Productii cornoase ale pielii la pasari

Productiile cornoase ale pielii la pasari sunt reprezentate de pene,solzi, gheare, pinteni, cioc, creasta si barbite.

Penele sunt productii cutanate cornoase specifice pasarilor, avand  rol in termoreglare si zbor. La embrion, penele incep sa se structureze din a 5-a zi de incubatie, prin diviziunea intensa a celulelor din stratul generator al epidermului primitiv si a celulelor din derm. In ziua a 8-a de incubatie, papilele dermice proemina la suprafata pielii, fiind acoperite de un strat relativ gros de celule bazale si spinoase. Pe masura ce creste, formatiunea papilara se orienteaza caudal. Datorita cresterii inegale a celulelor din stratul spinos si aplatizarii discontinue a celulelor din stratul bazal se produce o "festonare" a limitei dintre derm si epiderm, incat de-a lungul papilei perioplei se formeaza papile secundare adelomorfe. Papilele secundare reprezinta originea ramurilor principale care se detaseaza de pe tija penei embrionare. Mai tarziu, epiteliul embrionar din zona de implantare se invagineaza in derm, contribuind la formarea unui bulb plumifer.

La embrion, bulbul plumifer este destul de superficial implantat in tegument. In structura sa intra o papila dermica, acoperita de doua straturi epiteliale concentrice, care vor forma o teaca epiteliala interna,cu doua-trei randuri de celule poliedrice, spinoase si o teaca epiteliala,

externa cu un singur rand de celule bazale. Stratul superficial al epidermului sau epatrichiul acopera pana embrionara, fiind rupt atunci cand pana erupe.

Pana definitiva se dezvolta prin cresterea si adancirea cutei epiteliale ce inconjoara baza penei embrionare, cuta denumita buza de proliferare. Din buza de proliferare se formeaza foarte de timpuriu, mai inainte ca tulpina penei embrionare sa se fi dezvoltat, un bulb plumifer

definitiv, mai mare si mai profund decat cel primar. Din acest bulb se va dezvolta pana definitiva care erupe prin punga golita prin caderea penei embrionare.

Pana definitiva se ancoreaza in straturile profunde ale pielii si erupe printr-un por plumifer larg deschis. Prin modul lor de dezvoltare, penele apar ca forme de tranzitie intre solzii de la pesti, reptile, si parul de la mamifere.

O pana este alcatuita dintr-o tulpina (tija sau rahis) de pe care se desprind ramuri de prim ordin ce formeaza tijele secundare. De pe tijele secundare se desprind ramuri denumite barbe, iar de pe barbe se desprind barbule, care sunt ramuscule foarte fine. Barbulele au aspectul unor peri fini ce se pot termina printr-un carlig, datorita carora barbulele se leaga intre ele, realizand o tesatura deasa, impermeabila.

Radacina penei este extremitatea profunda a tijei cuprinsa intr-un folicul plumifer. In structura foliculului plumifer intra: tija penei, formata dintr-un perete cornos, ce delimiteaza un lumen, umplut de maduva si in care patrunde papila penei, formata din tesut conjunctiv bogat

vascularizat; teaca epiteliala interna, care inconjoara rahisul pana la suprafata tegumentului; teaca epiteliala externa care se continua cu epiteliul cutisului si o teaca fibroasa, cu aspect de sac fibros. Pe masura ce pana creste, papila dermica a penei se retrage, in urma ei ramanand

maduva (sau pulpa) penei ce contine resturi de tesut conjunctiv.

Pe fiecare folicul plumifer se insera patru sau mai multe fibre musculare netede. Pe radacinile penelor de pe aripi se insera fibre musculare striate, care se detaseaza din muschii aripii.

Culoarea penelor este data, in principal, de pigmentul melanic (negru) si de pigmentul lipocromic (galben). Pigmentii sunt distribuiti in diferite straturi ale invelisului epitelial, iar variatia de culori ce aparein penajul pasarilor este realizata atat prin dispunerea mai superficiala sau mai profunda a celor doi pigmenti, cat si prin fatetele de reflexie ale celulelor cornoase de acoperire.

Pe corpul pasarilor se intalnesc, in afara penelor cu aspect tipic,pene filiforme si fulgi. Penele filiforme, raspandite in regiunile capului si gatului, au o structura asemanatoare firului de par. Fulgii au tije subtiri si sunt lipsite de barbule. Apar mobili si pufosi, asigurand o mai

buna izolare termica.

La pasari, pielea poate realiza si alte structuri speciale, precum solzii, ghearele, pintenii, ciocul, creasta si barbitele. Ghearele, pintenii si ciocul au o histostructura asemanatoare unghiilor de la mamifere. Solzii,prezenti pe picioare la toate pasarile, si pe aripi la pinguini, pot fi comparati cu solzii pestilor si reptilelor. Crestele si barbitele sunt diverticule ale pielii care contin multe retele vasculare, tesut conjunctiv lax si celule grase. La curcan, motul si margelele cuprind si un tesut erectil.