Metode moderne de predare-invatare-evaluare

Introducere

Intr-o societate moderna, aflata in plina evolutie, caracterizata prin mobilitate economica, politica si culturala, avem nevoie de o educatie dinamica, formativa. Din acest motiv, este vizibila necesitatea unei reforme a miscarii pedagogice teoretice si a praxisului educational.

Metodele moderne de invatamant coexista cu cele traditionale si se straduiesc sa ia locul celor impuse de nevoile educationale ale secolului trecut, in speranta ca, in acest mod, educatia va reusi sa raspunda cerintelor societatii.

Mi-am indreptat atentia asupra a doua dintre metodele moderne de invatare, proiectul si portofoliul.

In unele lucrari de specialitate, proiectul este o metoda de invatare bazata pe actiune reala, in altele este considerata o metoda alternativa de evaluare. In aceeasi situatie se afla si portofoliul, considerat de cei mai multi autori metoda alternativa de evaluare.

Dar, tinand cont de paradigma educatiei moderne, conform careia elevul trebuie implicat activ, oferindu-i-se posibilitatea sa cerceteze, sa descopere si sa devina responsabil de actiunile sale, mai putem face o disociere clara intre metodele de predare-invatare si cele de evaluare?

In lucrarea de fata, mi-am propus sa privesc proiectul si portofoliul prin prisma relatiei de interdependenta predare-invatare-evaluare, dar si sa demostrez eficacitatea acestor metode in cadrul demersului educativ.

In concluzie, lucrarea isi propune sa patrunda in "tainele" celor doua metode din perspectiva predarii-invatarii-evaluarii si sa ofere exemple concrete de aplicabilitate si eficientizare a actului instructiv-educativ.

I. Interactiunea reciproca predare-invatare-evaluare

In scoala moderna, procesul de invatamant se doreste a fi unul axat pe modelul interactiv, ce presupune corelatia si interactiunea reciproca predare-invatare-evaluare.

Daca in scoala traditionala, accentul cadea pe actiunea de predare, rolul central revenind profesorului, scoala moderna plaseaza in centru elevul care isi imbogateste, consolideaza, corecteaza si transforma experinta cognitiva, cu scopul perfectionarii, profesorului revenindu-i rolul de a-l activa cognitiv-afectiv-motivational-atitudinal, astfel constituindu-se un echilibru predare-invatare.

Predarea si invatarea nu pot fi privite separat, ci ca un tot unitar la care se adauga evaluarea, cele trei actiuni fiind complementare si surprinzand astfel intreaga activitatea cognitiva si formativa.

Didactica moderna insista asupra perfectionarii relatiei predare-invatare-evaluare deoarece numai in acest mod relatia obiective-continuturi-metodologie-rezultate-reglare devine logica, unitara si perfectibila.

Profesorul Ioan Cerghit definea predarea ca pe "un ansamblu complex de actiuni si comportamente didactice specifice, destinate invatarii".[1]

Relatia predare-invatarea este exprimata de Ioan Neacsu in termenii "cutiei negre" si ai dublului feed-back - predarea = imput, invatarea = output, iar apoi invatarea = imput si rezultatele invatarii = output - predarea fiind "un sistem de actiuni variate in forma si continut, orientate spre elev, din realizarea carora, in sistemul de interactiuni profesor-elev, ia nastere invatarea" .

Profesorul modern lucreaza impreuna cu elevii sai, cooperand in vederea reusitei invatarii. Rolurile sunt bine stabilite: profesorul stimuleaza cautarea si descoperirea, iar elevii se vor ocupa de activitatile de cautare si descoperire, ei participand activ si constient la asimilarea cunostintelor si formarea personalitatii.

Astfel, se creeaza un parteneriat in vederea atingerii obiectivelor propuse, a unui standard cat mai inalt in educatie.

"A instrui pe cineva intr-o disciplina nu inseamna a-l face sa inmagazineze in minte asemenea rezultate, ci a-l invata sa participe la procesul care face posibila crearea de cunostinte".[3]

Lucrand impreuna cu elevii sai, profesorul poate regla si ameliora activitatea pe parcursul desfasurarii procesului de predare-invatare si, nu in ultimul rand, poate aprecia just valoarea eforturilor de invatare depuse de catre elevi pe parcursul activitatilor desfasurate.

Evaluarea este cea care furnizeaza atat cadrelor didactice, cat si elevilor, informatiile necesare desfasurarii optime a procesului de predare-invatare si se constituie ca parte integranta a acestui proces.

Prin evaluare initiala, evaluare continua si evaluarea sumativa, actiunea de evaluare este integrata celor de predare si invatare.

Psihologul David Ausubel remarca importanta evaluarii initiale:

"Daca as vrea sa reduc toata psihologia la un singur principiu, eu spun: ceea ce influenteaza cel mai mult invatarea sunt cunostintele pe care elevul le poseda la plecare. Asigurati-va de ceea ce el stie la plecare si instruiti-l in consecinta".

In ceea ce priveste evaluarea continua, I. T. Radu sustine ca "privita in ansamblu, evaluarea formativa transforma actiunea in evaluare: din proces predominant constatativ in unul disgnostic, de sustinere a invatarii, dintr-o evaluare globala, in una nuantata, din actiune adaugata activitatii didactice, in proces constitutiv al acesteia".

Cunoasterea, explicarea si perfectionarea rezultatelor elevilor, precum si a proceselor de predare-invatare care au dus la aceste rezultate, nu pot fi posibile decat prin realizarea permanenta si sistemica a unei evaluari a procesului instructiv-educativ.

Fara evaluare, nu putem cunoaste efectele actiunii desfasurate, asa incat pe baza informatiilor obtinute, activitatea sa poata fi ameliorata si perfectionata in timp. Evaluarea rezultatelor scolare presupune determinarea gradului in care obiectivele procesului de instruire au fost atinse, precum si eficienta metodelor de predare-invatare.

II. Metode moderne de invatamant

Foarte importanta in procesul de invatamant este strategia de instruire deoarece ea reprezinta modul in care profesorul reuseste sa aleaga cele mai potrivite metode, materiale si mijloace, sa le combine si sa le organizeze intr-un ansamblu, in vederea atingerii obiectivelor propuse.

Termenul de "metoda" provine din grecescul "methodos" si se traduce prin "cale care duce spre" atingerea obiectivelor am putea continua noi, responsabilii cu elaborarea strategiei educative.

Din perspectiva profesorului, metoda se constituie intr-un instrument didactic de motivare si stimulare a elevilor de a asimila activ noi cunostinte si forme comportamentale.

Viziunea scolii moderne, adauga noi acceptiuni termenului de metoda, astfel putand insemnand calea prin care profesorul isi propune sa-i determine pe elevii sai sa descopere singuri adevarurile, sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunta in procesul instructiv-educativ.

"Intr-o scoala moderna, predarea se sprijina, in mare masura, pe activitatea independenta si productiv-creativa a elevilor. Acestia sunt indrumati sa intreprinda propriile cautari si sa elaboreze idei, astfel de actiuni constituind o sursa puternica de continua dezvoltare a competentelor".[5]

Se observa faptul ca profesorului ii revine o sarcina destul de grea si anume alegerea metodelor adecvate strategiei didactice elaborate.

Pentru reusita demersului instructiv-educativ, profesorul trebuie, mai intai, sa plaseze in centrul preocuparilor beneficiarul actiunilor sale, adica elevul, iar apoi sa aiba in vedere citeva aspecte:

posibilitatile intelectuale ale elevilor;

nivelul invatarii anterioare;

posibilitatile de angajare in activitati ale elevilor;

inclinatiile acestora (vezi teoria inteligentelor multiple, H.Gardner);

formele de activare a elevilor;

tipul de lectie;

raportarea la celelalte elemente ale instrurii.

Nu doar alegerea metodelor constituie un punct nodal al strategiei didactice, ci si utilizarea lor in activitatea la clasa, deoarece metodele alese trebuie sa unifice, sa coreleze si sa regleze sarcinile corespunzatoare obiectivelor propuse, continuturile vehiculate, formele de organizare, dar si resursele.

Intrucat curriculum actual are obiective ce se axeaza pe formarea si dezvoltarea elevilor, este evident faptul ca metodele predarii, invatarii si evaluarii "se vor centra pe prezentarea, exersarea de experiente, situatii, actiuni corespunzatoare acestor obiective, in orice componenta a educatiei"[6].

Datorita faptului ca ne confruntam cu o varietate de situatii la clasa, acestea genereaza la randul lor o mare diversitate de metode, profesorul avand posibilitatea sa-si manifeste creativitatea in combinarea acestora, cu scopul atingerii reusitei in demersul instructiv-educativ implicat.

"Pedagogia moderna nu cauta sa impuna nici un fel de retetar rigid, dimpotriva, considera ca fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesiva, indiferenta etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a invatamantului pe noi trepte; ea nu se opune in nici un fel initiativei si originalitatii individuale sau colective de regandire si reconsiderare in spirit creator a oricaror aspecte care privesc perfectionarea si modernizarea metodologiei invatamantului de toate gradele. In fond creatia, in materie de metodologie, inseamna o necontenita cautare, reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in institutiile scolare."[7]

Din aceasta cauza, dar, mai ales, datorita interactiunii reciproce predare-invatare-evaluare, exista metode printre cele impuse de paradigma scolii moderne, care scapa unei clasificari riguroase din punctul de vedere al rolului didactic dominant.

Pentru a reusi sa patrundem mai adanc in tainele unor astfel de metode, va propun doua metode de activare ale elevilor si anume, metoda proiectului si metoda portofoliului.

II.1. Metoda proiectului

II.1.1. Proiectul - metoda de predare-invatare-evaluare

Proiectul se constituie atat intr-o metoda de invatare prin actiune practica cu o finalitate reala, aplicativa, cat si intr-o metoda alternativa de evaluare.

Spre deosebire de alte metode, metoda proiectului presupune anticiparea mentala a unei actiuni, precum si executarea ei, prin cercetare concreta.

Elevul sau grupul de elevi este plasat in centrul actiuni, oferindu-i-se posibilitatea sa-si afirme independenta in gandire si actiune, dar si sa insuseasca direct tehnicile de cercetare, prin efort, cooperare, autocontrol, dupa indrumarea initiala.

Proiectul incepe in clasa, prin definirea si intelegerea sarcinii de lucru, eventual si prin inceperea rezolvarii acesteia, se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani, timp in care elevul are permanente consultari cu profesorul si se incheie tot in clasa, prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute si daca este cazul, a produsului realizat

Proiectul este o metoda activ-participativa ce presupune transfer de cunostinte, dezvoltare de deprinderi si capacitati, abordare interdisciplinara, precum si consolidarea unor abilitati sociale ale elevilor.

Prin aceasta metoda, profesorul estompeaza limita dintre teorie si practica, prin caracterul activ elevii putand sa asimileze cunostinte prin propriile lor experinte de viata, sa actioneze si sa rezolve sarcini, autotestandu-si capacitatile cognitive, sociale si practice.

Confruntandu-se cu situatii veridice, elevul este pus in situatia sa caute, sa cerceteze, sa emita ipoteze, sa gaseasca solutii, toate acestea ducand la intarirea spiritului de raspundere proprie, la maturizarea gandirii, la o pregatire pentru depasirea situatiilor complexe din viata reala.

Proiectul se constituie si intr-o metoda alternativa de evaluare deoarece elevii au posibilitatea de a demonstra nu doar ceea ce stiu, si, mai ales, ceea ce stiu sa faca, punandu-si in valoare deprinderile, priceperile si abilitatile, el putand lua forma unui proiect individual sau de grup.

Inainte de a se demara un proiect, profesorului ii revine sarcina de a raspunde la cateva intrebari:

Demersul evaluativ se va centra pe proces, pe produsul final sau pe ambele elemente?

Profesorul va fi evaluatorul final, coordonatorul intregii activitati sau consilierul permanent al elevilor pe parcursul realizarii proiectului?

Structura proiectului este propusa de catre profesor sau apartine in exclusivitate elevilor?

Resursele sunt puse la dispozitia elevilor inca de la inceputul activitatii sau trebuie identificate si utilizate adecvat de catre acestia?

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea mai multor etape:

v     Pregatirea proiectului

identificarea unei teme (tema poate fi propusa de catre profesor, de catre elevi sau negociata cu elevii);

conturarea obiectivelor;

formarea echipelor de lucru;

stabilirea sarcinilor de lucru si a timpului alocat ;

precizarea cadrului necesar dezvoltarii proiectului (cunostinte teoretice necesare) ;

resurse materile si de timp ;

alegerea modalitatii de prezentare: in cadrul disciplinei de limba si literatura romana, proiectele se pot concretiza in lucrari stiintifice, referate, culegeri de folclor, monografii, reviste, mape tematice, albume, culegeri de texte, prezentari PowerPoint etc.

v     Implementarea proiectului

Stadiu de pregatire - stabilirea rolurilor in cadrul echipei :

o       secretarul - noteaza ideile membrilor grupului si planifica intalnirile echipei;

o       moderatorul - faciliteaza comunicarea in cadrul grupului si raspunde de multiplicarea materialelor bibliografice;

o       raportorul - prezinta concluziile, solutiile finale ale grupului.

Implementarea propriu-zisa:

o       culegerea, organizarea si prelucrarea informatiilor legate de tema aleasa;

o       elaborarea unui set de solutii posibile ale problemei;

o       evaluarea solutiilor si deciderea catre cea mai buna varianta;

o       executarea proiectului;

o       dirijarea actiunii de catre profesor;

o       finalizarea actiunii ;

o       prezentarea proiectului/produsului final ;

v     Evaluarea proiectului

Pentru o evaluare cat mai obiectiva trebuie avute in vedere cateva criterii generale de evaluare[9], criterii care vizeaza:

calitatea proiectului/produsului

o       validitatea: nivelul la care proiectul reuseste sa acopere unitar si coerent, logic si argumentat, campul tematic propus;

o       completitudinea: modalitatea in care au fost valorizate conexiunile si perspectivele interdisciplinare, competentele teoretice si practice;

o       elaborarea si structurarea: vizeaza acuratetea si rigurozitatea demersului stiintific, logica si argumentarea ideilor, coerenta, corectitudinea ipotezelor si concluziilor;

o       calitatea materialului utilizat: relevanta continutului stiintific, semnificatia si acuratetea datelor colectate, strategia de prelucrare si colectare a datelor;

o       creativitatea: gradul de noutate pe care il aduce proiectul in abordarea tematicii, masura in care elevul opteaza pentru o strategie originala, inedita.

Analiza: Probleme de integrare a copiilor cu cerinte educative speciale Referat: Carticica anotimpurilor

calitatea activitatii elevului

o       raportarea elevului la tema: masura in care elevul a facut ceea ce trebuia sub aspectul validitatii si relevantei abordarii temei proiectului;

o       performarea sarcinilor: nivelul de performanta pe care il atinge elevul in realizarea diferitelor parti componente ale proiectului;

o       documentarea: modalitatea in care a fost realizata documentarea (de totalitate de catre elev sau cu sprijinul profesorului);

o       nivelul de elaborare si comunicare: nivelul de comunicare pe care il atinge elevul in momentul prezentarii proiectului, accesibilitatea informatiei etc;

o       greselile: nivelul la care se manifesta greseli (stiinsific sau prezentare), tipul de greseli (scuzabile, acceptabile sau fundamentale), frecventa greselilor;

o       creativitatea: originalitatea stilului elevului;

o       calitatea rezultatelor: utilitatea proiectului in sine si a activitatii desfasurate de catre elevi.

II.1.2. Model de proiect

Scoala: Liceul Teoretic "Nicolae Cartojan", Giurgiu

Clasa: a XI-a C

v    Pregatirea proiectului

Tema: Simbolismul romanesc- parte integranta a simbolismului european

Durata: 4 saptamani

Argument: Importanta tehnicii corespondentei in cadrul simbolismului.

Scop: familiarizarea elevilor cu operele poetilor simbolisti romani.

Obiective

sa cunoasca trasaturile simbolismului;

sa utilizeze tehnica/metoda corespondendentei;

sa identifice poeti simbolisti romani si sa cunoasca opere reprezentative ale acestora;

sa realizeze o colectie de tablouri ale pictorilor impresionisti;

sa identifice semnificatia culorilor la simbolisti;

sa-si dezvolte capacitatea de a-si prezenta, in maniera personala, realizarile obtinute;

sa-si dezvolte abilitati de lucru si comunicare in grup;

sa stabileasca relatii interpersonale.

Metode si procedee : invatarea prin descoperire, invatarea prin cooperare, observatia, conversatia, investigatia, problematizarea.

Surse bibliografice

Antologia poeziei simboliste romanesti, editie si prefata de Lidia Bote, Ed. Minerva, Bucuresti, 1972;

Album de pictura moderna, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1998;

Motoare de cautare: www.google.ro www.yahoo.com https://www.lemmefind.ro https://ro.wikipedia.org

Precizarea cadrului necesar realizarii proiectului si formarea grupelor:

In timpul unei ore de curs, am prezentat tema generala, care se regaseste in cadrul unitatii de invatare Simbolismul. Am organizat colectivul de elevi al clasei in cinci grupe eterogene. Tema generala propusa clasei am impartit-o intr-un numar de teme secundare, astfel incat fiecare dintre acestea sa poata prezenta la sfarsit informatii asupra unui capitol aparte al temei. In acest fel, i s-a acordat fiecarui elev sansa de a aprofunda un anumit aspect, obtinand totusi informatii asupra intregului subiect. Temele secundare au fost in numar de patru, grupei numarul cinci revenindu-i sarcina de a realiza produsul final.

Astfel :

Grupa I s-a ocupat de identificarea poetilor simbolisti romani si de alegerea unei poezii reprezentative pentru fiecare poet.

Grupa a II-a a avut ca sarcina studierea albumelor de arta, identificarea poetilor impresionisti si alegerea unei picturi reprezentative pentru fiecare poezie aleasa de elevii grupei I.

Grupa a III-a a studiat semnificatia culorilor atit in arta, cat si in poezia simbolista, iar apoi a atribuit cate o culoare corespunzatoare fiecarei poezii alese de elevii grupei I.

Grupa a IV-a a patruns in tainele muzicii lui Wagner si a selectat cate o melodie pentru fiecare poezie aleasa de colegii de la grupa I.

Grupa V-a a realizat produsul final: prezentare in PowerPoint.

v    Implementarea proiectului

Pentru realizarea sarcinilor, elevii au citit diverse carti, materiale despre simbolismul european, dar si despre simbolismul romanesc.

Componentii primei grupe au identificat poeti romani considerati simbolisti, au luat contact cu opera lor, au ales un numar de poezii in care trasaturile simbolismului erau evidente, le-au supus unei analize, iar apoi, in urma unei evaluari, au selectat cate o poezie reprezentativa pentru fiecare poet.

In acest timp, elevii cuprinsi in grupa a II-a au studiat albumele de arta, au identificat poetii impresionesti (corespunzatori simbolismului), au ales picturi reprezentative ale acestora, realizand un mic album.

Grupa a III-a a studiat semnificatia culorilor in pictura, dar si in literatura simbolista, reusind sa realizeze fise cu starile sufletesti caracteristice simbolistilor si culorile lor corespondente.

Grupa a IV-a a audiat muzica din repertoriul lui Wagner si a realizat o selectie cu melodiile considerate de catre ei potrivite esteticii simboliste.

Grupa a V-a a tehnoredactat poeziile selectate de grupa I, a realizat un CD audio cu melodiile selectate de grupa a IV-a, a tehnoredactat fisele realizate de grupa a III-a si realizat un CD video cu picturile selectionate de grupa a II-a.

In urmatoarea ora de curs, dedicata realizarii proiectului, raportorul grupei intai a prezentat celorlalte grupe selectia poetilor si poeziilor, iar secretarul grupei le-a furnizat celorlalte grupe mica "antologie" de poezii realizata.

Astfel, componentii celorlalte grupe au supus unei noi analize materialele realizate pana la acea data si, in functie de materialele primite de la grupa I, au realizat o noua selectie a picturilor, culorilor, melodiilor, realizandu-se corespondente intre poezie, muzica, pictura si culoare.

In a treia ora de curs destinata realizarii proiectului, fiecare grupa a raportat rezolvarea finala a sarcinilor colegilor componenti ai grupei a V-a care vor realiza produsul final: prezentare in PowerPoint care sa inglobeze realizarile celorlalte grupe.

In ultima ora de curs destinata proiectului, raportorul grupei a V-a a prezentat produsul final, prezentarea in PowerPoint cu titlul: Simbolismul romanesc- parte integranta a simbolismului european si s-a realizat evaluarea de catre profesor.

v    Evaluarea proiectului

Mentionez ca in derularea proiectului, rolul profesorului a fost acela de consilier al fiecarei grupe, in sensul orientarii, canalizarii efortului elevilor, indemnandu-i sa reflecte asupra activitatii, asupra achizitiilor realizate (cunostinte, aptitudini, atitudini, experiente), sa-si autoevalueze activitatea si progresul, discutand dificultatile, aspectele care ii nemultumesc sau pe care le considera insuficient realizate, dar si de evaluator al calitatii activitatii elevilor, pe baza unei fise de observatii in care a consemneze in mod regulat observatii si aprecieri asupra activitatii fiecarui elev/grup de lucru, in timpul raportarii activitatii fiecarei grupe.

La finalul proiectului, profesorul a evaluat produsul final, conform unei grile de evaluare.

Pentru valorificarea opiniilor elevilor cu privire la calitatea activitatii unei grupe, s-au completat chestionare, acestea fiind propriile instrumente de evaluare ale elevilor.

Astfel, dupa cum se poate constata evaluarea proiectului a constat in aplicarea grile de observatie a activitatii elevilor pe parcursul implementarii proiectului si a grilei de evaluare a produsului final de catre profesor, precum si a aplicarii chestionarelor de autoevaluare[10].

In urma evaluarii proiectului, s-a constatat ca elevii au lucrat cu entuziasm la realizarea proiectului, acesta metoda reusind sa-i motiveze, activeze si sa le ofere posibilitatea de a acumula cunostinte, intr-un mod placut si relaxant, avand posibilitatea de a demonstra ceea ce stiu sa faca cu informatiile descoperite.

Fiind o metoda interdisciplinara, elevii au facut dovada aptitudinilor si competentelor din diverse domenii, avand posibilitatea de a-si manifesta personalitatea.

II.2. Metoda portofoliului

II.2.1. Portofoliul - metoda de predare-invatare-evaluare

Portofoliul este considerat o metoda alternativa de evaluare, care ocupa un loc important in practica scolara curenta ca o alternativa viabila la modalitatile traditionale de evaluare.

Este considerat o metoda de evaluare flexibila, complexa, integratoare deoarece include rezultate obtinute si prin alte metode de evaluare, ma refer aici la probe orale,

probe scrise, practice, observare sistematica a activitatii si comportamentului elevului, proiect, autoevaluare. La toate cele amintite, se adauga si rezultatele obtinute prin sarcini specifice disciplinei respective.

Datorita faptului ca portofoliul furnizeaza o bogata si complexa informatie, referitoare la activitatea elevului de-a lungul timpului, el se poate constitui in parte integranta a evaluarii sumative.

Portofoliul reprezinta "cartea de vizita" a elevului, urmarindu-i progresul la o anumita disciplina, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an scolar).                                        In proiectarea unui portofoliul, trebuie avute in vedere scopul, contextul, dar si modul de proiectare.

Pentru a putea stabili scopul, profesorul trebuie, mai intai, sa raspunda unor intrebari de tipul:

Care este continutul asimilat in aceasta unitate de invatare/tema/domeniu de activitate?

Ce ar trebui elevii sa fie capabili sa faca?

Ce atitudini ar trebui sa dezvolte elevii in realizarea portofoliului lor ?

Astfel, se constata ca scopul portofoliului este acela de a confirma ca elevii sunt capabili sa faca ceea ce este cuprins in obiectivele invatarii.

Scopul poate fi unul imediat prin care se urmareste oferirea de date profesorului si elevului despre capacitatile formate si despre atitudinile asumate de elev insusi in cadrul unitatii de invatare/temei/capitolului sau unul de perspectiva ce vizeaza furnizarea de informatii parintilor sau comunitatii despre ceea ce elevul stie sau este capabil sa faca.

In functie de tipul scopului, portofoliul poate cuprinde momente relevante ale progresului elevului, el fiind destinat evaluarii profesorului sau autoevaluarii elevului, dar poate cuprinde si o selectie a celor mai bune produse sau a celor mai bine realizate activitati ale elevului, in acest caz, destinatarul portofoliului constituindu-se din parinti, comunitate, institutii etc.

Contextul este un alt element esential al portofoliului si are in vedere: particularitatile de varsta ale elevilor, nevoile, interesele si abilitatile elevilor, specificul disciplinei.

Tinand cont de aceste variabile, modul de concepere si realizare a portofoliului devine unul personalizat.

Daca fara un scop stabilit si un context bine identificat nu putem porni cu dreptul activitatea de proiectare a portofoliului, stabilirea continutului si a modului de organizare a portofoliului este o sarcina destul de dificila.

In stabilirea continutului si a modului de organizare, trebuie sa se tina seama de raspunsul dat la urmatoarele intrebari:

Ce fel de intrebari intra in portofoliu?

Ce numar de esantioane ale activitatii elevului trebuie sa contina portofoliul?

Cum trebuie organizate elementele constitutive ale portofoliului?

Cine decide selectia? Profesorul sau elevul?

Pornind de la acesta ultima intrebare, se constata doua tendinte:

sarcina proiectarii portofoliului ii revine in exclusivitate profesorului, incepand cu stabilirea scopului, contextului, formularea cerintelor standard si selectarea produselor reprezentative ale activitatii elevilor ;

realizarea unui pact intre elevi si profesor, elevilor oferindu-li-se posibilitatea de alege anumite esantioane ale activitatii lor, pe care le considera semnificative din punct de vedere al calitatii lor.

Dandu-le posibilitatea elevilor de a participa la deciziile cu privire la continutul si utilizarea portofoliului, la selectarea esantioanelor pe care le ataseaza, la negocierea modului si ponderii evaluarii portofoliului in media finala, profesorul stimuleaza creativitatea si implicarea personala a elevilor in activitatea de invatare, dezvolta motivatia intrinseca si responsabilitatea acestora fata de propria lor instruire.

In ceea ce priveste continutul portofoliului, profesorul Ioan Cerghit, sustine ca acesta cuprinde "o selectie dintre cele mai bune lucrari sau realizari personale ale elevului, cele care il reprezinta si care pun in evidenta progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contributiilor personale. Alcatuirea portofoliului este o ocazie unica pentru elev de a se autoevalua, de a-si descoperi valoarea competentelor si eventualele greseli. In alti termeni, portofoliul este un instrument care imbina invatarea cu evaluarea continua, progresiva si multilaterala a procesului de activitate si a produsului final. Acesta sporeste motivatia invatarii."

Un portofoliul ar putea cuprinde:

• lista continutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecarei lucrari/fise si numarul paginii la care se gaseste);
• argumentatia care explica ce lucrari sunt incluse in portofoliu, de ce este importanta fiecare si cum se articuleaza intre ele intr-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;
• lucrarile pe care le face elevul individual sau in grup;
• rezumate;
• eseuri;
• articole, referate, comunicari stiintifice;
• fise individuale de studiu;
• proiecte si experimente;
• temele de zi de zi ;
• probleme rezolvate;
• rapoarte scrise - de realizare a proiectelor;
• teste si lucrari semestriale;
• contributii la revistele scolare;
• postere, colaje, machete, desene, caricaturi.
• chestionare de atitudini;
• inregistrari, fotografii care reflecta activitatea desfasurata de elev individual sau impreuna cu colegii sai;
• observatii pe baza unor ghiduri de observatii;
• reflectiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucreaza;
• autoevaluari scrise de elev sau de membrii grupului;
• interviuri de evaluare;
• alte materiale, harti cognitive, contributii la activitate care reflecta participarea elevului/ grupului la derularea si solutionarea temei date;

In functie de elementele sale constitutive, portofoliul se clasifica in:

v     portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selectie a celor mai importante lucrari);

v     portofoliu de progres sau de lucru (contine toate elementele desfasurate pe parcursul activitatii);

v     portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate etc.)

In functie de numarul celor implicati in realizarea portofoliului, identificam:

v     portofoliul individual

v     portofoliu de grup

Portofoliul de grup este utilizat in cadrul metodei de invatare cooperativa[12] si presupune o colectie organizata de lucrari/mostre din activitatea grupului, acumulate in timp, precum si mostre din lucrarile individuale ale membrilor grupului.

Un portofoliu de grup poate contine urmatoarele elemente:

• Coperta (aceasta reflecta, de obicei,  in mod creativ personalitatea grupului);
• Cuprinsul;
• Prezentarea grupului si a membrilor sai;
• Introducerea si argumentatia privind mostrele alese;
• Mostre care au necesitat cooperarea intre membrii grupului pentru a fi realizate;
• Observatii ale membrilor grupului privind modul lor de interactiune in timpul activitatii in comun;
• Autoevaluari ale membrilor grupului si evaluarea grupului de catre acestia;
• Mostre individuale revizuite pe baza feedbackului primit de la grup (compozitii, prezentari etc.);
• Autoevaluari ale membrilor grupului cu privire la calitatile si punctele slabe

ale interactiunii sociale - modul in care au potentat eficienta grupului si au

ajutat alti colegi sa invete;

• Lista a viitoarelor obiective de invatare si deprinderi sociale pe care si le propun membrii grupului;
• Comentarii si feedback din partea profesorilor, metodistilor si a altor grupuri de studio.

Facand referire la proiectul - model prezentat, mentionez ca acesta se constituie in element al portofoliului de grup. Din acest portofoliu fac parte toate realizarile elevilor celor cinci grupe, precum si jurnalele lor de activitate.

Portofoliul este o mapa deschisa la care elevul are acces tot timpul pentru a-l completa, actualiza si consulta in vederea autoinstruirii, insa este si un instrument de evaluare curenta, oferind profesorului informatii esentiale despre performanta si evolutia elevului intr-o perioada mai lunga de timp.

In evaluarea portofoliului, profesorul trebuie sa tina cont de particularitatile cognitive, atitudinale si comportamentale ale fiecarui elev, deoarece portofoliul ilustreaza efortul depus de acesta in procesul de invatare.

Spre exemplu, nu putem evalua conform aceleasi grile de evaluare portofoliul unui elev care pana nu demult atingea cu greu standardele minimale, insa al carui portofoliu reliefeaza faptul ca elevul se afla intr-un real progres si al unui elev ce nu se limiteaza doar la continuturile obligatorii si manifesta reale inclinatii pentru specificul disciplinei, dar la care se constata in urma investigatiei portofoliului un anume regres.

Criteriul comun evaluarii portofoliilor elevilor il poate constitui saltul calitativ intre primele si ultimele esantioane ale portofoliului.

Este evident faptul ca portofoliul ca metoda complementara de evaluare nu se caracterizeaza prin aceeasi rigurozitate, specifica metodelor traditionale de evaluare si personalizeaza evaluarea fiecarui elev.

Pentru evaluarea portofoliului, criteriile vor fi negociate impreuna cu elevii, inainte de inceperea proiectarii portofoliului, astfel elevii vor intelege si accepta criteriile de evaluare si va spori motivatia lor pentru realizarea de activitati de calitate, manifestandu-ti responsabilitatea fata de propria instruire.

Evaluarea portofoliului se poate canaliza pe impresia generala asupra performantei elevilor sau asupra produselor realizate, luand in considerare elementele constitutive ale portofoliului, corelata cu o scara ce cuprinde calificative sau simboluri numerice[13].

II.2.2. Model de portofoliu

Liceul Teoretic "Nicolae Cartojan", Giurgiu

Clasa a X-a P

Tema: Simbolismul romanesc

Scop: dezvoltarea de valori si atitudini: cultivarea interesului pentru lectura, a placerii de a citi si a gustului estetic in domeniul literaturii, stimularea gandirii autonome, reflexive si critice in raport cu diversele mesaje receptate, formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii romane.

Context profilul clasei este vocational: invatatori, elevii avand aptitudini artistice, iar la baza simbolismului sta tehnica corespondentei literaturii cu celelalte arte.

Obiective:

investigarea literaturii romane, in vederea identificarii poetilor simbolisti;

identificarea si analiza elementelor de compozitie si de limbaj in textul poetic simbolist;

folosirea unor modalitati diverse de intelegere si de interpretare a textelor simboliste;

elaborarea unor argumentari scrise pe baza textelor studiate, in vederea exprimarii propriilor idei, judecati si opinii.

Continut

Sumarul;

Sinteza trasaturilor caracteristice ale simbolismului;

Specificitatea simbolismului romanesc-investigare

Fise ale poetilor romani simbolisti;

Poezii reprezentative ale poetilor selectati;

Reprezentari grafice(desene) ale poeziilor selectate;

Muzica si culoare in opera poetilor simbolisti romani- referat;

George Bacovia-figura reprezentativa a simbolismului romanesc-eseu argumentative;

Autoevaluarea elevului- chestionar.

Modelul propus este un portofoliu individual tematic, in cadrul unitatii de invatare Simbolismul. Acest portofoliu tematic face parte dintr-un portofoliu general ce inglobeaza toate realizarile elevului pe parcursul intregului an scolar, portofolii tematice, teste de evaluare etc, portofoliul fiind integrat in evaluarea sumativa.

Am ales ca model de ilustrare a conceptului de portofoliu un portofoliu tematic, deoarece acest tip de portofoliu este destul de uzitat indiferent de disciplina si pentru a putea ilustra flexibilitatea acestor metode moderne de invatamant.

III. Avantajele utilizarii metodelor alternative de evaluare

Inca din denumirea lor metode alternative de evaluare reiese faptul ca acestea se constituie intr-o alternativa la metodele traditionale de evaluare, care inca domina in practica scolara a zilelor noastre.

Metoda proiectului ofera tuturor elevilor spatiu de afirmare, in functie de interesele, aspiratiile si capacitatile fiecaruia, prin sarcini diferentiate.

Un asemenea demers favorizeaza invatarea integrata, inlatura granitele rigide dintre discipline si domenii, permite dezvoltarea gandirii integrativ-sistemice si da elevilor posibilitatea sa descopere complementaritatea cunostintelor.

Metoda proiectului ca metoda alternativa de evaluare ofera sansa de a analiza in ce masura elevul foloseste adecvat cunostintele, instumentele, materialele disponibile in atingerea finalitatilor propuse, scoate elevii si cadrul didactic din rutina zilnica, pune elevii in situatia de a actiona si a rezolva sarcini in mod individual sau in grup, autotestandu-si capacitatile cognitive, sociale si practice.

Aceasta metoda se constituie intr-o forma de evaluare motivanta pentru elevi, in ciuda faptului ca presupune un volum de munca sporit si necesita cercetare continua.

In ceea ce priveste portofoliul, acesta permite aprecierea si includerea in actul evaluarii a unor produse ale activitatii elevului care, in mod obisnuit, nu sunt avute in vedere, fapt care conduce la incurajearea exprimarii personale a elevului, la angajarea lui in activitati de invatare mai complexe si mai creative si la o diversificare a cunostintelor, deprinderilor si abilitatilor exersate.

Aceasta metoda ofera o perspectiva de ansamblu asupra activitatii elevului pe o perioada mai lunga de timp, depasind neajunsurile altor metode traditionale de evaluare cu caracter de sondaj in materie si intre elevi.

Metodele alternative de evaluare sunt eliberate, in mare parte, de tensiunile si tonusul afectiv negativ care insotesc formele traditionale de evaluare, evaluarea devenind motivanta si nu stresanta pentru elevi.

Referitor la metoda proiectului si portofoliului, se poate observa cu usurinta ca prin statutul profesorului, acela de consilier, se reduce factorul stres, iar evaluarea are ca prim scop imbunatatirea activitatii si stimularea elevului si nu sanctionarea cu orice

pret, lucru posibil datorita faptului ca activitatile de evaluare cuprind materiale elaborate de-a lungul unui interval mai mare de timp.

Este cunoscut faptul ca elevii nostri de cele mai multe ori invata pentru nota. Prin aceste metode sunt descurajate speculatiile si invatarea pentru nota, elevii devenind mai constienti de responsabilitatea pe care si-o asuma in rezolvarea sarcinilor in care sunt implicati activ.

In cadrul unor astfel de metode, elevul este implicat activ atat in realizarea unor materiale, actiuni prin care isi dezvalui personalitatea, cat si in propria evaluare, acesta dezvoltandu-si capacitatea de autoevaluare prin apelarea la autoreflexivitate asupra propriei munci si asupra progreselor inregistrate.

Asa cum s-a putut constata, metoda proiectului si a portofoliului trebuie privite prin prisma interactiunii predare-invatare-evaluare, intrucat ele nu pot fi catalogate la modul exclusiv drept metode de evaluare sau de predare-invatare.

Aceste metode asigura un demers interactiv al actelor de predare-invatare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru, valorificand si stimuland potentialul creativ si originalitatea elevilor.

Prin apelul la metodele alternative de evaluare se asigura o mai buna punere in practica a cunostintelor, exersarea priceperilor si capacitatilor in diverse contexte si situatii, iar cunostintele asimilate sunt usor integrate si operationalizate.

Concluzii

In finalul acestei lucrari, tin sa mentionez importanta privirii proiectului si portofoliului din tripa perspectiva : a predarii, invatarii si evaluarii.

Cele doua metode mentionate corespund paradigmei educationale moderne prin faptul ca se constituie in metode de activare ale elevului prin rezolvarea originala a sarcinilor, prin libertatea de alegere si de actiune, prin modalitatea de procesare a informatiilor, prin interactiunea cu semenii lor si cu mediu inconjurator.

In urma aplicarii la clasa a acestor metode, am constatat ca elevii se dovedesc foarte receptivi, participand cu entuziasm, simtandu-se motivati si stimulati in dezvoltarea si manifestarea personalitatii.

Prin metodele moderne de invatamant se creeaza un climat psihosocial relaxant, in care rolul profesorului este acela de partener al elevului in demersul instructiv-educativ, astfel scoala moderna putand sa raspunda nevoilor beneficiarilor sai.

Sper in manifestarea unei mai mari receptivitati a colegilor mei fata de metodele moderne de invatamant, intrucat scoala trebuie sa evolueze in acelasi timp cu societatea, in caz contrar, fara o adaptare la nou nu facem decat sa ne excludem singuri din ceea ce ar trebui sa fim parte integranta.

Bibliografie

Cerghit, Ioan, Metode de invatamant, Editura Polirom, Iasi, 2006.

Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri si strategii, Editura Aramis, Bucuresti, 2002.

***Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, coord. Adrian Stoica, Editura Prognosis, Bucuresti, 2001.

*** Ghid de Evaluare si examinare, SNEE, Editura Prognosis, Bucuresti, 2001.

*** Ghid de Evaluare Limba si Literatura Romana, SNEE, coord. Mihail Stan, Editura Aramis, Bucuresti, 2001.

*** Ghid metodologic Aria curriculata Limba si comunicare, CNC, Bucuresti, 2002.

Neasu, I., Instruire si invatare, EDP, Bucuresti, 1999.

***Pedagogie si elemente de psihologie scolara, coord. Elena Joita, Editura Arves, Craiova, 2003.

Radu, I.T., Evaluarea in procesul didactic, EDP, Bucuresti, 2000, p. 173.

Anexe

Chestionar autoevaluare

Grila de evaluare a calitatii produsului final

Fisa de evaluare a activitatii si comportamentului elevului