Clasificarea periodica a elementelor a lui Mendeleev

Clasificarea periodica a elementelor a lui Mendeleev

Aranjand elementele in ordinea crescatoare a masei atomice Mendeleev a observat ca la anumite intervale apar elemente cu proprietati asemanatoare. Asezind aceste elemente unele sub altele obtine sistemul periodic, format din siruri orizontale numite perioade si siruri verticale numite grupe. Astfel Mendeleev descopera legea periodicitatii conform careia: "proprietatile elementelor sunt functie periodica de masa lor atomica". Astazi se considera ca proprietatile elementelor variaza functie de numarul lor atomic. Asezarea elementelor in sistemul perodic se bazeaza pe urmatoarele principii, elaborate de Mendeleev si confirmate de practica:

1. elementele asezate dupa cresterea maselor atomice prezinta o periodicitate a proprietatilor lor;
2. marimea masei atomice defineste caracterul elementului;
3. se poate determina masa atomica a unui element daca se cunosc omologii sai.

In forma actuala tabelul periodic contine 7 perioade:

-perioada 1-a formata din 2 elemente H, He

-perioadele 2 si 3 sunt scurte si contin cite 8 elemente fiecare ( de la Li la Ne si de la Na la Ar)

-perioadele 4 si 5 contin cite 18 elemente (de la K la Kr si de Rb la Xe)

-perioada a 6-a contine 32 elemente ( de la Cs la Rn)

-perioada a 7 a a crescut in ultima vreme de la 3 la 26 elemente, prin descoperirea elementelor de la Z=104 la Z= 113 .

Elementele chimice se pot clasifica in grupuri sau blocuri dupa tipul de orbital (s, p, d sau f) in care intra electronul distinctiv ( pe care un element il are in plus fata de elementul precedent).

Elementele din grupele principale IA si IIA au electronul distinctiv  intr-un orbital de tip s al ultimului strat (ns) formind grupul (blocul) elementelor de tip s.

Elementele din grupele principale IIIA- VIIIA au electronul distinctiv intr-un orbital p al ultimului strat (np), formind grupul sau blocul elementelor de tip p.

Elementele din grupele secundare IB-VIIIB la care electronul distinctiv se gaseste intr-un orbital d al penultimului strat, (n-1) d, formeaza grupul elementelor de tip d (elemente tranzitionale d).

Un loc aparte revine elementelor la care electronul distinctiv ocupa un orbital de tip f  al antepenultimului strat, (n-2) f :

-elemente la care se completeaza orbitalii 4f  alcatuiesc familia lantanidelor;

-elementele la care se completeaza orbitalii 5f alcatuiesc familia actinidelor.

Lantanidele si actinidele sunt elemente tranzitionale de tip f . Elementele tranzitionale de tip d si f  fac trecerea de la elementele de tip s la cele de tip p.