Cum comunicam eficient?

CUM COMUNICAM EFICIENT?

Pentru atingerea scopurilor si obiectivelor pe care si le propune o educatie eficienta de prevenire a consumului de droguri se aplica o serie de tehnici si metode de comunicare:

Predarea unor ore de curs despre efectele drogurilor asupra creierului la lectiile de biologie;

Cursuri destinate parintilor, avand drept tema consumul de droguri in randul adolescentilor;

Grupuri de discutii cu elevii, unde se pot aplica diferite tehnici de schimbare atitudinala;

Discutii-forum intre diferiti factori implicati in prevenirea si combaterea consumului de droguri si adolescenti,  utilizand, de exemplu, Internet-ul;

Expozitii tematice;

Distrbuirea de materiale educationale: postere, fluturasi, brosuri, ghiduri,etc.;

Simpozioane si conferinte, vizand teme specifice  prevenirii consumului de droguri;

Decizia asupra desemnarii unei anumite metode sau tehnici educationale se realizeaza in functie de scopurile propuse si caracteristicile grupului asupra caruia se intervine. Ca regula generala se aplica tehnici de grup, acestea avand un impact mai mare asupra atitudinilor, normelor sociale, comportamentelor. De asemenea, se recomanda interventia unor specialisti (psihologi, asistenti sociali, psihiatri, consilieri scolari, profesori, medici de familie, politisti) formati in domeniul prevenirii consumului de droguri. Acestia au avantajul contactului zilnic cu diferitele grupuri-tinta din cadrul comunitatii.

Calitati personale ale specialistului in prevenirea consumului de droguri: T    Interes pentru oameni T    Cald si comunicativ in relatiile cu oamenii T    Sensibil la sentimentele celuilalt T    Toleranta T    Analitic / sintetic T    Autocontrol T    Tolereaza ambiguitatea T    Creativ T    Realist T    Flexibil T    Umor

In demersul de prevenire specialistul incearca sa influenteze stima de sine, competenta, cunostintele si preocuparea in privinta consumului de droguri.

Principii ale comunicarii eficiente

v    Ascultarea reflexiva si exprimarea empatiei - presupune ascultarea celuilalt prin reflectare, parafrazare, reformulare,, provocare, restructurare pozitiva. Il ajuta pe interlocutor sa vada si alte fatete ale problemei, sa reformuleze si sa reflecteze asupra celor spuse de membrii grupului.

v    Dezvoltarea discrepantelor intre teluri, valori si actualul comportament sau mediu.  Se pune accentul pe valorizarea persoanei, pe calitatile acesteia in ciuda experientelor negative legate de consumul de droguri.

v    Evitarea confruntarilor, conflictelor. Pe toata durata discutiei specialistul trebuie sa faca dovada unui spirit necritic, si a tolerantei in legatura cu afirmatiile celor din grup.

v    Ajustarea rezistentei la schimbare, mai degraba decat opunerea directa.

Referat: Proiect didactic - jocurile copiilor primavara Referat: Modalitati de educatie interculturala in gradinita

Realizarea schimbarii comportamentelor in etape pe masura ce atitudinea fata de consumul de droguri se modifica.

v    Sustinerea autoeficientei comportamentului si optimism. Oferirea de intariri pozitive, incurajari.

Ce comunicam ?

v    Informatii cu privire la efectele drogurilor asupra organismului, asupra relatiilor cu ceilalti, asupra vietii sociale in ansamblul ei (boala, izolare, esec scolar si profesional, comportamente infractionale)

v    Aspecte legate de influenta grupului, comportamente de grup: conformismul la normele grupului, presiunea grupului, obedienta, modalitatea prin care tinerii decid sa consume diferite droguri doar din dorinta de a fi acceptati de ceilalti membrii ai grupului, sau din teama de-a nu fi marginalizati.

v    Aspecte legate de experienta profesionala a vorbitorului (politist, medic, psiholog, etc.)

v    Caracteristicile psihologice ale varstei si dezvoltarea stimei de sine. Caracteristic perioadei adolescentei este nevoia de afirmare in interiorul grupului, stabilirea de relatii de incredere si loialitate cu ceilalti membri ai grupului si dezvoltarea respectului de sine. Discutiile din timpul intalnirilor interactive vor pune accentul pe caracterul firesc al sentimentului de nesiguranta si stima de sine scazuta, ca fiind atribute specifice perioadei adolescentei; in paralel se vor desfasura activitati menite sa contribuie la cresterea abilitatilor de autoafirmare personala, de luare a deciziilor si de rezolvare de probleme, fara a fi nevoie sa recurga la consumul drogurilor.

Ce nu trebuie sa comunicam ?

• Opinii nestiintifice cu privire la efectele drogurilor
• Date exagerate privitoare la efectele drogurilor, "statistici nerealiste"

(De tipul "Eu cred ca 80 % dintre tineri se drogheaza")

Opinii sau atitudini lipsite de respect fata de tineri sau alte categorii sociale ("Lasa ca stiu eu de ce sunteti voi in stare . !" )

Ton al vocii sau o atitudine rigida, dura, menita sa impresioneze sau sa sperie.

Simpatii sau antipatii personale.

Mesaje contradictorii, manipulative si/sau persuasive.

Nesiguranta, nepricepere, agresivitate.

TEHNICI DE INFLUENTARE ATITUDINALA

	Atitudinea poate fi definita drept o  dispozitie relativ permanenta fata de o persoana sau un eveniment din viata noastra

Cu alte cuvinte este o modalitate specifica de a aborda anumite situatii. La nivel elementar poate reprezenta simpatia sau antipatia pentru ceva sau cineva, insa, la nivel complex poate include o varietate de convingeri si sentimente in legatura cu o anumita problema.

Atitudinile sunt structurate pe trei componente:

v    Componenta cognitiva, reprezentata de convingerile, motivele pe care le formulam pentru a justifica sentimentele

v    Componenta afectiva, reprezentata de emotiile, sentimentele care insotesc convingerile (ne place sau nu ne place, ne infurie sau ne bucura)

v    Componenta comportamentala, reprezentata de modul in care ne sunt influentate actiunile.

Atitudinile nu sunt intotdeauna consecvente, convingerile noastre nu se reflecta intotdeauna in modul in care ne comportam (componenta cognitva nu esta in consonanta cu componenta comportamentala).

De asemenea atitudinile sunt relativ stabile, ceea ce permite ajustarea sau modificarea lor.

Programele de prevenire ce vizeaza modificari atitudinale fata de consumul de droguri, utilizeaza o serie de tehnici si metode de schimbare a atitudinilor ce favorizeaza consumul de droguri.

Modelarea

Modelarea consta in prezentarea unui esantion de comportament pentru a antrena pe subiect in producerea lui. Modelul, cel care emite acest comportament poate fi real (ex.: un coleg, psihologul, profesorul, un prieten) sau simbolic (ex.: un personaj de film, un caracter dintr-un roman etc.).

Exercitiu participativ Intr-o pauza incepeti sa vorbiti soptit cu colegii dumneavoastra. Observati ce se intampla cu propriile lor emisii verbale.

Modelarea este o tehnica foarte frecvent utilizata in practica sociala. Oamenii se confrunta constant cu o serie de probleme pe care, fie nu stiu sa le rezolve, fie strategia rezolutiva este gresita, costurile ei depasind beneficiile. In aceste conditii, in mod firesc, incepem sa scanam mediul in cautarea de modele, de strategii rezolutive mai eficiente decat ale noastre, care sunt deja prezente in repertoriul altora. Nu intotdeauna aceasta cautare este deliberata, constienta, si nu intotdeauna modelul e constient ca a devenit model. De aceea modelarea, modificarea unui comportament prin imitarea altcuiva este un fenomen mult mai frecvent decat constientizam noi. Adesea suntem modelati de catre altii sau modelam, la randul nostru, fara sa stim. Mijloacele de informare in masa, in special televiziunea, exercita o influenta considerabila, in special prin oferta de modele. Daca comparam aceasta situatie cu cea de acum 50-60 de ani, cand singurele modele erau in proximitatea sociala a individului sau in putinele productii simbolice promovate de institutiile culturale locale, ne dam seama de oportunitatile uriase de invatare prin modelare oferite in timpurile noastre. Adesea suntem expusi la modele diferite, chiar contradictorii pentru acelasi comportament. Tot mai multe modele, eterogene, intra in competitie pentru a-si pune amprenta asupra propriului nostru comportament.

Invatarea observationala

La baza modelarii comportamentului se afla mecanismul de invatare observationala (Bandura, 1977). Aceasta invatare se bazeaza pe observarea faptului ca in anumite situatii, cineva realizeaza un anumit comportament, care e urmat de anumite intariri / pedepse. Aceasta observatie poate avea urmatoarele efecte:

subiectul imita comportamentul respectiv, imbogatindu-si repertoriul comportamental;

creste probabilitatea manifesatrii unui comportament deja existent in repertoriul subiectului (ex.: observand cum utilizarea anumitor tipuri de droguri creste gradul de acceptare in grup observatorul va fi tentat sa utilizeze el insusi, daca considera ca acest lucru ii va fi de folos);

comportamentul modelului devine antecedent, pentru comportamentul subiectului, adica tinde sa-l declanseze. Ori de cate ori observatia unui comportament si a contingentelor sale produce unul sau mai multe dintre efectele mentionate mai sus avem de-a face cu o situatie de invatare observationala.

A. Bandura face o distinctie intre cele doua faze ale invatarii observationale: achizitia si performanta. Achizitia se refera la dobandirea sau asimilarea comportamentului respectiv iar performanta ­- la realizarea lui efectiva. Intre cele doua faze poate trece mult timp, chiar de ordinul anilor. De pilda, o serie de cercetari asupra violentei familiale au pus in evidenta faptul ca violenta fizica a parintilor asupra copiilor este achizitionata devreme de catre copii, dar ei tind sa o reproduca comportamental abia mai tarziu, cand sunt la randul lor adulti si in postura de parinte, acelasi lucru se poate intampla si in cazul consumului de tutun, alcool sau alte droguri. Pe de alta parte, un model odata achizitionat nu se manifesta automat, ca performanta. El poate ramane doar ca o alternativa, pe care subiectul o considera cognitiv, dar nu o transforma in fapta.

Exercitiu participativ Analizati diferenta dintre modelele pe care le aveti in minte despre fumat si modul in care efectiv va manifestati fata de acest gen de comportament.

Conditiile modelarii

Principalele conditii care favorizeaza achizitia unui model comportamental sunt prezentate mai jos:

Similaritatea dintre observator si model. Cu cat similaritatea e mai mare, cu atat achizitia este mai rapida. De pilda, tindem sa imitam personaje care apartin ca si noi aceluiasi grup de varsta, sex, statut social, convingere religioasa, etc. Cu cat deosebirile sunt mai mari, cu atat achizitia e mai dificila.

Similaritatea activitatilor. Tindem sa achizitionam, din multimea de modele pe care le avem la dispozitie doar pe cele care sunt consonante cu activitatea pe care o facem. Reclamele la bauturi racoritoare, de pilda, au mult mai mare impact vara, pentru ca prezinta activitati care sunt similare cu ceea ce noi facem in acea perioada a anului.

Atentia. Cu cat observatorul este mai atent la model cu atat creste probabilitatea achizitionarii lui. Atentia la randul ei, poate face obiectul intaririi directe. De pilda, putem solicita pe observator sa observe atent comportamentul modelului, apoi il punem sa-l descrie si-l intarim pentru acuratetea descrierii.

Comportamentul modelului e prezentat clar si relevant pentru observator. Un comportament ambiguu sau nerelevant are valoare informationala redusa pentru observator, ca atare scad sansele achizitionarii lui.

Comportamentul modelului se afla in "zona proximei dezvoltari" a observatorului. Daca observatorul are disponibilitati si resurse capabile sa-i permita producerea unui comportament similar atunci achizitia se face mai rapid. Dimpotriva, cu cat e mai mare "distanta" dintre model si observator (ex.: observatorul are resurse intelectuale sau comportamentale scazute in raport cu subiectul observat), cu atat impactul modelului e mai redus.

Imitarea comportamentului modelului creste daca ea duce la obtinerea unor recompense sau evitarea unor situatii aversive pentru subiect.

Reactiile emotionale ale modelului fata de propriul comportament sunt pozitive. Observatorul e mai dispus sa imite un comportament pentru care modelul isi exprima satisfactia, decat daca acesta e neutru sau nemultumit. De pilda, propria noastra activitate e mai susceptibila de imitatie daca o facem zambind, intr-o "mina" pozitiva, decat daca o efectuam posomorati, bombanind. Putin probabil sa-l faci pe celalalt sa munceasca cand tu nu exprimi bucuria lucrului bine facut.

Pe de alta parte, achizitia unui model este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru realizarea sau infaptuirea lui efectiva. De regula, experientele proprii prevaleaza asupra modelelor. Pe de alta parte, contextele de actualizare a unui comportament sunt diferite. "Injuraturile", de pilda, sunt intarite de gasca din care faci parte, dar nu si de parinti. Ca atare, actualizarea modelului va fi ea insasi contextuala.

Intaririle si pedepsele actuale sunt cele care il fac pe observator sa imite un model sau, dimpotriva, sa-l suprime.

Pe scurt, atat achizitia cat si actualizarea comportamentului modelului sunt mediate de o serie de variabile. Numai cunoasterea si utilizarea lor adecvata pot garanta succesul interventiei psihologice prin modelare.

Tehnici de modelare in cadrul programelor de prevenire a consumului de droguri

v    Discutiile etice. De exemplu: "Este corect ca parintii mei sa-mi ceara sa nu fumez cand ei insisi fumeaza?"

v    Dezbateri pe tema influentelor grupului si a comportamentelor modelate in interiorul grupului.

v    Dezbateri - forum pe tema consumului de droguri de catre anumite personalitati artistice, sportive, etc. Organizarea unor "procese", o parte din elevi devenind acuzatori si o alta parte aparatori.

v    Jocul de rol. Dramatizarea

	Exercitiu participativ Robert este prietenul cel mai bun al  lui Alexandru si ii ofera intr-una din intalniri un drog (tigara, alcool sau alte tipuri de droguri). Cum va reactiona Alexandru? Va gasi modalitati de a refuza astfel incat sa-i fie respectate decizia si convingerile? Va incerca sa-si convinga prietenul sa nu consume? Ceilalti elevi sunt spectatori si la sfarsit vor comenta scena.

v    Povestiri cu final creat de elevi

v    Modele de viata, literatura despre modele. Povestiri, nuvele, romane moralizatoare pe care le vor analiza si dezbate elevii.

v    Tehnici de participare activa: lucrul in grupuri mici, dezbatandu-se o tema data, urmand, apoi, prezentarea in fata clasei a concluziilor.