Laboratorul de limba si literatura romana

Laboratorul de limba si literatura romana

"Cunoasterea temeinica a uneia sau mai multor limbi straine este esentiala pentru formarea unui om de cultura in epoca noastra, ceea ce implica nu numai lectura si scrierea corecta in limbile respective, ci si pronuntarea corecta, folosirea curenta a acestor limbi in comunicarea verbala . Este bine stiut ca, in aceasta privinta, mijloacele audio-vizuale sunt indispensabile, caci ele creeaza largi posibilitati pentru a prezenta elevilor modele corecte de pronuntie . Dispunerea de un bun model in studiul pronuntarii corecte a unei limbi, inseamna, desigur, mult-dar nu totul . Este necesar ca paralel cu audierea modelului, elevul sa faca el insusi exercitii de prountare corecta, sa poata compara, sub indrumarea profesorului de specialitate, pronuntarea lui cu pronuntarea model, asa incat sa-si inlature greselile, si sa poata vorbi din ce in ce mai bine . Tocmai acest lucru se realizeaza cu ajutorul laboratoarelor lingvistice . "[1]

Aparent, aceasta introducere nu are legatura cu tema acestui capitol, Laboratorul de limba si literatura romana, caci aici este vorba despre functionalitatea laboratoarelor lingvistice in predarea limbilor straine . Insa daca meditam putin, ne vom da seama ca exista asemanari intre studiul unei limbi straine si studiul limbii materne si cu cat ne dam seama mai repede de acest lucru, cu atat mai bine . In studiul limbii materne se urmareste de asemenea formarea unei pronuntii corecte, literare, inlaturarea marcilor regionale . De asemenea, si in scris . Una din competentele generale ale disciplinei limba si literatura romana este dezvoltarea unei exprimari corecte, oralesi scrise . Privite astfel, lucruri incep sa aiba legatura . La fel ca in cazul disciplinelor de studiu al unei limbi straine, mijloacele audiovizuale sunt necesare si in studiu limbei materne, la fel si laboratoarele . Laboratoarele de limba si literatura romana pot furniza elevilor modele de pronuntare corecta . Elevii pot auzi forma corecta si pot pronunta, cu ajutorul magnetofoanelor si castilor pentru auditie, realizandu-se astfel o activitate colectiva, in care toti elevii asculta si exerseaza . Pronuntarea elevilor se poate inregistra si compara cu inregistrarea corecta, observandu-se astfel problemele asupra carora ei trebuie sa se opreasca si sa gaseasca solutii .

O alta functionalitate a laboratorului de limba si literatura romana este posibilitatea de a gazdui cercuri literare,

In cadrul lectiilor de limba si literatura romana profesorii  urmaresc nu doar ca elevii sa-si insuseasca noile cunostinte, ci si sa le aplice . Aceasta este garantia durabilitatii achizitiilor esentiale, asigurand astfel eficienta procesului de predare-invatare . Competentele generale ce se urmaresc a fi formate de profesori in cadrul orelor de limba romana sunt intelegerea textelor orale si scrise, precum si o exprimare orala si scrisa corecta . Tocmai de aici reiese necesitatea existentei unui cabinet de limba romana in orice unitate de invatamant care sa il ajute pe profesor sa isi perfectioneze activitatea . (12, pag 5)

Domnul profesor Mihai Nebunu defineste cabinetul multimedia, din perspectiva predarii disciplinei limba si literatura romana, astfel: "cabinetul multimedia este un cadru material-organizatoric, "un mediu adecvat substantei", economic si rational, in care sant realizate conditii optime de integrare in lectii a diverselor resurse in ipostaza de resurse ale procesului de predare-invatare, cat si ca parte componenta a strategiilor didactice . " Ca materiale el utilizeaza mijloace auditive, vizuale si imprimate . Prin mijloace sau resurse imprimate autorul articolului intelege cartea de masa de tipul Biblioteca pentru toti, cartea uzuala (dictionare, indrumare, etc . ), manualul scolar, tablourile si colectiile de arta . La aceste mijloace se adauga si marea varietate de scheme sau planse tipizate, fotografii si ilustratii care au rolul sa completeze sau sa compenseze functiile celor dintai . Cabinetul mai cuprinde si o mare varietate de echipamente tehnice . (9)

Despre conceperea si organizarea cabinetului de limba romana, pedagogii spun ca aceste activitati se pot extinde pe perioade indelungate, 3-5 ani, timp in care profesorul trebuie sa gandeasca si sa doteze pana in cele mai mici amanunte partile constitutive ale cabinetului .

In organizarea cabinetului profesorul de limba romana trebuie sa se raporteze in primul rand la obiectivele programei, apoi el trebuie sa gaseasca modalitati de sistematizare a materialelor astfel incat sa devina operationale si sa "conceapa o strategie de invatare care sa puna in valoare eficient complexul din dotarea cabinetului" . (12)

In opinia domnului profesor Traian Cristea, in organizarea functionala a unui astfel de cabinet scolar sant necesare trei etape:

Etapa conceptual - elaborativa

Perspectiva de ansamblu asupra disciplinei limba si literatura romana in corelatie cu cerintele programei precum si cunoasterea specificului fiecarei clase vor permite profesorului realizarea cabinetului, pe trepte de evolutie . In aceasta etapa se delimiteaza cele trei categorii de planse, scheme, tablouri sinoptice, etc .

Tablouri cu scheme de sinteza - aplicabile la toate clasele, valabile pe o perioada indelungata de timp . Acestea vor viza atat limba cat si literatura romana . Profesorul recomanda folosirea panourilor P . F . L . melaminat, scise cu vopsele in ulei . La gramatica: unul care sa cuprinda sinteza gramaticii, unul care sa redea forme corecte si forme gresite in scriere, unul cu aplicarea semnelor de punctuatie . La literatura panourile pot viza: harta literara, genurile si speciile literare, comentariul literar pe text, limbajul poetic, compunerile scolare . Trebuie adaugat ca este important ca materialul sa fie sistematizat si trebuie respectate principiile didactice in scrierea si afisarea schemelor

Planse cu scheme sinteza asupra unui capitol

Planse cu scheme functionale ale lectiilor

O alta categorie de materiale este cea care ajuta elevii sa respecte datele stiintifice ale textului . De exemplu:

Seturile de fise jalon care conduc elevii elevii spre descoperirea semnificatiilor mesajului prin intermediul mijloacelor expresive specifice literaturii .

Plicurile bibliografice pe capitole si autori . Acestea vor fi riguros sistematizate, vor respecta principiul accesibilitatii . Profesorul va esentializa continutul lor si va incerca prin ele sa stimuleze actul de cercetare bibliografica, nu sa-l substituie .

Albumele monografice sunt de mare utilitate , mai ales la literatura .

Tot in aceasta etapa lista materialelor audiovizuale absolut necesare lectiilor, tinandu-se cont, bineinteles, de necesitatea pastrarii unui echilibru .

Pentru conceperea sistematica a documentatiei cabinetului se cere un volum considerabil de timp si mult discernamant stiintific . Profesorul va intreprinde un studiu masiv asupra programei, manualelor, materialelor de specialitate, autorilor studiati si asupra textelor propuse de manuale .

II . Etapa selectiv-interpretativa

Dupa ce in prima etapa s-a facut o lista a materialelor, in aceasta etapa se va realiza o selectie riguroasa . Pentru a verifica functionalitatea si eficienta acestora este necesara o perioada de testare a oportunitatilor . Se va evalua gradul in care materialele achizitionate reusesc sa imprime lectieu caracterul formativ . Selectia se va realiza pe parcurs, in functie de masura in care ele au determinat in randul elevilor: capacitatea de a opera cu informatii insusite, deprinderea de a diviza probleme complexe in parti specifice, deprinderea de a enumera sau descrie trasaturi specifice ale unei probleme nou descoperite in text, recunoasterea si caracterizarea unui fenomen anumit intr-un grup de fenomene diverse , reunirea, sistematizarea si ordonarea cunostintelor dupa o lectie sau dupa un fascicol de lectii, dezvoltarea capacitatii de selectie si de sinteza in vederea integrarii achizitiilor in structuri de cunostinte, provocarea elevului spre a emite ipoteze plauzibile pentru explicarea anumitor fenomene cat si capacitatea ce a alege oportun solutia, aservirea in mod creator a aprecierilor critice, motivarea atitudinii prin argumente, eliminarea generalizarii pe date limitate, etc .

Dupa un an de verificare a documentatieiconcepute, profesorul va trece la selectrea materialelor si dupa urmatoarele criterii:

Gradul de satisfacere a cerintelor programei

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

Gradarea sarcinilor de la o lectie la alta sau de la un capitol la altul

Claritatea si accesibilitatea

Gradul de implicare a elevului si cointeresarea acestuia in desfasurarea lectiei si in procesul de predare

III . Etapa organizatorica

In aceasta etapa se va completa biblioteca scolara . Se recomanda procurarea tuturor autorilor studiati si apoi multiplicarea exemplarelor pana la minimum 10 carti dintr-un autor . Fiind ultima etapa, se trece la amenajarea propriu-zisaa cabinetului scolar de limba si literatura romana .

La obtinerea eficientei lectiilor de limba si literatura romana contribuie doi factori importanti: conceptia organizarii cabinetului si conceptia metodologica in lumina careia se organizeaza o lectie de cabinet, al doilea fiind prioritar in asigurarea eficientei fiecarei lectii .

Functiile cabinetului multimedia in predarea-invatarea limbii si literaturii romane

1. Contactul nemijlocit cu opera literara

Elevii intra in legatura cu textul literar prin inzestrarea locului lor de munca cu un exemplar al operei studiate ce poate constitui o invitatie la lectura . In plus, fata de clasa traditionala unde contactul cu textul se reduce numai la o intalnire cu textul propriu-zis si cuvantul profesorului, in cabinetul de limba romana acestea sunt completate de mijloacele de invatamant . Atunci cand sant corect alese si integrate corect, aceste mijloace ajuta la explicarea lecturii si patrunderea sensurilor unor fragmente ale textului literar, semnificative . In folosirea metodei invatarii comentariului literar lectura explicata este o componenta importanta si de aceea important este cum se realizeaza acea lectura . Uneori inflexiunile vocii pot furniza sugestii semnificative pentru intelegerea textului . De asemenea, in cabinet este posibila abordarea interdisciplinata a textului literar prin comentariu: se pot face comparatii, analogii - prin muzica, sculptura, grafica, pictura . Toate acestea indeamna la stabilirea de relatii afective, la desprinderea complexitatii starilor sufletesti caracteristice unor personaje, la descoperirea mai multor argumente de ordinul cunoasterii, estetice sau morale, adica elevii sunt pusi in situatia de a se exprima .

2. Caracterul aplicativ al invatarii .

Prin aceasta se urmareste formarea deprinderii de a interpreta si aprecia corect un text, de a utiliza corect in scris si in exprimare limba romana . Nu se urmareste doar simpla inmagazinare de date, nume, titluri, reguli si structuri inactive de limbaj caci conceptele predate copiilor trebuie sa aiba utilitate .

Domnul prfesor Mihai Nebunu exemplifica aceasta functie cu o activitate in cabinet, anume redactarea unui reportaj radio in vederea fixarii structurilor caracteristice stilului publicistic . Obiectivele pe care si le-au propus au fost: "formarea deprinderii de a realiza un reportaj, activizarea structurilor caracteristice si folosirea practica a modalitatilor de limba adecvate, practicarea tehnicilor de inregistrare, insusirea tehnicilor interviului - ca modalitate concreta de finalizare . " Etapele realizarii acestei sarcini au fost: cercetarea temei de reportaj, elaborarea unor ipoteze de confirmat sau infirmat, pregatirea unui numar de intrebari . Formarea grupelor ( maxim 5 persoane ) . Realizarea: fie in cabinet, situatie in care s-au fixat rolurile si sarcinile pe grupe, fie in strada, cu un esantion de persoane, diferentiate in raport cu varsta, sexul, profesia sau in  familia unui elev, acasa . Dotare minima: un magnetofon si un microfon . Prelucrarea si elaborarea finala a reportajului: in cabinet . Cu aceasta ocazie s-au organizat raspunsurile, s-au pus in lumina faptul semnificativ sau situatia cel mai bine imaginata, s-a trecut la alcatuirea, prin montare si redactare, a reportajului, cu respectarea unor reguli si utilizarea unor structuri de limba adecvate . Analiza, ca etapa finala, a presupus observatii cu privire la calitatea sunetului, relatia dintre reporter si intervievati sub mai multe aspecte: punerea intrebarilor, caracterizarea situatiei, reusita sau nereusita prizei de contact, existenta sau inexistenta unei tendinte dominatoare in cadrul relatiei, cat de accesibil, colorat, concret sau metaforic este limbajul, etc . Este evident ca elevii sunt pusi in situatia de a utiliza stilul functional, respectiv, de a operationaliza cunostintele si nu de a ramane la nivelul simplelor teoretizari, care, daca nu au o valoare de utilizare sunt intr-adevar moarte .

3. Restructurarea relatiei profesor-elev

Realizarea activitatii de invatare in cadrul cabinetului restructureaza in general relatia profesor-elev din clasa traditionala . Acest lucru se impune de la sine, caci a mentine nemodificata aceasta relatie este echivalent cu a limita eficienta si functiile cabinetului din chiar momentul declansarii activitatii in acest spatiu . Prin urmare, este necesar ca profesorul sa fie organizatorul activitatii elevilor sai, sa-i invete si sa-i ajute sa ajunga la cunoastere prin efort propriu . Inconjurat de o multitudine de mijloace, profesorul va fi in plus si creatorul unui mediu de instruire, preocupat in permanenta de cum sa faca acest mediu utilizabil pentru elevii sai . (32)Pedagogii au relevat importanta inlocuirii procesului traditional de predare-invatare concretizat prin explicarea si inregistrarea cunostintelor, printr-un altul, in cadrul caruia cunostintele se invata de catre elevi lucrand cu ele . Acest lucru este acum posibil in cadrul cabinetului multimedia . Rolul profesorului va fi acela de a da viata intregului sistem, printr-o interactiune permanenta cu elevii si resursele, antrenand progresiv si sistematic tehnici de investigare, dezvoltand aptitudini de observare si interpretare, conectand in permanenta perceptiile, reprezentarile si strategiile intelegerii abstracte la vocile de baza ale mesajelor, alcatuind, in consecinta, cu intreg cadrul, o unitate pedaogica operativa, cu memorie, comanda si control .

4. Dezvoltarea activitatii independente a elevilor .

Pentru ca activitatea elevilor sa fie indispensabila sunt necesare cateva conditii:

Organizarea locului de munca al elevilor in cabinet ( inzestrarea corespunzatoare cu textul literar sau de limba, cu necesarul de carte uzuala - dictionare, indrumatoare, etc . )

Organizarea individuala sau pe grupe pe baza unor teme pe baza unor teme de studiu si sarcini stabilite in prealabil prin fisa de planificare a muncii elevului

Valorificarea la nivel de grup sau de subiect individual a rezultatelor obtinute

Generalizarea si sistematizarea stiintifica a cunostintelor de catre profesor in finalul activitatii

5. Favorizarea concordantei dintre structura proiectului de tehnologie didactica si posibilitatile de organizare a activitatilor de invatare, in functie de obiectivele instruirii, resursele folosite, diversele modalitati de imbinare si alternare, evaluarea randamentului scolar, etc . Utilizarea cabinetului multimedia, ca, dealtfel, a oricaror altor cabinete si laboratoare, trebuie sa fie insotita de un proiect de tehnologie didactica riguros structurat, care sa fie structurat, in mare parte, astfel:

Formularea obiectivelor instririi

Analiza si precizarea resurselor (mijloacelor) in functie de conditiile existente

Analizarea si precizarea structurii modulare a temei sau problemei prin raportare la strategii si resurse

6. Functia de perfectionare a comportamentului pedagogic al formatorilor este pe deplin realizabila datorita inzestrarii cabinetului . Faptul ca in activitatea de pregatire pentru cariera didactica, de perfectionare ori de experimentare a procesului instructiv-educativ studentii practicanti, profesorii asistenti sau organele de control nu sant in contact direct cu elevii si profesorul care preda, ci observa activitatea din afara, fara sa-i modifice naturaletea, constituie un avantaj indiscutabil pentru functia ce i-a fost prescrisa . (33)

Bibliografie

Bibliografie

1. Mucica, Teodor, Indrumator metodic pentru folosirea mijloacelor de invatamant, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982
2. Jinga, Ioan, Istrate, Elena, Manual de pedagogie, Editura BIC ALL, Bucuresti, 2006
3. Cucos, Constantin, Pedagogie,
4. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii si literaturii romine in scoala, Editura Polirom, Bucuresti, 1999
5. Secrieru, Mihaela, Didactica limbii romane,
6. Cerghit, Ioan, Tehnici moderne de instruire, curs teoretic si practic, Centrul de multiplicare al Universitatii din Bucuresti, 1974
7. Bendorfeanu, Maximilian, Morarescu, Elvira, Morarescu, Simion, Folosirea practica a mijloacelor tehnice audio-vizuale in procesul de invatamant, Editura didactica si pedagogica, Iasi, 1969
8. Diaconu, Mihai, Functionalitatea pedagogica a emisiunilor de televiziune scolara in cadrul lectiilor de limba romana, Radio telescoala, martie 1977, 40-41
9. Nebunu, Mihai, Rolul cabinetului multimedia in predarea limbii si literaturii romane, Revista de pedagogie, noiembrie 1982, an 31, nr . 11, p . 29-32
10. Fumurescu, Livia, Rolul stimulativ al materialului didactic confectionat de elevi,Revista de pedagogie, iulie 1979, an 28, nr . 7
11. Craciun  Rozalia, Proiectiile epidiascopice in scopul predarii gramaticii, Tribuna scolii, an 33, nr . 239, 22 mai 1982, p . 5
12. Cristea, Traian, Organizarea functionala a cabinetului, Tribuna scolii, la rubrica Limba si literatura romana, an 33, nr . 239, 22 mai 1982, p . 5 .
13. Strunk, Detlef, Folosirea flanelografului la lectiile de limba, Revista de pedagogie, an 22, nr . 9, 1973, p . 62-65
14. Teodor, Mucica, Mijloacele de invatamant in a doua jumatate a secolului al XX-lea,
15. Lazarescu, Gheorghe, Comentariul literar-principii si modalitati de realizare, Radio telescoala, nr . 5-6, 1980
16. Pricop, Viorica, Pricop, Ovidiu, Utilizarea dictionarului pentru insusirea corecta a termenilor stiintifici geografici, Revista de pedagogie, an 39, nr . 5, 1990, 21-23
17. Fumurescu, Livia, Sugestii pentru material didactic multifunctional la limba si literatura romana, Revista de pedagogie, an 33, nr . 9, 1984, p . 17-18
18. Cerghit, Ioan, Strategii de integrare a tehnicilor audiovizuale in activitatea didactica, Radio telescoala, 1980, nr . 1-2
19. Mucica, Teodor, Filmul didactic si tehnologia de integrare in procesul de invatamant, Radio telescoala, 1980, nr 1-2
20. Diaconu, Mihai, Mijloacele de invatamant si problemele stimularii creativitatii, Radio telescoala, 1980, nr 1-2
21. Perovici, Minodora, Pledoarie pentru metoda audiovizuala, Radio telescoala, 1980, nr . 1-2
22. Cerghit, Ioan, Functiile filmului in procesul de invatamant, Radio telescola, 1980, nr . 3-4
23. Mucica, Teodor, Probleme pedagogice si cinematografice ale filmului didactic, Radio telescoala, 1980, nr . 3-4
24. Perovici, Minodora, Tehnologia integrarii filmului didactic in lectie, Radio telescoala, 1980, nr . 3-4
25. Cretu, Virginia, Puncte de sprijin in analiza potentialului instructiv-educativ al mijloacelor de invatamant, Radio-telescoala, 1980, nr . 5-6
26. Mucica, Teodor, Folosirea retroproiectiei in procesul instructiv-educativ, Radio telescoala, 1980, nr . 5-6
27. Perovici, Minodora, Integrarea diapozitivilui in lectie, Radio telescoala, 1980, nr . 5-6
28. Ionescu, Miron, Radu, Ion, Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
29. Cretu, Virginia, Mijloace moderne audio-vizuale in scoala, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972
30. Dima, Andreea, Metoda instruirii asistate pe calculator in predarea limbii si literaturii romane: didactica specialitatii, Craiova, Aius PrintEd, 2010, 88 p .
31. Zegreanu, Vasilica, Memorator de limba romana: pentru clasele 5-8, Bucuresti, Booklet, 2010, 96 p .