Genetica umana

GENETICA UMANA

Bolile ereditare

Boala reprezinta o deviere de la starea de sanatate normala, din cauza unor modificari ale mediului intern sau a actiunii unor agenti din mediul extern.

Boala ereditara reprezinta orice boala determinata de o mutatie in transmiterea informatiei genetice. In geneza unei boli erditare, pe langa factorul ereditar, prezinta importanta si mediul extern.

Dupa cauzele care le induc, bolile ereditare pot fi: boli genetice si boli partial genetice, determinate de factorii ereditari si de factorii de mediu.

I.            BOLILE GENETICE, la randul lor, pot fi:

a)          boli genice, care, dependent de numarul de gene implicate in manifestarea lor, pot fi:

boli monogenice - determinate de actiunea unei singure gene mutante;

boli poligenice (multifactoriale) - manifestate in urma cumularii actiunii mai multor gene cu factorii de mediu.

b)          boli cromozomiale, numerice (determinate de existenta unui numar variat de cromozomi), sau structurale (detrminate de modificarea structurii cromozomilor).

II.          BOLILE PARTIAL GENETICE sunt determinate de interactiunea dintre factorii ereditari si facorii de mediu. Zestrea ereditara este reprezentata de gene patologice si combinatii de gene care conduc la o susceptibilitate pentru o anumita boala, in prezenta unor factori de mediu favorizanti. De exemplu, persoanele care prezinta grupa de sange OI manifesta o susceptibilitate pentru ulcerul gastro-duodenal. In declansarea bolilor epigenetice, constitutia genetica individuala prezinta importanta.

Anomalii numerice ale autozomilor

La plante pot fi intalnite unele modificari in numarul si structura cromozomilor, care sunt viabile. La animale si la om, foarte putine modificari numerice sau structurale sunt viabile. Notarea unei anomalii cromozomiale se face cu prezentarea numarului de cromozomi, urmata de virgula si specificarea cromozomilor implicati.

- Sindromul Down sau trisomia 21 (prezenta unui cromozom suplimetar in perechea 21) se noteaza astfel: 2n=47, 21-21-21. incidenta acestei boli este ridicata (5-10 cazuri la 10000 nou-nascuti), frecventa creste rapid daca mamele sunt in varsta (daca mamele au peste 45 ani, apare un caz la 50 de nou-nascuti). Sindromul afecteaza ambele sexe, nu este vindecabil, indivizii prezinta o mobilitate excesiva a articulatiilor, cap mic, aspectul fetei este caracteristic (se mai numeste si mongolism), o reducere usoara a fertilitatii si o scadere usoara a coeficientului de inteligenta (Q.I.). Coeficientul de inteligenta este raportul procentual dintre varsta indicata prin rezolvarea unor teste de inteligenta si varsta bilogica:

Q.I.=varsta data de testele de inteligenta/varsta bilogica reala x 100

Anomalii numerice ale heterozomilor

trisomia X (superfemele; 2n=47, XXX), consta in prezenta unui cromozom X suplimetar. Afecteaza sexul femel, determinand o talie redusa, atrofia organelor genitale si sterilitate, reducerea coeficientului de inteligenta;

Proiect: Fiziologia analizatorului vizual Proiect: Ereditatea - perechi identice, mostenirea unui singur factor, factorul X, gene imperfecte, incrucisarea genetica, penetranta, poligene

sindromul Turner (2n=45, XO), afecteaza sexul femel, lipseste cromatina sexuala, care prezinta un singur cromozom X. Indivizii afectati sunt caracterizati prin lipsa sau atrofierea ovarelor, care determina sterilitatea, au aspect fenotipic masculinizant, statura mica si anomalii cardiace si renale; tratamentul timpuriu cu estrogeni poate initia maturizarea sexuala;

sindromul Klinefelter (2n=47, XXY), afecteaza sexul mascul, fiind caracterizat prin prezenta unui cromozom X suplimentar. Se manifesta prin atrofia testiculelor, sterilitate, talie inalta, bazin larg, prezenta unor trasaturi feminine (exemplu, dezvoltarea sanilor, lipsa pilozitatii faciale, voce subtire); tratamentul prelungit cu testosteron poate aduce unele ameliorari.

Anomalii structurale ale cromozomilor

Sub actiunea diferitilor factori mutageni poate avea loc pierderea unui mic segment de cromozom (deletie), ceea ce duce la o anomalie strcucturala sau aberatie cromozomala. La om, majoritatea modificarilor structurale ale cromozomilor sunt letale.

pierderea unui mic segment de pe bretul scurt al cromozomului 5 (notata cu -5p) determina maladia denumita cry-du-chat (tipatul pisicii). Indivizii afectati prezinta o deschidere a palatului bucal, cavitatea bucala comunicand cu fosele nazale. In timpul respiratiei, se aude un suierat amintind de tipatul unei pisici. De obicei aceasta anomalie poate fi corectata chirurgical.

Anomalii (mutatii) genice

Diferitele caractere ale corpului uman, normale sau patologice, sunt determinate de actiunea diferitelor gene, aflate in stare dominanta sau recesiva.

maladii determinate de prezenta unor gene dominante autozomale sunt: sindactilia (unirea degetelor), polidactilia (prezenta unor degete suplimentare), hemeralopia (incapacitatea vederii noaptea), prognatismul (marirea anormala a buzei inferioare si aplatizarea transversala a craniului), gura de lup, buza de iepure;

maladii determinate de prezenta unor gene homozigote recesive autozomale: albinismul (absenta pigmentilor melanici din iris, piele, par);

maladii determinate de prezenta unor gene recesive heterozomale (pe cromozomul X): daltonismul (incapacitatea de a distinge culorile rosu de verde, galben de maron, negru de maron), hemofilia (incapacitatea de coagulare a sangelui), boli ce se transmit pe linie paterna.

Genele plasate pe autozomi sunt transmise in descendenta cu aceeasi frecventa la cele doua sexe (exemplu, albinismul).

Genele plasate pe cromozomul X se transmit cu o frecventa diferita la cele doua sexe, deoarece femeia prezinta doi cromozomi XX (unul de origina materna, unul de origine paterna), fiind homozigota, iar barbatul are un singur cromozom X (de origine materna), fiind hterozigot (XY).

In acest fel, o gena recesiva prezenta intr-un singur exemplar pe cromozomul X, isi manifesta actiunea la barbat. Fenomenul se numeste hemizigotie, caracterizat prin manifestarea actiunii unei gene recesive aflate intr-un singur exemplar la masculii XY. Cauza este datorata absentei unor gene alele corespunzatoare pe cromozomul Y.

Astfel, gena pentru hemofilie se noteaza Xh. In cazul sexului femel, pot exista 3 structuri genice: XX - femei normale, sanatoase; XXh - femei purtatoare (nu manifesta boala, dar o transmit in dscendenta); XhXh - femei hemofilice - manifesta boala. Barbatii fiind hemizigoti, pot fi de 2 feluri: XY - barbati sanatosi, normali; XhY - barbati hemofilici. Dependent de constitutia genetica a mamei si a tatalui, descendenta este diferita: a) mama purtatoare si tatal sanatos; b) mama sanatoasa si tatal hemofilic.

Genele plasate pe cromozomul Y se transmit exclusiv pe cale paterna (exemplu gena pentru trichomie - prezenta de smocuri mari de par in urechi sau nas; a genei pentru unele forme de calvitie - prezenta cheliei).