Didactica
Formele educatieiFormele educatiei Criteriul de analiza a educatiei dupa formele pe care le imbraca influentele ei, constittuie un punct de vedere mai nou in pedagogie.
Ed. Formala se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice, elaborate in cadul institutiei scolare in vederea formari personalitatii umane. Structurarea invatamantului pe trepte scolare si ani de studiu. Se caracterizeaza prin organizare planificare sistematizare existenta planurilor deinvatamant si a programelor analitice cadre didactice calificate mijloace de invatamant si materiale auxiliare statul formal al elevilor relatia centrala inte professor si elev Dupa Cucos, C.(2000,p.37) ea ofera Introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate Posibilitatea de a formaliza cunostintele plecand de la achizitii istorice si practice reiesite din actiune Recunoasteea achizitiilor individuale Formalizarea si concretizarea achizitiilor in alte modalitati educative pe plan social Educatia nonformala, extrascolara,educatia paralela este impartita de unii autori in periscoalra si parascoalra. Se refera la activitate educationala organizata si realizzata in afara institutiei scoalre dar, in sprijinul activitatilor acesteia. Educatia periscolara se petrece in mediul sociocultural, teatre, muzee, biblioteci, cluburi si mass media si este o educatie de loisir si de promovarea artei si sensibilitatii umane. Educatia parascoalra se petrece in mediul socioprofesionalprin activitati de perfectionare, reconversie, recalificare profesionala.
Cucos, C.(2000,p.37) considera ca prin acest tip de educatie Se raspunde adecvat necesitatilor concrete de actiune Se ofera un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunostinte din practica Se faciliteaza contactul cu cunostintele pornind de la nevoile celor educati Se demitizeaza predarea Educatia informala sau incidentala este spontana si difuza, are in vedere ansamblul influentelor ce se exercita asupra omului derivate din contextual situatiilor cotidiene si experienta sa de viata. Ele nu isi propun explicit scopuri educative. Prin ele individual achizitioneaza informatii, atitudini, valori comportamente. Se realizeaza in mediul familial, petrecerea timpului liber, strada, mijloace de transport, institutii publice, magazine. Dupa Cucos, C.(2000,p.37) prin e.i.se furnizeaza
Momentul declansarii unui inteeres de cunoastere pentru subiect Integrarea mai cuprinzatoare a intereselor individuale Posibilitatea explorarii persoenale Marja de libertate de actiune Posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare Cele trei forme interactioneaza. Fiecare dintre formele educatiei preia si organizeaza anumite aspecte ale acestui process, de aceea principala problema este de a gasi calea de ale integra pe toate sistemului. C. CUCOS, (1998, p.37-38) formuleaza argumentele nevoii de parteneriat intre cele trei forme ale educatiei - capacitatea de a raspunde adecvat la situatii noi si complexe - constientizarea unor nevoi individuale si collective deosebite - sensibilizaera la situatii de blocaj care cer rezolvari deosebite - nevoia cresterii independentei in actiune - conjugarea eforturilor mai multor factori educativi - cresterea posibilitatilor de selectie adecvata pentru diferite profesii tot mai specializate - sporirea rolului inteligentei concrete, - etc. Modalitatile de integrare a tuturor celor trei forme depinde de buna proiectare a educatiei, deci de politicile educationale si de claritatea cum sunt formulate in favoarea unor valori unanim recunoscute participarea beneficiarilor la proiectare si la derularea cu succes a activitatilor educationale valorizarea contributiei organizatiilor societatii civile la derularea proeictului educationala al societatii (decizii, evaluari, proiectari) de crearea unui context favorabil cooperarii si colaborarii. Parteriatul educational este un concept nou care percepe schimbari in modul de identificare a nevoilor educationale, in definirea si realizarea relatiilor educationale, in comunicarea intre actorii educatiei ca persoane dar si ca institutii, in cultivarea unei culturi sociale a organizatiilor care sa cuprinda respectul individului si intelegerea diferentelor dintre acestia, precum si ideea de dezvoltare institutionala-organizationala. Bibliografie ALBU GABRIEL, In cautarea educatiei autentice, . . . . . . . . . .. BONTAS, IOAN, Tratat de pedagogie, 2001, p.18 CUCOS, C, Psihopedagogie pentru examene de definitivare si grade didactice, Polirom, Iasi, 1998, p.37-38 CUCOS, C, Pedagogie, Polirom, IAsi, 2000, p.37 JOITA ELENA, Pegagogie, Polirom, 1999, p.29-41
|