Pedagogia Waldorf - o scoala fara note si manuale

Pedagogia Waldorf - o scoala fara note si manuale

Pedagogia Waldorf a fost creata la inceputul secolului XX de catre Rudolf Steiner, la initiativa directorului fabricii de tigarete Waldorf Astoria, Emil Molt. Ea se bazeaza pe antropologia dezvoltata de Rudolf Steiner in cursurile de introducere tinute in toamna anului 1919, inainte de inceperea primelor clase. In lume, acest sistem educativ are o larga raspandire.

Antropologia steineriana, ca baza a pedagogiei Waldorf, prezinta fiinta umana de origine spirituala, care cere forme de invatare specifice ritmului de dezvoltare fizica, sufleteasca si spirituala. Ele sunt cuprinse intr-o programa scolara proprie, jalonata pe treptele de dezvoltare ale copiilor, aprobata prin ordin de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Particularitatile invatamantului Waldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii:

Importanta ritmului in Scoala Waldorf.

In Scoala Waldorf, ritmul are un rol important in educarea vointei, urmarindu-se ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de impartirea cursului principal, ce se desfasoara la inceputul cursurilor in primele doua ore, in trei parti:

•  o partea ritmica, prin care este solicitata vointa copilului
•  o partea cognitiva care se adreseaza intelectului si
•  o partea de povestire care se adreseaza simtirii.

Utilizarea ritmului in educatie permite ca intreaga fiinta a persoanei educate sa fie abordata si nu numai componenta sa intelectuala.

Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv in prima parte a acesteia si a celor artistice si practice in cea de a doua parte. Acest lucru face posibila adancirea subiectelor teoretice prin aplicarea lor in practica si prin insufletirea lor artistica.

Ritmul lunii se refera la existenta unor module de 2-4 saptamani in care zilnic intre orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale (romana, matematica, fizica, chimie, geografie, istorie, biologie etc.). Aceste module poarta denumirea de epoci.

Invatarea in epoci

Materiile cognitive sunt studiate in epoci; o clasa studiaza, de exemplu fizica, zilnic, primele doua ore fara pauza, timp de 2-4 saptamani. Intr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si materia pe un an scolar, economia lucrului fiind deosebit de eficienta.

Urmeaza alte epoci, elevii reintalnindu-se cu fizica doar peste cateva luni, poate chiar peste un an. Desigur ca intre timp elevii uita ce au invatat, dar aceasta nu trebuie sa ingrijoreze.

In Scoala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive: in primul rand pentru ca uitand fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de exemplu literaturii, iar in al doilea rand pentru ca, dupa ce fizica a fost uitata aparent complet, la reintalnirea cu aceasta stiinta, elevul isi va reaminti mult mai intens cele invatate.

Un alt avantaj al predarii in epoci este faptul ca informatiile si intrebarile primite peste zi sunt prelucrate subconstient noaptea, iar a doua zi, atat elevii, cat si profesorii, gasesc mai usor rezolvarea lor.

Insa nu toate materiile participa la acest carusel al epocilor. Se predau in sistem modular limba materna si gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia si stiintele naturii. Aceste materii pot sa apara si in ore de exercitii care au rolul de a fixa cat mai bine materia la cursul de baza. Celelalte materii, cum ar fi limbile straine, educatia fizica, desenul si celelalte activitati artistice sau practice, apar ca si ore fixe dupa cursul de baza si orele de exercitii.

O scoala fara manuale

Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti si la intarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa in comunicarea cu elevii.

Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa se documenteze din cat mai multe surse in studiul unei teme. De asemenea, profesorul poate astfel introduce in cadrul procesului de invatamant noi informatii sau materiale aparute in domeniul respectiv, si are posibilitatea de a adapta nivelul predarii si al cerintelor la nivelul clasei.

Formarea unei pareri cat mai obiective, antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care le dobandesc elevii astfel scolarizati.

Caietele si instrumentele de scris

Desi pare mai greu la prima vedere, este mult mai sanatos pentru copil sa scrie, de la inceput, pe caietul fara liniatura, intrucat liniatura este folosita exact cu scopul de a ingradi si limita la norme clar stabilite scrisul copilului.

Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica in general, sunt puternic cultivate in scoala.

In absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. Desigur ca procesul va fi de mai lunga durata, rezultatul va fi insa mult mai solid, stiut fiind faptul ca, dupa scoala, liniatura este abandonata (scrisori, cereri. C.V. etc).

Si in legatura cu instrumentele de scris in scoala Waldorf elevii lucreaza mai mult cu suprafete, in special in primele clase.

Astfel, in clasa I elevii scriu cu blocuri cerate.
In clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane cerate.
Din clasa a II-a copii vor scrie cu creioane colorate groase (jumbo).
In clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi incep sa scrie cu stiloul.

Pixul este evitat, cunoscut fiind faptul ca acesta deformeaza scrisul. In continuare, caietele vor fi organizate in asa fel, incat partea estetica, de scriere, de ilustrare si de ornamentare sa fie in permanenta avute in vedere, intr-un mod artistic, de calitate. Aceasta, cu atat mai mult cu cat redactarile in caiete reprezinta forma personala de "manual" pe care o realizeaza elevii insisi.

Ponderea deosebita a cursurilor artistice si practice

Ponderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice iese in evidenta de la prima privire asupra orarului obisnuit din Scoala Waldorf, intrucat aceasta isi propune sa realizeze o educatie echilibrata, oferind pe de o parte fiecarui copil ceea ce i se potriveste, insa intervenind si cu preocupari in acele domenii spre care acesta nu are inclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete.

Un argument in plus pentru acest principiu: de regula, educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta iar, dimpotriva, educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea, lucrul in echipa si colaborarea.

Ambele laturi ale educatiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic sa-si controleze singur viata, fara a se lasa manipulat din exterior.

Indirect insa, la nivelul manualitatii, cursurile artistice sau practice sustin materiile adresate intelectului. Iata doua exemple: o in clasele mici, atat fetele cat si baietii tricoteaza, activitate care ajuta puternic la formarea vederii in spatiu, necesara indeosebi matematicii; o la inceputul fiecarei zile, intreaga clasa parcurge o parte ritmica in care canta, recita sau danseaza (jocuri adecvate varstei, insotite de batai din palme, jocuri ritmice si gesturi sugestive).

Partea ritmica ii aduce pe toti la unison, le canalizeaza energia si ii pregateste pentru ora. Importanta cursurilor artistice rezida si in faptul ca le educa starile sufletesti. Ele sunt evidentiate in arte, iar elevul traieste, in procesul reprezentarii lor, caracteristicile propriei personalitati, pe care astfel o cunoaste si o stapaneste bine. El isi cultiva capacitatea de a percepe starile sufletesti, dezvoltandu-si abilitati de comunicare dincolo de calea verbala.

O scoala fara note

Prin note se evidentiaza preponderent competitia dintre elevi, ceea ce duce deseori la blocaje in randul elevilor timizi, frustrari si inhibitii printre cei slabi, aroganta sau egoism intre elevii buni si foarte buni.

Astfel, climatul de lucru al clasei poate fi usor compromis, atmosfera devenind stresanta si apasatoare pentru multi elevi. Adevarata competitie este nu intre diferiti elevi ai clasei, ci in fiecare elev in parte, cu propriile lui dificultati pe drumul dezvoltarii calitatilor, aptitudinilor si potentialului sau.

In acest fel, toti elevii se percep unii pe altii ca tovarasi de drum, se accepta in colectiv cu dificultatile pe care le are fiecare si se ajuta unii pe ceilalti in depasirea acestora. Conlucrarea si spiritul de echipa sunt astfel puse in evidenta si exersate in domeniul social.

Dar cum se desfasoara procesul de invatamant din Scoala Waldorf in absenta notelor? Orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit de deschisi, participand in mod natural la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea elevilor intreaba cand nu au inteles si ies cu curaj la tabla.

Pe de alta parte, elevii buni sunt dispusi oricand sa-i ajute pe colegii aflati in dificultate. In general, elevii invata manati de dorinta de cunoastere dar si de constiinta. Elevii primesc in mod regulat teme si lucrari de control. Scopul lor nu este insa de a obtine o nota cat mai mare, ci de a face o lucrare cat mai buna.

Dar cum afla parintii despre nivelul activitatii copilului lor in scoala? Foarte simplu: intalnindu-se regulat cu cadrele didactice. Aceasta ramane si in sistemul cu note cea mai eficienta metoda de control a copilului. In plus, parintii pot vedea caietele de epoca sau aparitiile regulate ale elevilor in serbarile lunare ale clasei sau ale scolii.

La sfarsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat in care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor decat dintr-o medie. In registrul matricol este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau o nota, echivalente cu evaluarea facuta in timpul anului.

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

Conducerea clasei de catre invatator, dincolo de clasa a IV-a

Activitatea de indrumare a clasei este realizata, de regula, de catre o personalitate, care isi asuma corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare.

Particularitatile de virsta, antropologice, care sunt unitare in perioada de la 7 la 14 ani, cer in mod obiectiv prezenta unei aceleiasi persoane in aceasta functie coordonatoare.

In sistemul clasic de invatamant Waldorf, aceasta functie didactica este numita "invatatorul clasei" si are ca si indatoriri pedagogice predarea unui numar de discipline, cuprinse in epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pana la liceu.

Disciplinele predate in epoca sunt, de obicei, cele cognitive, iar predarea lor interdisciplinara este un deziderat esential al acestei pedagogii. Cu totii cunoastem faptul ca, la aceasta varsta, elevii percep evenimentele, actiunile din realitate iar predarea trebuie sa tina cont de acest fapt si sa mentina treaza aceasta capacitate de observare, bazata pe interesul firesc al elevului.

Experimente, excursii, observatii minutioase sunt modalitati fundamentale de organizare a invatamantului pana la pubertate. Formele de lucru introduse in clasele primare sunt baza pe care se aseaza munca de observare din clasele gimnaziale.

De aceea este esential ca una si aceeasi persoana sa insoteasca elevul pe parcursul acestor opt ani, cand isi formeaza instrumentele de cunoastere.

Din punct de vedere psihologic, schimbarea invatatorului in clasa a cincea nu inseamna doar despartirea de o persoana, adesea indragita, ci si de un mod de lucru. In mod natural, aceasta despartire se realizeaza la pubertate, cand tanarul nu mai accepta prezenta unui model de imitat, ci isi cauta propria forma de exprimare. Aici este normal sa apara mai multe personalitati in fata elevului, pentru a-i da posibilitatea sa aleaga elemente diverse si de a-si exersa formele proprii, prin acceptare sau combatere sanatoasa.

Datorita formelor legislative si de pregatire existente, aceasta forma de organizare nu este oficial acceptata in Romania, dar este incurajata de unele inspectorate si de cercetatori in pedagogie si de psihologi.

Conducerea colegiala

Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament pedagogico-organizatoric discutarea tuturor problemelor scolii, indeosebi a celor pedagogice, in consiliul profesoral.

Acesta este de fapt directorul scolii. Si pentru ca problemele curente se cer discutate pe masura ce au loc, consiliul profesoral se intruneste saptamanal. Aici profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec cu alta. Aici sunt luate in discutie clase de elevi sau elevi in parte, care trec printr-o situatie mai dificila sau mai deosebita si au nevoie de atentia intregului corp profesoral pentru a depasi situatia creata. Aici sunt dezbatute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si invatatorii, caci pe toti "membrii familiei" ii intereseaza drumul celuilalt.

Imaginea copilului ramane insa mereu ca imagine centrala a preocuparii fiecarei teme, fie ea si administrativa. Bineinteles ca mai exista si probleme delicate. Unul sau altul dintre dascali are dificultati majore in stapanirea clasei; exista dascali noi in activitate, care trebuie indrumati; se cer organizate incadrarile cu personal pentru anul scolar urmator: toate acestea sunt discutate intr-un cerc mai restrans, in consiliul de administratie.

La el participa acei pedagogi care au experienta pedagogica si in existenta scolii respective, care isi asuma de buna-voie viitorul scolii, ca viitor al propriei biografii. Dintre toti colegii, unul este ales ca reprezentant al scolii in fata tertilor. Nu este de confundat acesta cu functia obisnuita a directorului, caci nu are puteri decizionale supreme, nu poate lua decizii singur si nici nu are toate responsabilitatile pe umerii sai. Acestea sunt impartite intre diferiti profesori sau invatatori. Purtarea responsabilitatii de catre mai multi oameni duce la cresterea implicarii in "familie".

Materii si activitati specifice

Prezentarea completa a tuturor materiilor Waldorf ar necesita un spatiu prea mare si de aceea ne propunem doar o prezentare succinta, care sa ofere o imagine de ansamblu asupra stilului de predare si a metodelor folosite.

Scrisul si cititul

Scrisul si cititul se invata in Scoala Waldorf pe parcursul primelor clase, cu accent pe desenarea literelor si organizarea estetica a scrisuluii si a spatiului scris. De aceea parcursul este la inceput lent, dar in clasa a IV-a elevii ajung la acelasi nivel cu colegii lor din invatamantul traditional.

Din ce motive se alege acest drum? Psihologii sustin ca cel mai dificil de invatat intr-o viata de om este cititul si scrisul, deoarece este o activitate a intelectului si leaga copilul in mod artificial de gandirea abstracta a omului matur.

Concret, cititul si scrisul se invata in urmatorii pasi: intai se lucreaza literele mari de tipar. In functie de evolutia clasei, invatatorul va introduce la sfarsitul clasei I sau la inceputul clasei a II-a, literele mici de tipar.

Pe parcursul clasei a II-a se introduc apoi literele de mana, prin intermediul desenului de forme sau al celui dinamic. De asemenea, in modul de introducere a literelor (semne pentru sunete), consoanele se metamorfozeaza din imaginea a ceva ce incepe cu aceasta litera. Se pleaca de la imaginea picturala a lumii, de la intreg si se ajunge la abstractizarea ei prin notiuni.

De exemplu, litera M se va naste din imaginea unui munte cu doua varfuri; litera P poate sa apara la "pom", iar F de la "foc". Aceasta este metoda de introducere a consoanelor.

Primele semne invatate sunt insa pentru vocale, care sunt prezentate copiilor ca provenind din sentimente: A - admiratie, deschidere; E - retinere, inchidere in sine; I - inaltare, afirmare; O - imbratisare, protectie; U - necunoscut, cunoastere.

Limba romana

Daca pana la varsta de 9 ani copilul se identifica pe deplin cu mediul in care traieste, dupa aceasta varsta el se interiorizeaza, se detaseaza de cele ce-l inconjoara. Pana la acest moment el se identifica cu limba materna. Distantandu-se de aceasta, elevul poate sa o analizeze si sa-i perceapa structura.

Din acest moment, elevul poate incepe studiul gramaticii, avand primul contact rational cu structura limbii si cu regulile gramaticale. Astfel debuteaza un proces lung, care continua pana in clasa a VIII-a.

Prima parte o reprezinta aprofundarea principalelor calitati ale partilor de vorbire, apoi copiii se familiarizeaza treptat cu structura propozitiei, iar incepand din clasa a VII-a cu structura frazei.

In predarea literaturii, metodele folosite vizeaza in mod preponderent planul emotional. Analiza elementelor stilistice ale unei opere este evitata pana in clasa a VII-a, lasand expresia artistica sa lucreze in copil. Pana in clasa a VI-a, in locul analizei rationale a textului literar, accentul este pus pe aprofundarea semnificatiei textului cu ajutorul altor forme de exprimare artistica (desen, pictura, muzica).

Repetarea, ritmicizarea, exercitiile de vorbire si de intonare sunt instrumente constant utilizate in cadrul orelor de literatura. Interdisciplinar, cultivarea exprimarii este prezenta si la inceputul invatamantului principal, pe parcursul epocilor, indiferent de disciplina studiata. Fie ca e matematica, fie ca e geografie, o poezie sau un cantec inspirate din temele studiate introduc ziua de lucru.

Limbile straine

Cercetari recente au aratat ca o persoana ce si-a insusit o limba straina inainte de invatarea scrisului si cititului o va stapani fara accent.

Din contra, invatatul unei limbi straine simultan cu scrisul si cititul, duce la vorbirea cu accent a acesteia.

Ca urmare, in primele trei clase din Scoala Waldorf se invata doua limbi straine, doar prin imitatie.

Concret, orele sunt pline de cantece si poezii, insotite de o gestica sugestiva a profesorului, copiii cantand si gesticuland in cor.

Incepand din clasa a III-a se introduce scrisul celor doua limbi, care, impreuna cu gramatica corespunzatoare, sunt studiate in paralel pe tot parcursul studiilor.

Drumul de la basm la istorie

In clasa I, copiii traiesc in lumea basmelor, acestea oferindu-le hrana sufleteasca atat de necesara acestei varste.

Clasa a II-a prezinta polaritatea sufletului uman. Pe de o parte fabulele evidentiaza defecte ce trebuie indreptate, iar pe de alta parte, povestile despre sfinti prezinta nobletea idealului uman.

Un nou pas inainte este facut in clasa a III-a cand la partea de povestire elevilor li se prezinta istorioare din "Vechiul Testament", pornind chiar de la Geneza.

Legendele nordice, cele populare si istorice locale si nationale reprezinta in clasa a IV-a ultimul pas inainte de istoria propriu-zisa.

Din clasa a V-a, se face intrarea in Istorie (ca disciplina). Capitolele principale ale acestei clase vor fi insa Egiptul si Grecia antica. Aceasta din urma domina clasa a V-a, nu numai la istorie, ci si la alte discipline (educatia fizica, literatura, matematica, muzica).

In clasa a VI-a se studiaza Roma antica, iar in a VII-a Evul mediu si Renasterea.

In general, la predarea istoriei se pune accentul pe trairea atmosferei epocilor si nu atat de mult pe inmagazinarea informatiilor. Sunt alese spre studiu acele momente sau personalitati din istoria omenirii care au impulsionat evolutia generala a lumii, forme caracteristice de cultura si civilizatie.

Clasa a VIII-a cere studierea istoriei contemporane, dar pregatirea pentru examenele nationale modifica programa Scolilor Waldorf din Romania, care preiau studiul istoriei nationale.

In liceu se reia studiul treptele de civilizatie, studindu-se acum din perspectiva generica, a curentelor mari de cultura, a miscarilor sociale si a semnificatiilor pe termen lung. Important de retinut este faptul ca biografia umana este o repetare la scara mica a istoriei omenirii. De aceea, treptele de civilizatie sunt relevante pentru biografia personala a elevului, mai ales in primii opt ani de scoala.

Aceasta perspectiva sta si in spatele studiului la liceu, cand curentele generale ale epocilor de civilizatie stau in centrul atentiei tinerilor, caci orientarea in societatea actuala este posibila numai prin cunoasterea formelor de evolutie care au creat-o.

Aritmetica

Sensibilitatea pentru diferitele laturi ale fiintei umane este educata in Scoala Waldorf din primele clase.

Astfel, cele patru operatii de baza sunt invatate in asociere cu cele patru temperamente si culorile asociate acestora.

Pe parcursul anilor scolari, studiul matematic va cuprinde si geometria cu mana libera, constructiile geometrice si studiul corpurilor platonice.

Constructiile spatiale conduc la o mai buna perceptie a formelor existente si permit dezvoltarea unei capacitati de analiza, benefica in toate celelalte domenii de studiu.

Geometria proiectiva, sferica sunt de asemenea studiate in liceu, pentru a canaliza perceptia elevilor inspre forme abstracte, constructii aproape ireale, ce deschid orizontul intrebarilor despre semnificatia mai inalta a matematicii.

Desenul formelor

Pe langa faptul ca, in Scoala Waldorf, majoritatea materiilor sunt parcurse intr-un mod diferit fata de cel clasic, aici exista si cateva materii total noi.

Prima dintre acestea este desenul formelor. Aceasta materie, prezenta in clasele I-V, are doua argumente puternice in favoarea sa.

In primul rand, formele desenate in primele doua clase vor pregati introducerea literelor si a cifrelor. Mai tarziu, desenul formelor va pregati geometria, ce apare in clasa a V-a sub forma desenului geometric.

Tot atat de important este faptul ca aceasta materie este o activitate artistica, ce isi propune sa trezeasca gandirea copilului, simtul echilibrului, al armoniei si al frumosului. Ea stimuleaza facultatea de reprezentare si cea imaginativa ajutand la formarea vederii in spatiu.

Desenul geometric cu mana libera

Predarea geometriei in Scoala Waldorf incepe in clasa a V-a, printr-un studiu activ al principalelor figuri geometrice.

Elemente geometrice redau prin transformarea lor procesul de devenire ale unor forme fixe, pe care apoi elevul invata sa le denumeasca si sa le defineasca.

Pentru a crea un simt cat mai solid al figurilor geometrice, acestea sunt desenate fara instrumente geometrice.

Matematica

In predarea matematicii, dascalul trebuie sa respecte cateva principii de baza.

Principiul analitic (de la intreg la o parte) este unul dintre cele mai importante.

Un alt principiu deosebit il reprezinta mersul de la cazul particular spre general, spre difinitie.

Definitiile sunt evitate pe cat posibil, preferandu-se caracterizarea notiunilor intr-un mod viu. Cand sunt insa absolut necesare, acestea sunt cat mai accesibil prezentate, folosindu-se din plin intuitia elevilor.

Parcurgerea materiei cat mai aproape de mersul istoric este un principiu general pentru scoala Waldorf, deosebit de important in matematica. Predarea in miscare aduce matematica mai aproape de copil. De la jocuri ritmice de invatare a tablei inmultirii pana la forfecarea paralelogramului (translatarea unei laturi pe dreapta suport cu pastrarea ariei), totul trebuie predat cat mai viu.

La geometrie se evita cu desavarsire demonstrarea relatiilor evidente, insistandu-se asupra afirmatiile neevidente. Mersul de la problema practica la teorie este deseori mai apropiat elevului decat prezentarea unei teorii fara legatura cu realitatea cunoscuta de elevi, urmata de aplicatii ipotetice.

Zoologia

In clasa a IV-a, elevii invata despre animale tipice unor forme unilaterale din natura: capul (sepia), trupul sau burta (vaca) sau membrele (soarecele). O polaritate interesanta se poate gasi intre vultur (un animal al aerului, care rareori coboara pe pamant) si taur (care "se tine" cu toata forta sa pe pamant).

In general, se scot in evidenta la animale diferitele trasaturi temperamentale si fizice unilaterale. De exemplu, calmul si blandetea unei vaci pot fi scoase in evidenta pictand vaca in albastru.

Elevii vor picta fiecare animal in culori care scot in evidenta caracterul specific al acestuia. Lucrul individual al elevilor se va materializa si in compuneri, unde va fi cautat specificul fiecarui animal, prin descrieri, dialoguri imaginare sau referate cu un mai ridicat continut stiintific.

Ca o incoronare a celor studiate, imaginea omului, nespecializat si cu potente multiple de evolutie, este creionata sugestiv. Toate aceste elemente sunt pe larg studiate in clasele ulterioare, cand regnul vegetal - clasa a V-a, cel mineral si animal - clasa a VI-a si omul - clasa a VII-a - a VIII-a sunt studiate in detaliu.

In liceu se studaiza in amanunt formele de evolutie ale naturii, stuctura organismului uman si formele de cunoastere si cercetare ale acestora (genetica).

Botanica

La fel ca si la animale, in imparatia plantelor, studiata in clasa a V-a, se pot gasi diferite caracteristici omenesti.

La aceasta varsta a copiilor, plantele trebuie personificate ca intr-o adevarata poveste. Nu se intalneste explicarea despre tesuturi si celule, ierbarele sunt evitate, in locul lor preferandu-se studiul plantelor in natura si pictarea in mediul lor natural, formandu-se astfel si respectul pentru lumea inconjuratoare.

Geografia

Aceasta materie apare prima data in clasa a IV-a sub forma unei epoci despre tinutul natal.

In prima lectie, elevul isi deseneaza banca in care sta, cuprinsa in sala de clasa, respectiv biroul de acasa in camera sa.

Urmeaza apoi planul scolii si al locuintei, apoi curtea scolii si a locuintei, apoi curtea scolii cu strada, respectiv blocul sau curtea de acasa cu strada.

Pasul urmator il reprezinta un plan partial al orasului, in care apare drumul de acasa pana la scoala.

Planul general al orasului, cu formele de relief si apele principale, se poate face sub forma unei machete tridimensionale. Aceasta se modeleaza din lut, apoi se acopera cu multe straturi de hartie inmuiata si lipici (mucava); dupa uscare se indeparteaza lutul, iar macheta rezultata este pictata de elevi.

Urmeaza imprejurimile localitatii cu fauna si flora, putandu-se merge pana la intreaga regiune (judetul si judetele invecinate).

Astfel se deprind elementele realizarii unei harti, de la spatiul concret, la simbol.

Din clasa a V-a se studiaza geografia fizica a patriei, a tarilor invecinate.

Pornind pe Dunare in sus se poate trece in clasa a VI-a la cunoasterea Europei. Spre sfarsitul acestei clase se vor prezenta in linii mari si celelalte continente. Geografia Asiei, Africii si a Americii, cu cele mai reprezentative tari si zone, va fi predata pornind de la marile descoperiri geografice (Marco Polo, Vasco da Gama, Columb si Magelan).

Important este ca, in studiul zonelor geografice, sa fie percepute polaritatile, structurile caracteristice. De aceea extremele, uscat-mare, frig-caldura, verdeata-desert sunt preferate in prezentarile acestora.

In vederea examenului de capacitate, pentru clasa a VIII-a este rezervata Geografia Romaniei, desi programa Scolii Waldorf ar cere pentru aceasta clasa continuarea studiului geografiei mondiale. Din tarile sau continentele studiate, elevii vor invata cantece specifice, percepand cat mai mult din specificul si temperamentul oamenilor din zona respectiva. Studiul geologiei, al miscarilor tectonice, al ritmurilor Pamantului, reprezinta in liceu o treapta superioara de intelegere a fenomelor de existenta a acestei fiinte vii, care este Terra.

Fizica si chimia

Drumul natural in descoperirea acestor stiinte a fost: experimentul - observatia - concluzia - legitatea. Acest drum natural este respectat si in predarea stintelor naturale in scoala Waldorf.

In prima zi a fiecarei teme noi, au loc o serie de experimente. Ca tema, elevii trebuie sa descrie cu acuratete si corectitudine cele vazute la fiecare experiment.

A doua zi sunt analizate aceste experimente, tragandu-se primele concluzii asupra fenomenelor studiate.

In a treia zi sunt enuntate legitatile cautate cu o zi inainte. Beneficiind de predarea in epoci, mintea copilului va prelucra inconstient si in timpul noptii cele vazute in ziua precedenta, traind la maximum primii pasi in fiecare domeniu studiat.

Acest mod de lucru, bazat pe observatia individuala, sustine interdisciplinaritatea permanent prezenta in pedagogia Waldorf. Exprimarea corecta, diferentiata, nuantata si la obiect este un mod de a exersa limba romana, lucru care se petrece firesc si la celelalte materii de studiu din afara orelor de limba. De aceea, profesorul de specialitate are datoria sa asimileze in predarea sa si informatiile care tin de alte discipline.

Pornind de la aceasta necesitate, pedagogia Waldorf sustine prezenta unui singur cadru didactic in primele opt clase, pentru predarea disciplinelor din epoca. In personalitatea unui astfel de om, elevul se poate regasi cu stradania sa de a asimila continuturile mai multor materii.

Euritmia

Euritmia este o forma de miscare frumoasa, care completeaza stradania metodicii Waldorf de a introduce artistic fiecare continut, fie el notional sau de formare a deprinderilor.

Euritmia insasi este o arta: vorbirea si a cantatul reprezentate vizibil, folosind ca instrument de redare corpul uman. Ea aduce in fata ochilor intervale, tonuri muzicale, sunete rostite printr-o curgatoare si expresiva gestica a bratelor, a palmelor si a corpului, intr-o unitate dinamica.

A doua latura a euritmiei este cea didactic-pedagogica, fortificand copilul intreg, asa cum este el privit in pedagogia Waldorf. In timpul orelor de euritmie, copiii mici interpreteaza prin miscari sugestive mici intamplari sau povestiri. Pe masura ce cresc, ei dobandesc abilitatea de a-si controla gesturile bratelor, formele de deplasare cu pasii si reusesc sa dea forma prin miscarea bratelor si a picioarelor unor ritmuri, unor sunete care cer gesturi specifice.

Piesele muzicale sau poetice care sunt transpuse euritmic rezulta din translatarea tonurilor sau a sunetelor in gesturi precise, de conotatie specifica. Nu se cer posturi, ca in balet, nu se cere un mimetism, ca la varstele mici, ci se cere o intelegere a mesajului, a sunetului corelat cu mesajul si cu gestul, a costumului si culorilor acestuia cu intreaga semnificatie a gestului artistic.

Elevii sunt indrumati sa inteleaga semnificatia ritmurilor, sa o aplice, odata cu instrumentalizarea trupului pentru expresia artistica. Exista si un al treilea domeniu al euritmiei - cel terapeutic - latura de sine statatoare folosita in tratarea diferitelor deficiente.

Muzica

Desi scoala Waldorf nu este o scoala de muzica, aceasta arta este omniprezenta in viata copiilor. Prin muzica, realitatea poate patrunde mai lesne in sufletul copiilor.

Deseori partea ritmica de la inceputul cursului principal se bazeaza pe muzica, oricare materie putand beneficia de sprijinul absolut benefic al muzicii. Dar cum evolueaza aceasta materie in Scoala Waldorf?

Din clasa I toti elevii canta la flaut. Pentru inceput se foloseste flautul diatonic.

Pana in clasa a III-a elevii canta insa fara note, imitand invatatoarea din fata clasei.

De-abia la sfarsitul clasei a III-a se introduce portativul. Pana la noua ani, muzica este traita sub forma de ritm. Din acest moment apare masura, iar cantecele incep sa fie trecute pe portativ.

In clasa a IV-a se invata canonul. Odata elevii trecuti de momentul armoniei din clasa a V-a, dupa 12 ani, apare studiul pe voci.

In continuare, studiul muzicii presupune diferentierea perceptiei artistice si a posibilitatilor de exprimare. Orchestra scolii si a liceului sunt momente de studiu si de aplicare a notiunilor studiate. Curentele muzicale sunt studiate de elevi in liceu, pentru a percepe si din aceasta perspectiva evolutia omenirii, care a fost insotita de muzica prin formele ei specifice.

Abilitatile practice si educatia tehnologica

Aceste materii au o deosebita importanta in formarea copiilor pentru viata.

Tricotand, sculptand, modeland lutul sau impletind nuiele, copiii isi dezvolta pe langa diferitele abilitati si vointa.

Simtul artisitc, cel tactil, simtul echlibrului si al armoniei sunt cultivate in fiecare lucrare practica realizata.

De aceea este important ca aceste discipline sa nu ramana doar la nivel de teorie, ci sa permita copilului sa creasca prin abilitatile manuale pe care le dobandeste in lucrul concret.

La nivel liceal, specializarea pe o anumita tehnica poate fi exersata in amanuntime, fara a duce insa la o calificare certificata.

Practica

Elevii claselor de liceu fac cate o perioada de practica de o saptamana.

Astfel, clasa a IX-a face practica in agricultura sau in constructii, in clasa a X-a se face practica topografica sau in constructii, iar in clasa a XI-a practica sociala sau ecologica.

Clasa a XII-a este, de obicei, timpul unei practici industriale sau de anvergura mai mare, iar colectivele de elevi pot opta si pentru o practica culturala, in tara sau in strainatate. Aceste perioade de practica isi au rolul de pregatire pentru viata, de a ajuta tinerii in formarea personalitatii si a unei perspective coerente despre societatea in care vor deveni adulti.

Arta dramatica

Aceasta este o materie specifica pedagogiei Waldorf, prezenta apoape in fiecare an, chiar daca nu apare in planul de invatamant.

Fiecare disciplina poate da ocazia unei dramatizari, fie ca vorbim despre limbi straine sau despre fizica.

La sfarsitul clasei a VIII-a, elevii pun in scena o piesa de teatru mai ampla, pe care o vor prezenta in fata parintilor si a intregii scoli. Aceasta piesa de teatru este o incununare a muncii lor ca si colectiv de-a lungul celor opt ani petrecuti impreuna. Pentru realizarea piesei de teatru, elevii sunt solicitati sa participe activ la toate etapele de elaborare a recuzitei si de punere in scena a textului, avand astfel posibilitatea de a avea o experienta proprie foarte intensa privind munca artistica.

Munca la aceasta piesa, care de obicei dureaza cateva luni, intareste si uneste foarte mult colectivul clasei, ii face pe elevi sa fie mai toleranti unii cu altii, ii face sa se ajute mult mai mult intre ei. Prezentarea piesei de teatru de catre clasa a VIII-a este un eveniment deosebit pentru intreaga scoala si in special pentru clasele mai mici, acestia urmarindu-i cu foarte mare atentie pe colegii lor mai mari. Acest eveniment se repeta la un nivel de complexitate mult mai mare, la sfarsitul liceului, cand piesa de teatru le ofera elevilor posibilitatea de a se depasi si de a-si consolida performantele in exprimarea sociala si artistica.