Biologie
Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena)Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena) Denumire stiintifica : Bombina variegata ( Linnaeus Incadrare taxonomica : Clasa Amphibia Ordinul Anura Suprafamilia Discoglossidae Familia Bombinatoridae I. Identificarea speciei Descrierea speciei Corp de dimensiuni mici, lungimea 4 - II. Biologia, ecologia si situatia speciei Caracterele biologice Reproducere : Reproducerea, de mai multe ori, din aprilie pana in iunie; la fiecare ponta, femela depune circa 100 de oua, destul de mari, izolat sau in pachete ce cad la fundul apei, unde se lipesc de plante. Uneori cand conditiile de mediu si hrana sunt favorabile, femela depune oua de mai multe ori in cursul unei saptamani. Capacitatea de a depune doar cateva oua odata ii permite sa valorifice pentru reproducere orice ochi de apa, fara ca un eventual esec sa fie prea costisitor din punct de vedere al efortului reproductiv. in anii ploiosi, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de oua, diseminate in timp si spatiu, asigurand astfel conditii bune de supravietuire pentru larve si limitand mult impactul pradatorismului.
Larvele similare cu cele de Bombina bombina de care se deosebesc prin forma ovala a gurii, coloritul mai inchis si coada mai scurta. Dupa 8 - 10 zile, de la depunerea oualelor, apar mormolocii rosietici cu puncte cafenii pe spate, ventral cenusii-albastrui sau cafenii-cenusii, care iau aspect de adult incepand din iulie pana in septembrie. Longevitate 20 - 25 de ani, iar in captivitate traind uneori pana la 30 de ani. Comportament. Traieste de preferinta in smarcuri, in ape statatoare, aparand pe maluri dimineata si catre seara. Prin octombrie - noiembrie se ascund in namol sau se ingroapa in pamant, pentru iernare. Este o specie rezistenta si longeviva, iar secretia toxica a glandelor dorsale o protejeaza foarte bine de eventualii pradatori. De aceea, aproape orice ochi de apa din cadrul arealului este populat de aceasta speciae care poate realiza aglomerari impresionante de indivizi in balti mici. Poate rezista si in ecosisteme foarte poluate. Se deplaseaza bine pe uscat putand coloniza rapid noile balti aparute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate in urma activitatilor umane (defrisari, constructii de drumuri, etc.) unde se formeaza balti temporare. Ocupa orice
ochi de apa, preponderent balti
temporare, putadu-se reproduce inclusiv in denivelari ale solului ce
contin un litru de apa, spre deosebire de Bombina bombina care
prefera baltile mai mari din lunca sau valea apelor
curgatoare. Este intalnita aproape pretutindeni unde
gaseste un minim de umiditate, de la Caractere ecologice : Este o specie cu activitate atat diurna cat si nocturna, preponderent acvatica, euritropa. Este sociabila, foarte multi indivizi de varste diferite putand convietui in balti mici. Regim alimentar : Hrana consta din insecte, viermi, moluste mici, terestre si acvatice Raspandire si statut de conservare : Raspandita
in vestul si centru Europei cu exceptia peninsulei Iberice, Marii
Britanii si Scandinaviei. Limita estica a arealului este reprezentata de Polonia, vestul Ucrainei, In Romania este prezenta pretutindeni in zona de deal si munte (mai frecventa in M. Apuseni si podisul Transilvaniei). Semnalari neconfirmate in Dobrogea. Statutul speciei Specia este considerata ca fiind cu risc scazut ( IUCN, 2010 ). Ea este protejata prin urmatoarele legi in vigoare : Conventia de Legea 13/1993 ce
ratifica Conventia de Directiva Europeana 92/43/EEC Legea 462/2001 Evolutia si starea populatiei : In ultimul deceniu s-a inregistrat un decline continuu al populatiilor de amfibieni cauzat direct sau indirect de activitatile umane. Potentiale amenintari : degradarea, fragmentarea si distrugerea habitatelor ( in special a zonelor umede ), cresterea traficului auto si a turismului, colectarea si distrugerea directa de catre om, catastrofele naturale ( secete prelungite, inundatii, temperaturi extreme ), radiatiile ultraviolete, agentii patogeni si parazitii. III. Managementul speciei si al habitatului sau restabilirea si mentinerea iazurilor de reproducere in padure si ferme restabilirea si mentinerea coridoarelor de dispersie si de locuri potrivite pentru hibernare gestionarea excesiva a pasunilor si controlarea pasunatului evitarea poluarii si eutrofizarii iazurilor evitarea lucrarilor forestiere in timpul reproducerii
|