulatia vantului de nord-est (crivatul) ce in
zona se numeste nemira.
Grupa Bucegi
Clima acestui sector
montan este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfasoara la baza
masivelor si in depresiuni avand valori de temperatura ce
coboara de la 6° la 2°C si valori de precipitatii ce urca
de la 1000 la 1200 mm/an. Varfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C
si precipitatii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenta este unul de
tranzitie.
Grupa Fagaras
Clima acestui sector
montan este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfasoara la baza
masivelor si in depresiuni avand valori de temperatura ce
coboara de la 6° la 2°C si valori de precipitatii ce urca
de la 1000 la 1200 mm/an. Varfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C
si precipitatii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenta este unul de
tranzitie in partea sudica si unul oceanic in partea nordica
Grupa Parang
Clima acestui sector
montan este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfasoara la baza
masivelor si in depresiuni avand valori de temperatura ce
coboara de la 6° la 2°C si valori de precipitatii ce urca
de la 1000 la 1200 mm/an. Varfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C
si precipitatii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenta este unul de
tranzitie in partea sudica si unul oceanic in partea nordica
Grupa Retezat-Godeanu
Clima acestui sector
montan este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfasoara la baza
masivelor si in depresiuni avand valori de temperatura ce
coboara de la 6° la 2°C si valori de precipitatii ce urca
de la 1000 la 1200 mm/an. Varfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C
si precipitatii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenta este submediteranean,
afectat de austru primavara si vara.
Grupa Banat
(Muntii Banatului si Poiana
Rusca)
Clima acestui sector
montan este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfasoara la baza
masivelor si in depresiuni avand valori de temperatura ce
coboara de la 6° la 2°C si valori de precipitatii ce urca
de la 1000 la 1200 mm/an.
Sectorul de influenta este submediteranean,
afectat de austru primavara si vara.In Muntii Poiana Rusca
sectorul de influenta este oceanic.
Grupa Apuseni
Clima acestui sector montan
este temperat-continentala de tranzitie. Totusi, altitudinea a
impus etajarea elementelor climatice; etajul
montan se desfasoara la baza masivelor si in
depresiuni avand valori de temperatura ce coboara de la 6° la 2°C
si valori de precipitatii ce urca de la 1000 la 1200 mm/an.
Varfurile peste 1700 m au valorile etajului
alpin: temperaturi sub 2°C si precipitatii de peste 1200
mm/an.
Sectorul de influenta este oceanic
cu un maxim de precipitatii la Stana de Vale: peste 1600
mm/an.
Depresiunea Colinara a Transilvaniei
Clima acestei
unitati este temperat-continentala de tranzitie.
Totusi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se
includ etajului colinar inalt, cu temperaturi de 8-6°C
si precipitatii de 700-1000 mm/an.
Sectorul predominat de influenta climatica este oceanic, cu un surplus de
precipitatii datorita circulatiei maselor de aer vestice purtate
de vantul de vest. In Culoarul Alba Iulia-Turda se produc primavara
vanturi de tip foehn.
Dealurile de Vest
Clima acestei
unitati este temperat-continentala de tranzitie.
Totusi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se
includ etajului colinar jos,
cu valori de temperatura cuprinse intre 10 si 8 °C si de
precipitatii de 600 - 800 mm/an.
Sectorul de influenta predominant este cel oceanic, cu un surplus de
precipitatii datorita vanturilor de vest. In partea de sud apar
influente submediteraneene.
Campia de Vest
Clima acestei
unitati este temperat-continentala de tranzitie. Etajul
climatic predominant este cel de campie
cu valori de temperatura cuprinse intre 10 si 11 °C si valori de
precipitatii intre 500 si 600 mm/an.
Sectoarele de influenta difera pe sectiunile Campie de
Vest: sudul cu sector submediteranean,
centrul si nordul cu sector de
oceanic.
Podisul Mehedinti
Clima acestei
unitati este temperat-continetala de tranzitie.
Datorita altitudinii s-a produs o etajare a valorilor climatice
corespunzatoare etajului colinar
inalt cu temperaturi situate intre 8 si 6sC si
precipitatii intre 700 si 800 mm/an.
Sectorul de influenta este submediteranean
determinat de austru, vant frecvent primavara si vara.
Subcarpatii Getici
Clima acestei
unitati este temperat-continentala de tranzitie.
Totusi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se
includ etajului colinar inalt, cu temperaturi de 8-6°C
si precipitatii de 700-1000 mm/an. In zona depresionara
predominat este etajul colinar jos
cu valori de temperatura de 8-10° C si valori de precipitatii de
600 - 700 mm/an.
Sectorul de influenta climatica este de tranzitie. In depresiunile submontane vestice se
produc primavara vanturi de tip foehn.
Subcarpatii Curburii
Clima acestei
unitati este temperat-continentala de tranzitie.
Totusi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se
includ etajului colinar inalt, cu temperaturi de 8-6°C
si precipitatii de 700-1000 mm/an. In zona depresionara
predominat este etajul colinar jos
cu valori de temperatura de 8-10° C si valori de precipitatii de
600 - 700 mm/an.
Sectorul de influenta climatica este continental (de ariditate), cu un minus de
precipitatii datorita circulatiei maselor de aer nord - estice
(crivatul) ce produce raciri accentuate iarna, si de tranzitie. In depresiunile
submontane se produc primavara vanturi de tip foehn.
Subcarpatii Moldovei
Clima acestei
unitati este temperat-continentala de tranzitie.
Totusi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se
includ etajului colinar inalt, cu temperaturi de 8-6°C
si precipitatii de 700-1000 mm/an. In zona depresionara
predominat este etajul colinar jos
cu valori de temperatura de 8-10° C si valori de precipitatii de
600 - 700 mm/an.
Sectorul predominat de influenta climatica este continental (de ariditate), cu un minus
de precipitatii datorita circulatiei maselor de aer nord -
estice (crivatul) ce produce raciri accentuate iarna. In
depresiunile submontane se produc primavara vanturi de tip foehn.
Podisul Moldovei
Clima acestui
podis este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de
temperatura cuprinse intre 10 si 8 °C si de precipitatii de
500 - 700 mm/an si etajului
colinar inalt, cu temperaturi
de 8-6°C si precipitatii de 700-1000 mm/an.
Sectorul predominat de influenta climatica este continental (de ariditate) cu
frecventa crivatului, iarna. In Podisul Sucevei se fac
resimtite influentele climatice scandinavo-baltice,
cu circulatia maselor de aer polare, iarna.
Piemontul (Podisul) Getic
Clima acestui
podis este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de
temperatura cuprinse intre 10 si 8 °C si de precipitatii de
600 - 700 mm/an si etajului
colinar inalt, cu temperaturi
de 8-6°C si precipitatii de 700-1000 mm/an.
Sectorul de influenta predominant este cel de tranzitie. In partea de
sud-vest apar influente submediteraneene.
Campia Romana
Clima acestei
unitati este temperat-continentala de tranzitie. Etajul
climatic predominant este cel de campie
cu valori de temperatura cuprinse intre 10 si 11 °C si valori de
precipitatii intre 400 (in est) si 600 mm/an. In Lunca Dunarii
temperaturile depasesc 11 °C, fiind caracteristice etajului de lunca.
Sectoarele de influenta difera pe sectiunile Campie
Romane: Campia Olteniei cu sector
submediteranean, Campia Munteniei cu sector de tranzitie si Baraganul cu sector de ariditate (sau continental).
Frecvent, iarna bate crivatul (sau vantul de nord-est), geros,
viscolind zapada si, vara, austrul, ce ridica mult
temperaturile.
Podisul Dobrogei
Clima acestui
podis este temperat-continentala de tranzitie. Totusi,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de
temperatura cuprinse intre 10 si 9 °C (mai crescute spre delta)
si de precipitatii de cca 500 mm/an.
Sectorul predominat de influenta climatica este continental (de ariditate) cu
frecventa crivatului, iarna. Inspre litoral se fac
resimtite influente pontice
afectate de brizele marine.