Maduva spinarii

Maduva spinarii (medulla spinale) ocupa canalul rahidian, avand substanta cenusie dispusa central, inconjurata de substanta alba. Maduva spinarii prezinta doua jumatati simetrice, delimitate intre ele de o fisura mediana ventrala (fisura mediana ventralis) si de un sept median dorsal (septum medianum dorsale). In jumatatea caudala a maduvei spinarii, septul este inlocuit de o fisura, iar la pasari este prezent, in zona terminala, corpul glicogenic.

Substanta cenusie (substantia grisea) este mai voluminoasa la nivelul segmentelor de origine a nervilor ce asigura inervatia membrelor. Pe sectiune transversala, substanta cenusie are forma literei "H", prezentand doua coarne dorsale, doua coarne ventrale, doua coarne laterale si o comisura cenusie (comissura grisea) strabatuta de canalul ependimar sau central (canalis centralis), captusit de nevroglii ependimare sau ependimocite (ependimocytus) (fig. 14.1.).

Sectiune transversala prin maduva spinarii:

1 - comisura cenusie; 2 - canal ependimar; 3 - corn dorsal; 4 - corn lateral;

5 - corn ventral; 6 - cordon dorsal; 7 - cordon lateral; 8 - cordon ventral; 9 - fisura mediana ventrala; 10 - sept median dorsal.

Coarnele dorsale (cornu dorsale s. columna dorsalis) sunt mai inguste; dar mai lungi, ajungand in apropierea santurilor laterale dorsale. Contin pericarioni mici, ai unor neuroni, ce intervin in realizarea sensibilitatii exteroceptive, formeaza substanta gelatinoasa Rolando si zona periferica Lissauer. La baza coarnelor dorsale, pericarionii sunt mai mari si formeaza nucleul Clarke, implicat in sensibilitatea proprioceptiva.

Coarnele ventrale (cornu ventrale s. columna ventralis) apar scurte si groase, cuprind neuroni multipolari motori relativ comasati in 4 grupuri: medioventral, ventrolateral, central si lateral. Volumul neuronilor multipolari este direct proportional cu volumul axonilor si cu numarul unitatilor motorii pe care le inerveaza.

Coarnele laterale (cornu laterale s. columna lateralis) apar ca doua proeminente laterale, detasate de la nivelul bazei coarnelor dorsale. In structura coarnelor laterale intra pericarionii neuronilor preganglionari ai sistemului vegetativ (neuronum autonomicum) (in etajul dorsal - neuroni parasimpatici, iar in etajul ventral - neuroni ortosimpatici), precum si neuroni de asociatie (neuronum commissurale), neuroni senzitivi (neuronum sensitivum) si neuroni motori (neuronum motorium).

In afara de pericarionii diverselor tipuri de neuroni, in structura substantei cenusii din maduva spinarii mai intra: - un bogat tesut nevroglic, care este format din astrocite (astrocytus), oligodendrocite (oligodendrocytus), microglii (microglia)); - fibre nervoase amielinice (neurofibra nonmyelinata), fibre nervoase mielinice (neurofibra myelinata), lipsite de teaca Schwann, mielina fiind generata de oligodendroglii; si - capilare sanguine.

Cele doua jumatati simetrice ale substantei cenusii sunt unite de comisura cenusie, strabatuta de canalul ependimar. Substanta cenusie ce inconjoara canalul ependimar este formata numai din fibre amielinice si celule nevroglice si poarta denumirea de substanta gelatinoasa - Stilling (substantia gelatinosa).

Substanta alba a maduvei spinarii este preponderent formata din fibre mielinice, tesut glial, capilare sanguine, si de o redusa cantitate de tesut conjunctiv. Se pot intalni rare fibre amielinice in zona marginala Lissauer, care se interpune intre suprafata maduvei si varful cornului. Din punct de vedere al originii, fibrele mielinice sunt endogene sau exogene, iar dupa sensul de conducere a influxului nervos sunt fibre ascendente sau senzitive, ce fac legatura cu etajele superioare, si fibre descendente sau motorii, ce pornesc din etajele superioare si conduc comenzile la organele efectoare.

Volumul substantei albe creste progresiv de la regiunea sacrala spre regiunea cervicala prin adaugarea de fibre ascendente. Fibrele nervoase sunt grupate in fascicule (fasciculus), iar fasciculele formeaza cordoane sau funicule (funiculus), delimitate intre bratele substantei cenusii si santurile longitudinale, dorsal si ventral. Exista, astfel, pe fiecare parte, un cordon dorsal, un cordon lateral si un cordon ventral .

Cordonul dorsal (funiculus dorsalis) este senzitiv si cuprinde fasciculele spinobulbare (Goll si Burdach). Cordonul lateral (funiculus lateralis) contine atat fascicule ascendente (spinocerebelos direct - Flechsig, spinocerebelos ventral - Gowers, spinotalamic lateral si spinotectal), cat si fascicule descendente (piramidal incrucisat si rubro-spinal). Cordonul anterior sau ventral (funiculus ventralis) contine numai fascicule descendente (piramidal direct Türk, vestibulospinal si tecto-spinal).