INTERPRETAREA REZULTATELOR - EVALUARE

Interpretarea rezultatelor nu se poate opri la jumatatea drumului. E nevoie sa analizam si distributia scorurilor obtinute. Teoretic este de asteptat ca 1/3 dintre elevi sa obtina un scor scazut, o alta treime sa obtina un scor inalt si o alta treime, un scor mediu, si asa se si intampla de obicei. Dar aceasta simpla acceptare a unei probabilitati nu este motivanta nici pentru elev, nici pentru profesor. Mai mult decat atat, marja intre cele trei grupe este ca nisipurile miscatoare si putem pierde controlul inainte de a ne da seama. Daca proportiile se schimba, de pilda creste numarul celor care obtin scoruri mici, atat predarea cat si testarea ulterioara trebuie sa tina cont de aceasta. Este rau daca sunt multi elevi care obtin scoruri (traduse in note) mici si este simptomatic daca multi elevi obtin scoruri mari: in ambele cazuri ceva este in neregula cu testul, si poate chiar cu demersul didactic

Raportarea la acest standard are o anumita semnificatie: ne ofera parametrii fata de care sa ne evaluam rezultatele. Un numar mare de scoruri mici trebuie sa ne puna probleme de organizare fie a unui program de recuperare, fie de ajustare a stilului, obiectivelor si continutului predarii. O deplasare importanta in zona scorurilor mari trebuie validata de rezultate asemanatoare la acelasi test, dar corectat de altcineva si coroborat cu rezultate asemanatoare la alte teste de acelasi tip. Pe de alta parte, daca un sir de teste confirma rezultatele inalte, logica si practica didactica ne vor cere sa ridicam stacheta, sa punem in fata elevilor noi sarcini motivante; nu ne-ar folosi la nimic sa batem pasul pe loc.

Se pot realiza insa si calcule mai complexe care sa stabileasca masura in care un test este sau nu o oglindire veridica a performantei elevilor. Aceste statistici se realizeaza insa la nivelul testelor nationale. Pentru nevoile obisnuite ale activitatii curente la clasa nu trebuie sa ne complicam.

Pe de alta parte, o analiza atenta a plajei de distributie a scorurilor/ notelor obtinute ne da o imagime destul de clara atat a modului de realizare a itemilor, cat si, implicit, a performantei elevilor. In analiza realizarii individuale a fiecarui item, putem constata ca obiectivul a fost realizat, dar pot aparea si alte greseli care nu sunt neaparat legate de obiectivele fixate. Nu le putem ignora si nici nu putem sa le punem pur si simplu pe seama neatentiei elevului. La urma urmelor, o buna cunoastere a unui capitol se dovedeste tocmai prin deprinderea formata, de exemplu, de utilizare in mod spontan si corect a conceptelor; un test bine intocmit evalueaza capacitatea de intelegere si exprimare in contextul obiectului/ materiei respective, deci fara sa dea posibilitatea focalizarii pe o problema de continut in sensul ingust, ramanand adica la nivelul reiterarii celor predate. De fapt, am putea spune ca diferentele cele mai evidente intre un exercitiu de practicare a unei deprinderi si un test constau tocmai in calitatea testului de a se apropia mai mult de o situatie reala si de a folosi concepte, ca si in modul in care pune problemele si creeaza contextul.

Exemple

1. Limba straina

Care dintre cele doua formulari este un simplu exercitiu si care poate fi item de test

A) Alege cuvantul potrivit in contextul dat. (de exemplu - experienta/ experiment)

B) In textul de mai jos, printr-un accident, s-au sters niste cuvinte; citeste cu atentie textul si pune la loc cuvintele care lipsesc.

2. Biologie

Care dintre cele doua formulari este un simplu exercitiu si care poate fi item de test

A) Un copil bolnav, in greutate de 45 de kg, primeste prin transfuzie 1 l. de sange.

Calculati cantitatea de apa continuta de plasma sangelui copilului dupa transfuzie, stiind ca:

- volumul sangvin reprezinta 8% din greutatea corpului;

- elementele figurate reprezinta 45% din compozitia sangelui;

- apa reprezinta 90% din compozitia plasmei.

B) Bila este produsul de secretie al celulelor ficatului?

La inventarierea greselilor, le vom urmari atat pe cele recurente, legate de obiectivele testului, cat si pe cele recurente in afara obiectivelor. In functie de aceste rezultate se va organiza si activitatea de recuperare.

INTRE ENTUZIASM SI REALISM

IN LOC DE CONCLUZII

In urma celor aflate, probabil va veti spune: ,,O.K. Gata! Nu mai am probleme, nu mai trebuie sa investesc in carti de teste care sunt asa de scumpe."

Sa nu ne grabim totusi !!

Desi am abordat cateva probleme generale cu care ne confruntam frecvent in activitatea de evaluare curenta la clasa, sa nu uitam ca in cele din urma responsabilitatea finala ii revine profesorului. El este cel mai in masura sa decida:

ce anume trebuie sa cuprinda un anume test

daca este necesar sa il aplice,

cum si cand sa il aplice.

Va avea in vedere tocmai de aceea scopurile activitatii didactice, nevoile elevilor sai si conditiile concrete ale scolii/ clasei. Iar testul va fi adaptat la aceste conditii. De aceea nu am oferit in aceasta carte exemple de teste complete pentru un anumit obiect; exemplele date sunt menite doar sa ilustreze ceea ce ele contin sau la ce se refera si nu sa fie aplicate oricand si oriunde.

Am incercat de asemenea sa argumentam ca profesorul trebuie sa isi puna un numar de intrebari la fiecare etapa a pregatirii testului si sa isi raspunda la ele precis si clar. Iata cateva dintre ele, dar experienta si practica de zi cu zi va vor sugera si altele, care apar si depind de stilul de lucru al fiecaruia dintre noi. Adaugati-le la cele de mai jos:

obiectivele testului sunt clare pentru profesor?

delimitarea continuturilor este in concordanta cu obiectivele?

este clara necesitatea testului in acel moment?

Raspunsuri precise si punctuale la cele de mai sus ofera sanse bune ca testul sa furnizeze informatia asteptata.

Am dori de asemenea sa subliniem inca o data ca inregistrarea datelor statistice nu trebuie sa fie un scop in sine, dar nici nu trebuie neglijata: statistica rezultatelor poate fi un sprijin si un indiciu pentru deciziile viitoare in activitatea de predare. Nu puneti asadar rezultatele intr-un sertar in care umblati rar (sau deloc!). Planificati si organizati urmatoarea testare pornind de la rezultatele celei precedente.

Si nu in ultimul rand, ar fi de subliniat ca un test bun nu este rezultatul muncii unui singur profesor, oricat efort ar pune el in asta. Comentariile si sugestiile colegilor care vor vedea testul respectiv din puncte de vedere diferite si care astfel vor identifica mai usor ambiguitatile sau posibilele erori pe care autorul nu le-a sesizat sau le-a luat drept un dat general acceptat sunt deosebit de valoroase. In acelasi timp, activitatea in echipa, cu posibila consecinta ca testul va fi aplicat la mai multe clase paralele in diferite variante, este un pas spre asigurarea unui standard scolar uniform in evaluarea si pregatirea elevilor pentru examenele nationale, dar si pentru olimpiadele nationale si, de ce nu, internationale. Variantele de teste create pot fi adunate in portofolii la fel cum adunam materiale ajutatoare pentru predare. Tot asa cum facem note de relevanta pe marginea materialelor care ne-au servit mai bine decat altele in predare, tot asa vom nota si observatiile referitoare la desfasurarea testului, intrebarile puse de elevi, modul de solutionare a neclaritatilor. Pornind de la aceste note, vom imbunatati acel test in vederea aplicarii viitoare la alt colectiv dar mai ales vom ordona propria noasta experienta si in mod sigur vom face un test mai bun apoi.

Ar mai fi poate de subliniat ca trasatura cea mai importanta a unui bun creator de teste este rabdarea. E aproape imposibil ca un test sa performeze bine inca de la prima lui aplicare la clasa. Faptul ca sunt necesare mai multe revizuiri nu trebuie sa fie motiv de ingrijorare sau descurajare, ci trebuie luat ca o conditie esentiala pentru realizarea unui test bun. Profesorul castiga experienta si pe aceasta cale.

Sa tragem linie, asadar, si sa adunam!

Anexe

Exemplu de coordonare a evaluarii semestriale in cadrul catedrei; este si o modalitate de a informa elevii asupra tuturor aspectelor legate de evaluarea sumativa semestriala.

* core curriculum

Iata mai jos un exemplu de lectie de evaluare la biologie. Cititi si reflectati la ce alte teme/ situatii puteti utiliza acelasi plan cu modificari referitoare la continut.

Stabilirea interrelatiilor functionale dintre sistemele digestiv, respirator, circulator si excretor in realizarea functiei de nutritie la vertebrate

(Materialele pentru biologie prezentate de la pagina 137(??) la pagina 147(??) cat si de la pagina 153 la 162(??) au fost  create si utilizate cu succes de Claudia Negut, prof. gr. I la Colegiul National "Mihai Viteazul", Bucuresti)

Tipul lectiei: recapitulativa

Tipul activitatii: pe grupe

Durata: 50 minute

Localizare: clasa sau laborator

Scopul activitatii:

• Stabilirea interrelatiilor functionale dintre sistemele digestiv, respirator, circulator si excretor in realizarea functiei de relatie la vertebrate, pe baza cunostintelor dobandite pe parcursul capitolului "Functiile de nutritie in regnul animal".

Obiective educationale:

dezvoltarea abilitatilor de exprimare libera, cursiva, fluida si flexibila a opiniilor;

stabilirea unor relatii interpersonale, de cooperare, de lucru in echipa.

Obiective stiintifice:

aplicarea si utilizarea notiunilor, concepte, teoriei referitoare la tema si transpunerea lor in practica;

fixarea si recapitularea cunostintelor dobandite;

recunoasterea, prin comparatie, a rolului fiecarui sistem in realizarea functiei de nutritie si in asigurarea functionarii normale a organismului uman.

MOD DE DESFASURARE

• organizarea elevilor in patru echipe, corespunzatoare fiecarui sistem in parte: digestiv, respirator, circulator si excretor;
• distibuirea fiselor individuale de lucru, pe care elevii le completeaza pe baza discutiilor din echipa; pe baza lor se face prezentarea in plen;
• distribuirea fiselor de evaluare care se completeaza individual, FARA discutie in cadrul echipei;
• fiecare echipa are dreptul sa puna intrebari de clarificare si/sau sa corecteze/completeze ce a prezentat alta echipa; aceste contributii se premiaza cu o contributie la nota echipei.  

FISA DE LUCRU

Sistemul .

1. Enumera cele trei functii fundamentale ale organismelor vii.
2. Enumera componentele anatomice (organele si tesuturile fundamentale componente) ale sistemului.
3. Precizeaza localizarea fiecarei organ component.
4. Precizeaza cate un rol pentru fiecare organ.
5. Prezinta in doua /trei propozitii sau o fraza interrelatia functionala dintre toate organele componente in realizarea functiei specifice a sistemului dat.
6. Descrie trei aspecte ale importantei fiziologice a sistemului in realizarea functiei de nutritie.
7. Formuleaza doua ipoteze privitoare la consecintele infectiei cu un parazit (virus, bacterie, ciuperca sau protist) ale unui organ component al sistemului exemplificat.

Stabilirea concluziilor se realizeaza prin:

• completarea, la tabla, a unei nomograme radiale de catre un reprezentant al fiecarei echipe. "Scheletul" nomogramei este desenat de catre profesor. Elevii vor plasa in centru sistemul circulator, iar radial celelalte trei sisteme.
• completarea individuala a fisei de evaluare.

Exemplu de

FISA DE EVALUARE

pentru

Sistemul digestiv

I. Alege litera corespunzatoare raspunsului corect. Este corecta o  singura varianta de raspuns.

- pentru fiecare raspuns corect primesti cate un punct

1. La mamifere, sistemul digestiv cuprinde:

a)     inima si vasele de sange

b)     plamanii si caile respiratorii

c)      rinichii si caile urinare

d)     tubul digestiv si glandele anexe

2. Nutritia heterotrofa presupune

a)     oxidarea substantelor organice pana la CO₂ si apa

b)     prezenta leucoplastelor

c)      producerea de oxigen si substante organice

d)     preluarea substantelor organice din alimente, prelucrate chimic total sau partial

3. Stomacul

a)     apartine sistemului excretor

b)     este localizat in cavitatea toracica

c)      este tetracameral, la om

d)     secreta un suc acid

II. Citeste, cu atentie, afirmatiile urmatoare. Daca apreciezi ca afirmatia este adevarata, scrie, in dreptul cifrei corespunzatoare afirmatiei, litera A. Daca apreciezi ca afirmatia este falsa, scrie, in dreptul cifrei corespunzatoare afirmatiei, litera F si modifica partial afirmatia pentru ca aceasta sa devina adevarata.  

pentru stabilirea adevarat/ fals primesti cate 0,5 puncte

pentru reformularea afirmatiei false, astfel incat sa devina adevarata, primesti cate 1,5 puncte

total: 6 puncte

1. La mamifere, sucul gastric contine HCl.

2. La omnivore, stomacul este voluminos.

3. Ficatul este localizat in dreapta stomacului, sub diafragm.

4. Aminoacizii reprezinta produsii finali ai digestiei proteinelor.

5. Rezultatul digestiei bucale se numeste chim.

6.         Ulcerul gastric este produs de bacteria Helycobacter pylori.

Aveti mai sus o modalitate de evaluare la biologie : «Interviu cu o celula». Dupa ce cititi, stabiliti ce tip de evaluare este si pentru ce clasa/ nivel. Sunt indicate o parte din obiectivele de evaluare. Completati cu cele care credeti ca lipsesc.

Sunt vizate urmatoarele cunostinte si competente (la nivelul clasei a IX-a):

1. cunostinte privitoare la:

istoricul descoperirilor in domeniul citologiei

clasificarea celulelor vii

dimensiunile diverselor tipuri de celule

structura si functionarea celulelor vii

mecanismele de realizare a diviziunii celulare

2. abilitati de lucru cu microscopul
3. abilitati de realizare a preparatelor microscopice proaspete

BAREM DE CORECTARE SI DE NOTARE:

Scopul

• evaluarea cunostintelor despre celula
• incurajarea originalitatii in prezentarea notiunilor specifice disciplinei
• exprimarea libera, cursiva, fluida si flexibila a opiniilor
• transpunerea notiunilor in realitatea "macroscopica"
• abordarea inter- si transdisciplinara, prin utilizarea unor competente specifice altor discipline: istorie, fizica, chimie, literatura, matematica dar si din stiinta comunicarii in mass-media

Obiective de evaluare

aplicarea si utilizarea creativa si originala a unor notiuni, concepte, teorii si transpunerea lor in realitatea imediata (sau chiar la limita fantasticului!)

fixarea si recapitularea cunostintelor dobandite

*Creativitatea elevilor s-a manifestat prin:

• eseuri (in sensul literar al cuvantului), cu limbaj specific unui interviu
• poezii (v. attachment)
• ghicitori
• reprezentarea sub forma de benzi desenate (vezi imagini)
• dezbatere "electorala" intre celula procariota si cea eucariota filmata de catre elevi
• schite cu meciuri de fotbal, sah, tenis, judo intre diferite tipuri de celule
• pictura pe sticla
• joc de tip "boggle"
• filmulete realizate, cu imagini microscopice inregistrate de ei si "titrate" in limbaj stiintific
• minisceneta in care actorii sunt componentele celulare, fiecare cu rol specific etc.

Curiozitatea de mult stapaneste aceasta lume,

Toti vrem sa stim ce suntemcum anume?

Un vechi proverb zicea: "Raul de la radacina trebuie taiat"

Dar si la bine tot la temelie trebuie sapat.

Asadar, daca despre viata vrem sa aflam

Cu o celula va trebui de vorba sa stam.

Astfel mistere si secrete vom descoperi

Usorlejerfara a ne chinui.

Zis si facut: "Buna ziua, draga celula!

Dupa cum stim, nu esti atom, nici molecula

Esti faramita ce la a vietii baza sta,

Esti grauntele ce noua existenta ne-o da."

"Tu zici ca sunt asa de importanta,

Dar eu nu ma consider chiar interesanta.

Trebuie sute de mii din una ca mine

Pentru a face o singura fiintauna ca tine."

"Acum spui un adevar pur, curat.

Dar daca nu erai tu, eu as fi existat?
Se pare ca intre noi exista dependenta:

Eu ca aparitie, iar tu in esenta."

"Da, sa te contrazic nu pot

Chiar ai dreptate in toate si in tot.

Oh Doamne, cat mi-as dori si eu sa fiu

Si numai o clipa, o fiinta sub cerul azuriu.

Sa pot vedea prin ochi lumina,

Sa am si altceva, nu doar un strop de cromatina.

Culori de foc s-admir pe a apusului desen,

Vreau sa le vad si simt, dar nu in caroten.

Mi-ar placea sa vad un rau, o floare,

Sa simt o mireasma dulce, imbietoare.

Un tril prelung s-ascult in crang;

Amintiri nepretuite in al meu suflet sa strang.

Un boboc de trandafir sa ma alinte usor,

Gandul sa-mi fie departe, sa simt ca zbor.

Mi-as dori sa fac tot ce-i omenesc:

Vreau sa exist, sa am si sa iubesc."

"Inteleg, draga celula, dar nu pot a te ajuta,

Soarta si existenta nu iti pot schimba.

Sa fii de viata creatoare e al tau destin,

Asta e menirea ta, e darul tau divin."

Exercitiu: Inainte de a da pagina, incercati sa stabiliti standardele de evaluare pentru realizarile elevilor la tema "Interviu cu o celula".

Standarde de evaluare

pentru

"INTERVIU CU O CELULA"

Aveti in continuare un exemplu de plan de lectie de evaluare pentru rezolvare de probleme la fizica elaborat si utilizat cu succes de profesor gr. I Mihai Surdu de la Colegiul National "Mihai Viteazul", Bucuresti.

Criterii de evaluare:

NEGUT CLAUDIA MANUELA

Profesor de biologie, gradul didactic I

Colegiul National "Mihai Viteazul", Bucuresti

Proces - dezbatere publica

"Tesutul nervos vs. Tesuturile epitelial, conjunctiv si muscular"

Procesul - dezbatere publica a fost planificat ca o lectie interactiva de recapitulare a cunostintelor dobandite pe parcursul clasei a X-a, in cadrul unitatii de invatare "Tesuturile animale". Intrucat in trunchiul comun, clasele a XI-a, profil real, matematica-informatica au doar o singura ora de anatomie, saptamanal, am realizat astfel, intr-un timp foarte scurt (o singura ora de curs), atat reactualizarea cunostintelor din clasa anterioara, cat si legatura cu materia clasei a XI-a.

Conceptul lectiei a fost prezentat cu ocazia unor diverse activitati de formare si a primit un feed - back pozitiv din partea colegilor mei, cadre didactice care predau biologia, dar si alte discipline. Lectia s-a bucurat de succes si in randul elevilor.

Coordonator: profesor de biologie Claudia Manuela Negut

Scopul lectiei

• Implicarea elevilor pe o perioada semnificativa de timp, determinandu-i sa studieze, sa recapituleze si sa isi conceapa "pledoaria";
• Descoperirea unor "puncte forte" si valorizarea lor, ceea ce poate determina o puternica motivatie interioara;
• Declansarea unei eventuale "ucenicii" pentru viitorii juristi;
• Sporirea respectului si increderii in sine, facandu-i sa se remarce si pe elevii mai putin activi la clasa;
• Favorizarea intelegerii de tip empatic si identificarea cu "personajul" interpretat.

Obiective educationale:

utilizarea unor notiuni, concepte, teorii in contexte noi

dezvoltarea abilitatilor de exprimare libera, cursiva, fluida si flexibila a opiniilor

stabilirea unor relatii interpersonale, de cooperare

Obiective stiintifice:

fixarea si reactualizarea cunostintelor dobandite la ora de biologie

recunoasterea, prin comparatie, a rolului fiecarui tesut in functionarea normala a organismului uman

Obiective formative:

recunoasterea fenomenelor biologice prin aplicarea cunostintelor  in contexte diferite de activitatea obisnuita de la clasa

incurajarea comunicarii, esentiale in procesul de predare-invatare

modelarea activitatilor in echipa ale elevilor

stabilirea relatiilor elev→elev, elev→profesor, profesor→elev

abordarea inter- si transdisciplinara, prin utilizarea unor competente specifice altor discipline:fizica, chimie, istorie, literatura

implicarea profesorului in activitate, ca moderator, facilitator, resursa si parte constitutiva a colectivului

Etape

1.   Pregatirea stiintifica a dezbaterii s-a realizat prin recapitularea notiunilor specifice anatomiei, in special a cunostintelor dobandite pe parcursul unitatii de invatare "Tesuturile animale", in anul scolar anterior.

Elevii au utilizat manualele de biologie pentru clasa a IX-a, a X-a si XI-a. Informatiile cuprinse, alaturi de notite le-au stimulat curiozitatea de a sti mai mult, ceea ce s-a concretizat printr-un studiu individual intens, care a "construit" argumente puternice pro- si contra dominantei tesutului nervos asupra celorlalte trei tipuri de tesuturi animale. Astfel, fiecare elev s-a informat amanuntit asupra structurii si functiei fiecarui tesut / organ, in parte, dar si asupra interactiunilor dintre acestea.

2.   Studiu dirijat pe accentuarea:

- deosebirilor structurale si functionale intre cele patru tipuri fundamentale de tesuturi;

- transpunerii in practica a notiunilor si fenomenelor biologice;

- construirea, de catre elevi, a unei "schite de desfasurare" a procesului;

- repetarea "rolurilor";

- incurajarea "improvizatiilor", cu scopul de valorizare a creativitatii fiecarui participant.

3. Impartirea rolurilor a fost realizata de catre elevi!

• Pe tabla am notat responsabilitatile fiecarui personaj implicat:

judecatorul

juratii

avocatii si martorii acuzarii (ai tesuturilor epitelial, conjunctiv, muscular)

avocatii si martorii apararii (ai tesutului nervos)

observator din partea presei, de la cotidianul fictiv "Histologia azi" (denumirea a fost stabilita tot de catre elevii mei!)

public (invitatii)

• Fiecare elev a nominalizat, in scris, pe un bilet de vot secret, cate un coleg, pentru fiecare rol.

• Prin insumarea voturilor, s-au atribuit rolurile. (Elevii au demonstrat astfel ca se cunosc foarte bine si isi pot alege corect si obiectiv reprezentantii!)  

Calitatile "exploatate" au fost: impartialitatea si rabdarea (pentru judecator si jurati), respectiv asertivitatea, temperamentul combativ, abilitatea de a sustine, cu diplomatie, punctul de vedere (pentru avocati si martori).

4. "Construirea" materialului, pentru fiecare rol, a vizat:

- respectarea standardelor intelectuale ale varstei si a tipologiei psiho-motrice individuale;

- consultarea unei bibliografii suplimentare adiacente, utilizate ca "proba martor" in proces; 

- crearea unor situatii problema, ipotetice sau reale, care au "intarit" intelegerea procesului biologic;

5. Desfasurarea dezbaterii:

- Avocatii apararii si cei ai acuzarii au recunoscut originea tesuturilor in zigot. Fiecare dintre acestia au enumerat criteriile de diferentiere morfologica, structurala si fiziologica care au stat la baza clasificarii lor. Juratii au evidentiat asocierea tesuturilor pentru indeplinirea unei anumite functii, in constituirea organelor.

Tesutul nervos (acuzatul) si-a argumentat importanta, prin evidentierea prezentei sale in structura tuturor organelor si a implicarii in coordonarea activitatilor.

Martorii apararii au demonstrat importanta pozitionarii centrale (a maduvei spinarii si a encefalului), dar si periferice (a nervilor si a ganglionilor), precum si rolul in integrarea organismului in mediul de viata, indeplinit de catre componenta somatica, dar si in controlul activitatii organelor interne, indeplinit de catre componenta vegetativa. Avocatul apararii a demonstrat, cu exemple, sensul in care componenta simpatica intervine in situatii neobisnuite de viata, cand pune organismul in stare de "fuga sau lupta".

- Celelalte tesuturi (acuzatorii) au argumentat si au justificat importanta structurala si functionala a fiecaruia dintre ele si interdependenta cu sistemul nervos.

Tesutul epitelial si-a demonstrat rolul sau senzorial, in transformarea energiei stimulului in impuls nervos.

Martorii acuzarii au sustinut, cu probe, structura arcului reflex, evidentiind rolul neuronilor si al celulelor gliale in conducerea impulsului nervos catre sistemul nervos central, dar si catre efectorii musculari sau glandulari. Avocatii apararii au recunoscut implicarea neuronilor in realizarea structurii nervoase a retinei si a epiteliului olfactiv.

Tesutul conjunctiv si-a alcatuit pledoaria, evidentiind "interventia" sa in realizarea legaturilor dintre diferite parti/segmente ale organelor sau chiar organelor intre ele, in aparare, sustinere, protectie, hranire, termoreglare etc. Un martor al tesutului osos a demonstrat rolul craniului si al coloanei vertebrale in protejarea organelor nervoase.

Avocatii tesutului muscular au afirmat necesitatea existentei efectorilor musculari pentru realizarea functiei de relatie cu mediul. Martorii au explicat rolul muschilor scheletici in realizarea parghiilor, a reflexelor osteotendinoase si a celor de aparare, alaturi de tesutul osos.

"Fara muschi viscerali, activitatea organelor interne ar fi compromisa!", a exclamat un martor al apararii. Miocardul, prin functia de pompare a sangelui, se contracta permanent, neobosit, in stare de veghe dar si in somn,  si este "direct raspunzator" de functionarea normala a celulelor. Martorii tesutului conjunctiv (cei ai sangelui) au explicat necesitatea circulatiei mediului intern, in vederea aprovizionarii celulelor cu O₂ si cu nutrimente, dar si a "igienizarii" organismului de CO₂, produsi de metabolism, substante inutile, sau ajunse accidental in organism sau acumulate in exces. In plus, au demonstrat faptul ca nici o functie a organismului nu s-ar putea realiza daca acesta nu ar avea imunitate!

Avocatii tesutului nervos au recunoscut lipsa de implicare a acestuia in realizarea automatismului cardiac!

Bine argumentate stiintific, sustinute cu "probe martor"(planse, mulaje, preparate microscopice, prezentari Power Point, hand-out-uri), toate interventiile au demonstrat ca fiecare proces fiziologic a fost inteles nu numai din perspectiva adevarului stiintific biologic, dar si din concretul activitatilor cotidiene. (De exemplu, tesutul nervos a fost acuzat de cel muscular de intentia de creare a unei  "monarhii stiintifice absolute", ceea ce impunea crearea unei noi "constitutii "!)

Avocatii si martorii fiecarui tesut s-au consultat in permanenta, in echipa, astfel incat fiecare elev a avut posibilitatea sa-si exprime punctul propriu de vedere.

Apararea si acuzarea au cazut de comun acord asupra formarii si dezvoltarii comportamentului de viata sanatos, de combatere a fumatului, a consumului de droguri, de  protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala etc.

- Subsemnata, ca redactor al cotidianului  "Histologia azi" am lansat intrebari care au avut scopul de a antrena discutii legate de aspecte negative ale impactului mass-media si al publicitatii asupra sanatatii.

- Juratii s-au implicat in dezbatere, prin intrebarile adresate apararii si acuzarii, cu scopul de a accentua importanta fiecarui tesut si relatiile functionale dintre acestea.

Profesorul si judecatorul nu s-au pronuntat nici pro- nici contra "dominantei" tesutului nervos asupra celorlate tesuturi, lasand astfel posibilitatea de aprofundare si de studiu.

6. Evaluarea activitatii implica cinci dimensiuni:

• Profilul individual, care reflecta domeniul abilitatilor de studiu si cognitive ale elevului;
• Operarea cu o multitudine de concepte, deprinderi;
• Calitatea muncii: originalitatea, creativitatea, judecata;
• Comunicarea: efortul de colaborare cu colegii, profesorul de biologie;
• Reflectia:capacitatea de argumentare si sustinere a propriilor opinii.

VIII. Bibliografie

Potolea, D., Neacsu, I., Radu, I. T., Reforma evaluarii in invatamant. Conceptii si strategii, Ministerul Invatamantului, Consiliul National de Evaluare si Examinare, Bucuresti, 1996

Neacsu, I., Stoica, A. (coord.), Ghid general de evaluare si examinare, Editura Aramis, Bucuresti, 1996

Stoica, A. (coord.), Un sistem de critreii pentru acordarea notelor in invatamantul gimnazial si liceal, Serviciul National de Evaluare si Examinare, 1999

Stoica, A., Reforma evaluarii in invatamant, Editura Sigma, Bucuresti, 2000

Meyer, G., De ce si cum evaluam, Editura Polirom, Iași, 2000

Tepelea, A. , Testarea cunostintelor de limba straina, All Educational, 2000

Stan, M. (coord.), Ghid de evaluare - Limba si literatura romana, Editura Aramis, Bucuresti, 2001

Stoica, A. (coord.), Evaluarea curenta si examenele (Ghid pentru profesori), PROGnosis, Bucuresti, 2001

Paun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002

Oprea Crenguța, Metode alternative de evaluare, in: Invațamantul primar, Nr. 2-4/ 2002

Stoica, A., Evaluarea progresului scolar - De la teorie la practica, Editura Humanitas, Bucuresti, 2003

Radu, I. T., Evaluarea in procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000; ed. a II-a, 2004

Manolescu, M., Evaluarea școlara. Metode, tehnici, instrumente, Editura Meteor Press, București, 2005

Potolea, Dan, Manolescu, Marin, Teoria și practica evaluarii educaționale, Ministerul Educației și Cercetarii, Proiectul pentru invațamantul rural, București, 2005

Petty, Geoff, Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic, 2007

Constantin Cocoș, Teoria și metodologia evaluarii, Editura Polirom, București, 2008