Functiile pedagogice ale mijloacelor de invatamint

Functiile pedagogice ale mijloacelor de invatamint

Dupa cum am mai spus anterior scoala romana contemporana dispune de o gama larga de mijloace de invatamant care sunt folosite in scopul cresterii randamentului scolar, caci ele ofera diferite posibilitati profesorului in munca de predare si elevului in activitatea de invatare.Cercetarile au demonstrat ca fiecare mijloc de invatamant poseda anumite virtuti dar ca poate fi eficient numai atunci cind este folosit corect in ansamblul strategiei didactice.

Pentru a folosi corect si eficient mijloacele de invatamant este necesar sa le cunoastem functiile pedagogice, propriile lor virtuti si servituti, pe care le prezentam in continuare.

Functia de comunicare (informare) consta in insusirea mijloacelor de invatamant de a comunica direct informatii despre obiectele si fenomenele studiate. Spre deosebire de invatamantul traditional unde profesorul constituie principala sursa de informatii (cunostintele sunt transmise prin cuvantul profesorului), in invatamantul modern atit profesorul cit si elevii au la dispozitie o diversitate de surse de informatii -  carti, reviste, manuale, mijloace de invatamant, radio, televiziune, cinematograf, presa, internet - cu ajutorul carora elevii asimileaza mai usor noile cunostinte si isi consolideaza sistemul de notiuni, concepte, judecati de valoare asupra celor mai diferite obiecte, fenomene si evenimente. Elevul nu mai primeste cunostintele de-a gata, ci le dobandeste prin efort personal sub directa indrumare a profesorului. Dintre mijloacele de invatamant care au fost convertite in veritabile instrumente de comunicare, mentionam mijloacele audiovizuale. Ele au marele avantaj ca pot reprezenta originalul si sa transmita o cantitate mare de informatii intr-o anumita perioada de timp in comparatie cu alte mijloace de invatamant.Prin intermediul acestora se obtin informatii corecte, se prezinta situatii-problema sau studii de caz care se analizeaza in clasa, se transmit cunostinte suplimentare care contribuie la largirea si aprofundarea problemelor studiate, se reactualizeaza cunostinte studiate anterior, etc. Mai putem adauga si faptul ca mijloacele audiovizuale constituie un canal in plus de informare a elevilor la domiciliu.

Functia ilustrativ-demonstrativa vine sa sustina si sa amelioreze comunicarea bazata pe limbajul vorbit, sa dovedeasca un adevar ( a unui fapt sau a unei afirmatii ), sa prezinte elevilor experimente, operatii de lucru, modele de comportare, etc. Pentru a usura intelegrea si executarea corecta a unor activitati, profesorul se foloseste de mijloace de invatamant.

Pe cit este posibil, profesorul trebuie sa foloseasca in lectie obiectele, fenomenele si procesele naturale (plante, animale, roci, aparate, utilaje, instalatii, etc.). Demonstrarea cu ajutorul materialului natural contribuie la formarea unor reprezentari si notiuni clare, cu un continut bogat si precis.

Dar profesorul nu are posibilitatea ca la fiecare lectie sa se foloseasca de obiecte si fenomene in stare naturala. De aceea el este nevoit sa recurga la substitutele realitatii, la mijloacele de invatamant confectionate intentionat pentru a fi folosite in procesul de invatamant. Prin substituirea aceasta li se ofera totusi elevilor o experienta directa, in anumite limite, caci altfel ei ar afla informatii despre aceste obiecte si fenomene din manuale  sau de la profesor, ar avea deci o experienta indirecta.

Diversitatea mijloacelor de invatamint aflate in dotarea fiecarei scoli permite: demonstratia cu ajutorul experimentelor de laborator (aparate, truse, instalatii, etc.), demonstratia cu ajutorul mijloacelor audiovizuale (filme, diapozitive, folii, discuri, radio, televiziune, etc.), demonstratia cu ajutorul reprezentarilor grafice (tablouri, planse, grafice, harti, atlase, albume, etc.), demonstratia cu ajutorul modelelor (machete functionale, mulaje, naturalizari, etc.), demonstratia cu ajutorul desenului pe tabla, etc.

Indiferent de mijloacele folosite, demonstrtia trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor cerinte metodice: pregatirea (organizarea) demonstratiei, participarea activa a elevilor pe tot parcursul demonstratiei, prelucrarea datelor obtinute prin demonstratie si integrarea selectiva a cunostintelor si impresiilor noi in experienta cognitiva a elevilor.

Functia formativ- educativa se valorifica in invatamint prin cresterea gradului de organizare a informatiei transmise si exersare a capacitatii operationale a proceselor gandirii. Asadar, mijloacele de invatamant prezinta importanta nu numai pentru forta lor de comunicare, ilustrare, demonstrare, ci si prin contributia lor la realizarea unui invatamant formativ.

Prin modul cum sunt concepute si realizate, mijloacele de invatamant pot contribui la formarea gandirii logice, a capacitatii de aanaliza si sinteza, la activizarea atentiei, la formarea de priceperi si deprinderi de munca. Prin modul cum sint folosite in lectie, mijloacele de invatamant contribuie la dezvoltarea si stimularea curiozitatii epistemice, a intereselor de cunoastere si favorizeaza activitatea independenta.

Pe langa functiile de comunicare (informare), demonstrare si formare, mijloacele de invatamant imbogatesc viata afectiv-emotionala a elevilor. Filmele didactice, diapozitivele, emisiunile de radio si televiziune, tablourile, etc.au un puternic substrat afectiv si creeaza un bogat climat emotional. Elevii sunt impresinati si manifesta simpatie fata de eroii care au luptat pentru dreptate, libertate si independenta nationala, manifestind in acelasi timp atitudine de ura si dispret fata de cotropitori si exploatatori.[2] ( 1, pag20)De asemenea, trebuie adaugat faptul ca elevii pot fi educati in spiritul unor valori si ca aceste mijloace pot sa prezinte modele pozitive de comportare umana.

Functia stimulativa (de motivatie a invatarii) consta in provocarea si dezvoltarea motivatiei pentru problemele studiate. Unele cercetari au aratat ca unele mijloace de invatamint poarta cu sine o anumita incarcatura emotionala si ca sint capabile sa trezeasca interesul si curiozitatea pentru ceea ce urmeaza sa fie cunoscut de catre elevi, sa declanseze impresii puternice, stari si trairi emotive, momente de buna dispozitie. Prin modul cum sint concepute si realizate mijloacele audiovizuale, de exemplu, reusesc sa trateze unele teme sau lectii in mod atragator, captivant, sa sensibilizeze si sa dezvolte motivatia invatarii.

De asemenea, ele suscita interes, trezesc trebuinte noi de cunoastere si actiune, concentreaza atentia si mobilizeaza efortul de invatare in timpul lectiei. Profesorii si cercetatorii sustin ca si cei mai pasivi elevi sint animati, participa cu o usurinta mai mare la discutii pe seama celor vazute, atunci cint sunt folosite imagini.

Functia estetica decurge din posibilitatile unor mijloace de invatamant de a contribui la dezvoltarea capacitatii de intelegere si apreciere a frumosului. Prin excelenta, mijloacele audiovizuale mijlocesc contactul elevilor cu cele mai reprezentative opere culturale care apartin tarii noatre sau al altor natiuni. Pin intermediul lor, se deschide larg fereastra pentru cunoasterea civilizatiei unor vremuri trecute sau prezente. Prezentarea unor albume dupa operele de arta sau a proiectiilor diapozitivelor, diafilmelor sau filmelor contribuie la imbogatirea culturii artistice a elevilor, la influentarea formarii gustului lor estetic, la dezvoltarea capacitatii de intelegere si apreciere corecta a frumosului.[3]

Artele plastice indeosebi ofera , din antichitate si pana in zilele noastre, un adevarat tezaur de documente istorice si de arta. Cunoasterea lor este mijlocita prin filme, diapozitive sau diafilme. La realizarea educatiei estetice contribuie si alte mijloace audiovizuale cum sunt: discurile, benzile, emisiunile de radio si televiziune care prezinta, intre altele, fragmente din opere literare sau muzica marilor compozitori.

Functia de rationalizare a efortului in activitatea de predare-invatare (ergonomica) decurge din posibilitatile unor mijloace de invatamant de a contribui la rationalizarea eforturilor elevilor si profesorului in timpul procesului de invatamant. Mijloacele de invatamant concepute si realizate in acest scop, contribuie la rationalizarea eforturilor elevilor in limita valorilor fiziologice corespunzatoare dezvoltarii somatice si psihice si le asigura ritmuri de invatare in concordanta cu particularitatile de varsta si individuale. Asemenea mijloace de invatamant il elibereaza si pe profesor de o serie de activitati de rutina, dandu-i posibilitatea sa acorde o mai mare parte din timpul sau organizarii si indrumarii activitatii elevilor.

Functia de evaluare a randamentului scolar consta in posibilitatea mijloacelor de invatamant de a pune in evidenta rezultatele obtinute de elevi in procesul de invatamant, de a diagnostica si aprecia progresele inregistrate de elevi. Cu ajutorul acestor mijloace se obtin o serie de informatii referitoare la rezultatele procesului de invatamant (cunostinte stocate, capacitati si deprinderi formate, etc.). Astfel, unele diapozitive sau secvente de film pot fi concepute in asa fel incat sa creeze situatii-problema, sa testeze posibilitatile elevilor de a opera cu datele invatate, de a-i pune in situatia sa identifice, sa compare, sa interpreteze unele situatii nou create sau sa permita profesorului verificarea raspunsurilor date de elevi. De exemplu, " daca in cursul urmaririi unei demonstratii de fizica un elev prevede ca un obiect va exercita o forta mai mare decit altul, o secventa de film poate confirma ca aceasta prevedere este corecta."(Gagné, R. M., Conditiile invatarii,Bucuresti, E.D.P., 1975, p.308). Pentru obtinerea unor date mai precise se folosesc diferite dispozitive electro-mecanice, masini de examinat sau ordinatoare, acestea din urma permitand o evaluare mai obiectiva a nivelului de cunostinte si a abilitatilor practice dobandite de elevi.

Functia substitutiva rezulta din posibilitatea unor mijloace de invatamant de a avea o larga adresabilitate si accesibilitate in randul elevilor de diferite varste la mari distante. Avand asemenea atribute, emisiunile de  radio si televiziune vin in sprijinul scolii. Este cunoscut ca in multe tari din Africa, Asia, si Amercia Latina cu lipsa acuta de cadre didactice sau din cauza unor conditii geografice deosebite ( distante mari intre scoli ), radioul si televiziunea au preluat sarcinile scolii de l a alfabetizare pana la calificarea superioara. Televiziunea substitutiva este folosita si in unele tari dezvoltate, constand in transmiterea de cursuri complete, pe anii de studii, pentru acei care nu frecventeaza scoala ( cursuri fara frecventa). Pentru emisiunile de radio si televiziune se folosesc cadre didactice competente, care prezinta cursurile sau raspund unor probleme puse de elevi si studenti. Aceste institutii sunt investite cu prestigiul si autoritatea necesara, avand dreptul sa elibereze propriile diplome care sunt recunoscute de statul respectiv.

La noi in tara emisiunile de radio si televiziune vin in sprijinul elevilor de la cursurile serale, a celor care se pregatesc in vederea examenului de bacalaureat sau de admitere in invatamantul superior, precum si a educatiei permanente in general, prelungind instructia si educatia, in forme adecvate, la intreaga populatie si pe tot parcursul vietii.

Functia de orientare a intereselor  profesionale ale elevilor se realizeaza indeosebi prin intermeiul mijloacelor audiovizuale. In acest scop s-au realizat seturi de diapozitive, diafilme, filme didactice, emisiuni de televiziune care prezinta informatii si aspecte despre diferite profesiuni. Prezentarea conditiilor de munca din diferite intreprinderi ii ajuta pe elevi sa cunoasca continutul muncii, exigentele si dificultatile fiecarei profesiuni si, in acelasi timp, sa se indrepte spre alegerea profesiunii dorite in concordanta cu dezvoltarea lor fizica si tinand seama de necesarul de forta de munca din judet si la nivel national.