Alte posibilitati de valorificare interdisciplinara a sincretismului artei populare

Alte posibilitati de valorificare interdisciplinara a sincretismului artei populare

Sincretismul text - muzicǎ - dans

Valabilitatea afirmatiei lui Vasile Alecsandri : "Mie mi-e drag romanul si stiu a pretui bunatatile cu care l-a daruit natura. . Imi plac obiceiurile sale patriarhale, credintele sale fantastice, danturile sale vechi si voinicesti, portul sau pitoresc care la Roma se vede sapat pe coloana lui Traian, canticele sale jalnice si melodioase si mai ales poeziile sale atat de armonioase!''(1969,p.26) va fi confirmata intr-o diversitate de exemple:

T. Brediceanu va publica in volumul" Scrieri", Editura Muzicala, Bucuresti, 1976, p. 229-280'' Miorita - studii de folclor muzical-literar.'' Sub aspect melodic, structura muzicala a baladei" Miorita" imprumuta si adapteaza melodii ale altor cantece, cum a stabilit Ileana Sznik in lucrarea "Semnifictia etnomuzicologica a Mioritei" - teza de doctorat, conducator stiintific prof. univ. dr. Romeo Ghircoiasu., Conservatorul Gh. Dima, Cluj-Napoca, 1980, dactilografiat 182 pagini, cu 494 surse text-melodie romanesti.

In 1993, Constantin Catrina evidentiaza'' Cateva ipostaze poetic-muzicale arhaice ale baladei Miorita ''in volumul ''Simpozionul Miorita,'' Campulung Bucovina, p. 104-107.

Coregrafa Anca Giurchescu isi intituleaza un studiu '' Danse et transe: les calusari -interpretation d'un ritual valaque" in "Dialogue" - Revue d'Ètudes Roumaines et des Traditions Orale Mediterannéennes, nr. 12/13. 1984, Montpellier, p. 81-118.

Influente mitologice asupra eposului folcloric

Interesul crescut pentru mitologie dovedeste o recunoastere a fortei povestilor mitice cu o importanta incarcatura poetica. Ar fi surprinzator daca o legenda sacra n-ar contine si aspecte luate din viata, sau daca basmele populare nu s-ar deosebi de mituri prin accentuarea supranaturalului, care, in contrast cu interesul pentru naratiune, reflecta o preocupare pentru problemele esentiale ale vietii. Intr-o societate primitiva, mitul nu era doar o poveste spusa, ci o realitate traita.

Pentru reconstituirea unei mitologii autohtone, Mihai Coman (1980, p.9-10) propune o modalitate inteligenta de lectura, fixeaza existenta unor toponime comune, decisive pentru intelegerea de profunzime a radacinilor culturii populare romanesti. Rostul ei este punerea in lumina a unor structuri narative tipice pentru cultura indo-europeana asa cum s-au concretizat ele in perimetrul folclorului romanesc si care ar trebui introduse, pentru valoarea lor culturala, in orice manual liceal. Volumul al doilea patrunde in "pestera cu mituri", coroborand informatia nuda din credinte, materialul literar prelucrat, mitologia vechilor popoare, documente istorice, date etnografice si ajunge la concluzia ca nu exista retete universal-valabile pentru abordarea si decodarea faptului folcloric.

Pastrate in toata originalitatea lor, miturile noastre esentiale au doar corespondente tematice cu alte mitologii: "chiar si atunci cand s-ar putea admite ca unele au fost preluate prin contaminare sau inductie folclorica (Mesterul Manole), ele se deosebesc prin faptul ca fata de familia tematica universala, sunt regandite original si reconstruite ca mituri".

V. Kernbach ( 2004, p. 101) considera "Miorita" formula ontologica esentiala in mitosfera poporului roman iar invaziile migratoare cauza pentru care din cele peste o mie de variante nu s-a putut constitui un epos care sa reprezinte intreaga formula antica a neamului nostru.

In reconstituirea unei mitologii pre - si proto-romane, lipsa izvoarelor scrise autohtone a obligat la reconstituirea credintelor mitice si a practicilor rituale ale geto-dacilor, la o abordare inter si pluridisciplinara a problemelor cu ajutorul datelor arhelogice, antropologice, istorice, lingvistice, paleontologice. (A.,Oisteanu, 1989) sistematizate dupǎ cateva principii :

a. Principiul Cosmos si Haos, model arhaic universal de gandire mitica, se refera la participarea activa a omului la "spectacolul" de regenerare a Cosmosului prin credinte si practici mito-folclorice: colinde tip "Furarea astrelor" legate si de legenda ebraica a caderii ingerilor, "Pradarea raiului" , au patruns in eposul folcloric romanesc, generand un bogat ciclu de legende adunate si publicate de Tudor Pamfile in 1913 , in Povestea vietii de demult dupa credintele poporului roman". Unele legende preiau tema schimbarii anului din colinde. Pentru mentinerea Cosmosului (univers armonios) pe spirala ontologica infinita, e nevoie de un act ritual de regresiune in Haos a Cosmosului "batran" si de regenerarea unui Cosmos nou, capabil de perpetuarea existentei. Nu e un eveniment nedefinit ca timp, ca in basm ("a fost odata"), ci unul permanent, "caci toti se nasc spre a muri si mor spre a se naste" (M. Eminescu). Tema e citata de N. Cartojan (1974, p.73), care exemplifica prin ''Povestea lui Satan cum s-a trudit impotriva ziditorului Dumnezeu.''

b . Principiul Mesei in timp si spatiu sacru, "cand cerurile se deschid" in "Centrul lumii", "la mijlocu-acestor curti". Principalele evenimente din viata omului sunt serbate sau praznuite (ex. finalul oricarui basm).

c . Principiul Somnului malefic: interdictia somnului e atestata in ritualuri de initiere". Praslea cel voinic si merele de aur (Aarne - Thompson tip 301), preia aproape toate motivele din colinda Furarea astrelor: aparitia zmeului, somnul falsilor eroi, furarea merelor, lupta cu zmeul, victoria eroului.   V. I. Propp (1973, p. 76 si 277) precizeaza ca "Eroul adoarme aproape intotdeauna inaintea luptei, situatie deosebit de frecventa in basmele in care fata de imparat este data zmeului spre a fi mancata"( P., Ispirescu, 1984) si in Cele trei rodii aurite, la aparitia balaurului, sau pentru ca patrunde in taramul acestuia. Acelasi topos mitic se intalneste si in alte basme populare romanesti: Povestea lui Grigoras si Vasilica, dar si in legende bogomilice, mongole, uralo-altaice, etc. (Marian, S. F.1984p.283). Nu sunt straine de el nici basmele culte moderne: eroii din "basmul" Vrajitorul din Oz de Frank Baum cad si ei intr-un somn adanc, pe un camp cu maci ucigatori, aflat in apropierea tinutului vrajitorului.

d . Principiul potopului - mit universal biblic se regaseste si in legendele populare romanesti. Arca este "arhetipul linistitor al gaoacei protectoare, al vasului inchis, al habitaclului". Monastirea Argesului e casa lui Dumnezeu, facuta la dorinta si dupa planurile sale.Studierea materialelor oferite de Biblioteca judeteana le-a permis elevilor sa afle despre cea mai veche atestare documentara a unei astfel de legende care se afla in Codex Bandinus 1646, tradus din latina la 1895 de V. A. Urechia. "Cat lucra la arca Noe, ajutat de 100 de oameni pe zi, diavolul darama intr-o noapte, pana ce spiritul sfant i-a insuflat lui Noe sa bata o scandura rasunatoare". Despre acelasi eveniment aminteste si Tudor Pamfile: "Pentru a infrunta diavolul care ii distrusese arca, Noe e sfatuit de Dumnezeu a se duce la primul copac pe care l-a folosit la constructie, un paltin, si a face din el o scandura si doua ciocanele si a incepe a toca la radacina lui (apelativul <<uciga-l toaca!>>) " O atestare mai veche decat variantele europene se afla intr-o reprezentare iconografica, o pictura pe peretele vestic al naosului (naus = nava, naos = templu) bisericii de lemn din Barsana-Maramures. Legenda romaneasca a potopului a fost contaminata cu motive proprii legendelor despre Mesterul Manole.

e . Principiul constructiei ca jertfa. Principiul Haosului se opune oricarei creatii, iar demiurgul, prin om, incearca un act magic de rapunere, alungare sau imbunare a stihiei haotice. Pornind de la numele eroului eponim, Parintele Staniloae rezolva hermeneutic aceasta aventura spirituala extraordinara: "Emanuel sau Manole nu poate intemeia Biserica decat prin jertfa trupului Sau, care in limba greaca este de genul feminin (sarx). Dar poporul roman a generalizat aceasta idee, cunoscand faptul ca oricine isi dedica viata unei mari opere pentru altii uita de grija celor apropiati." (D., Staniloae, 2004, p.13) Jertfa nu e inteleasa ca echivalent juridic pretins de Dumnezeu pentru iertarea pacatelor oamenilor, cum o considera crestinismul occidental, ci ca un act care are forta zidirii intru nemurire.

Privitor la legenda cetatii Poenari-Corbeni, Arges, la 1747, mitropolitul Neofit I Cretanul in mss. 2106 B. A. R. mentioneaza ca "un Manole, vataf, surpandu-se zidul, si-ar fi zidit muierea lui in zid ". Batutul in lemn pentru alungarea duhurilor rele se intalneste in legende despre Manastirea dintr-un lemn (Oltenia), Schitul dintr-un brad (Moldova) Altarul Manastirii Putna (ulm). Intr-o excursie documentara in judet, am intalnit la o veche biserica din Beresti o masa de altar dintr-un singur lemn. Cu putere de neinvins, lemnul e intalnit si in "Stejarul din Borzesti", "Gorunul lui Horea", dar si in legende grecesti, sumero-akkadiene, credinte si practici samanice finlandeze, pukkul lui Ghilgames, trunchiul sacru din Odiseea, etc. Detalii privitoare la acest principiu sunt destul de numeroase in eposul popular.

f . Principiul labirintului - ca ordine superioara, stare a lipsei constrangerilor,a libertatii totale. Labirintul a fost construit in Creta de Dedal pentru a inchide Minotaurul (apararea Cosmosului de Haos). Firul (ghemul desfasurat) devine Logosul si Legea. Si in basmele romanesti (Iovan Iorgovan) monstrul-sarpe este incolacit ca si cochilia melcului. Arhitectul legendar Dedal, inchis in labirint alaturi de fiul sau, Icar, va inventa si primul sistem artificial de zbor, reusind sa parcurga drumul din Creta in Sicilia. Si mesterii lui Manole incearca a-si confectiona "aripi zburatoare / din sindrili usoare " Principiul acesta este o insumare a diverselor ipostaze sub care se prezinta un traseu labirintic initiatic de la concret la abstract, de la forma la idee, de la tip la arhetip.

Urmand firul Ariadnei, elevii descopera firul vietii tors de "maicuta batrana cu braul de lana" tesut tot de ea, caci "tesatura a fost intotdeauna un model pentru structura si ordine".

Ca sinteza originala, printre foarte putinele de acest gen din cultura romana, "manualul acesta de mitologie romaneasca are singurul scop de a da putinta artei noastre . sa fie, intr-adevar, ceea ce s-a vrut dintotdeauna: a altoire a formelor de arta apuseana pe trunchiul traditiei autohtone" (M., Olinescu, 2004 p.7)

Pentru afirmarea structurii noastre latine in lumea contemporana, este necesara educarea "sufletului" poporului nostru spre renuntarea la vechile deprinderi daunatoare, nu doar semnalate, ci adesea combatute in operele populare epice, in special in proverbe si snoave: "Romanului ii este greu sa se apuce de lucru, ca pe urma usor se lasa".

Eposul folcloric include stravechi si autentice documente de cultura si civilizatie. Ele reliefeaza o forma de constiinta etica a omului si a popoarelor, de autodefinire si de afirmare a superioritatii omului, o posibilitate de patrundere in tainele universului spiritual.

Publicitate

Forma atat de prolifica si actuala a publicitatii uzeaza si de coduri narative consacrate sau simulante pentru a obtine mai multe tipuri de efecte: crearea de atmosfera inductoare de sensuri, incadrarea unui mesaj intr-o clasa de obiecte sau evenimente, constructia unei scheme diegetice. Structura narativa a basmului ofera multe sanse de argumentare publicitara.(S.Dancu , 2004 p.140-142). Exemplificam prin rezumarea unei forme de publicitate facute unei brutarii franceze:

".Cand printul a terminat de mancat, s-a simtit mult mai bine. Vestea cea mare s-a raspandit in tot regatul. Poporul s-a inveselit si a ajuns la o concluzie: painea este un aliment bogat si sanatos, ale carui virtuti sunt, cel mai adesea, necunoscute.

Painea este sarea vietii !!!

IOWA SA - brutaria MIGROS"