Regia iluminarii

REGIA ILUMINARII

Lumina zilei

Lumina dirijata si lumina difuza

Intr-o fotografie, pe langa valoarea subiectului in sine,are mare importanta si iluminarea lui, ce poate fi naturala si artificiala. Ambele au avantaje si dezavantaje.

Lumina soarelui este o sursa de iluminare foarte puternica; ea necesita, in general expuneri scurte si din aceasta cauza permite utilizarea obiectivelor chiar mai putin luminoase, cu care sunt prevazute unele aparate.

Lumina artificiala este mult mai slaba in comparatie cu lumina soarelui astfel ca, in multe cazuri, reclama utilizarea obiectivelor luminoase, in mod obisnuit, ea necesitand expuneri mai lungi.

Iluminare naturala nu poate fi modificata. Ea depinde de vreme si de locul unde este asezat obiectul in spatiu. Fatada unei cladiri orietata spre nord se gaseste intotdeauna in umbra si nu este lminata de razele soarelui.

Nici in alte cazuri, atunci cand locul si ora la care se fotografiaza sunt stabilite dinainte , nu se poate schimba sensul iluminarii. Se poate insa determina ora la care iluminatrea este cea mai favorabila pentru un loc anumit de fotografiere si in felul acesta se poate fotografia subiectul in momentul cel mai potrivit. Compozitia luminii zilei nu este nici ea intotdeauna favorabila pentru fotografiere. Ea contine mai ales la amiaza prea multe radiatii albastre ce trebuiesc atenuate prin filtre.

Iluminarea cu lumina artificiala ofera, in multe cazuri, mai multa libertate si poate fi modificata dupa voie atat in ceea ce priveste intensitatea cat si directia. Actiunea fotografica a unei surse luminoase se poate calcula tinand seama de intensitatea ei si de distanta la care este fata de subiect. In acest fel, in multe cazuri se pot stabili timpi de expunere corecti. Afara de aceasta, compozitia spectrala a luminii artificiale, ce contine o parte importanta de radiatii rosii, este avantajoasa pentru filmele pancromatice, putan-du-se evita folosirea filtrelor.

Cele doua feluri de surse luminoase, adica lumina zilei si cea artificiala, se pot combina. Astfel este cazul fotografiilor de noapte facute in amurg, a celor de interior la care partile umbrite sunt ilumoinate cu lumina artificiala data de lampi, si a fotografiilor in contralumina cu umbrele atenuate prin efectul unei lampi electronice. In sfarsit, chiar in aer liber, in conditii defavorabile de lumina se poate spori iluminarea cu ajutorul lampilor de tip blitz, sau, cum faceau fotografii inainte de explozia electronicii, lampile cu magneziu(vakublitz).

Lumina care cade pe un subiect poate fi dirijata sau difuza. Lumina soarelui si mai ales lumina data de proiectoare. Ea da parti uternic luminate cu umbre puternice si mareste efectul plastic al imaginii. La fotografiile de efect si la cele care se urmareste o redare plastica, se va folosi lumina dirijata. Totusi, aceasta lumina nu permite redarea detaliilor in partile umbrite. Umbrele sunt adesea prea intense, cum ar fi de exemplu lumina de efect data de proiectorul cu fascicol concentrat (spot). Fotografiile facute la amiaza prezinta umbre grele si scurte, caracteristice, din care cauza imaginea apare dura. In primele ore ale diminetii si spre seara, umbrele sunt lungi, luminoase si constituie pentru imagine elemente pline de efect. In unele cazuri, ele animeaza spatiul monoton din primul plan si dau imaginii adancime spatiala.

Lumina difuza este o lumina reflectata, de exemplu lumina cerului pe o vreme posomarata sau lumina artificiala cand se utilizeaza un ecran difuzant. Ea legalizeaza diferentele de iluminare si indulceste contrastele imaginii. Fotografiile facute numai cu lumina difuza sunt bine detaliate dar le lipseste efectul, si apar fara relief, fara viata. Lumina difuza din zilele cetoase de noiembrie da griji suplimentare amatorului de format mic. Lipsesc umbrele taioase si luminile vii. Gama de tonuri este mult mai restransa si imaginea devine de multe ori stearsa. Ea contine suprafete mari fara detalii. O buna putere de separare este legata de o iluminare de contrast. Fotografiile de format mic trebuie sa fie marite, si prin aceasta, imaginile sterse devin si mai sterse, lipsindu-le orice vigoare. In plus, granulatia filmului devine suparatoare, si micsoreaza astfel posibilitatea de marire. Un negativ de format mic, lipsit de contraste poate fi prelucrat mult mai greu decat unul cu contraste care se poate mari usor. La fotografiere pe vreme intunecoasa se poate se aiba grija ca in primul plan sa apara obiecte de culori inchise, care prin extinderea gamei de tonuri alb negru dau imaginii putere si profunzime. Aceste obiecte pot fii persoane, pomi, porti, etc. Fotografiile facute pe vreme rea in conditii dificile, constituie apanajul amatorului avansat.

Lumina frontala, laterala si de sus

In lumina frontala subiectul are cea mai buna iluminare. Soarele este atunci in spatele fotografului, iar directia luminii coincide cu aceea de fotografiere. Pentru fotografiiloe color, in general aceasta este iluminarea corespunzatoare , pentru ca in aceste conditii, culoarea este pusa mai bine in valoare. Pentru fotografiile alb negru, lumina frontala directa este mai putin recomandabila. De exemplu, motivele arhitectonice apar sterse, le lipsesc profunzimea, plastica si detaliile. tot asa la portrete, lumina frontala directa o da o imagine plata, lipsita de plastica. Modelul pare sa fie lipsit de fond.

Din punct de vedere fotografic, lumina laterala este mult mai favorabila decat cea frontala. In imagine apar umbre puternice care animeaza spatiile mari si dau amanunte. Adesea umbrele devin elemente esentiale ale imaginii, care ii dau adancime spatiala. Prin impartirea spatiilor in lumini clare si umbre intunecoase, imaginile devin pline de contraste si capata plastica. In lumina laterala, fatadele constructiilor capata detalii si relief. Fiecare proeminenta arunca o umbra, fiecare adancitura constituie o umbra. Mai ales reliefurile putin pronuntate trebuie sa fie fotografiata in lumina laterala a soarelui. Cateodata se poate utiliza in aceste cazuri si lumina directa de sus, care arunca umbre grele in jos.

Desigur ca lumina directa laterala nu se poate utiliza in toate cazurile..

Constructiile cu fatade avand multe reliefuri dau datorita detalierii lor exagerate o impresie de neliniste. Un efect neplacut provoaca lumina laterala la portretele de femei. Din cauza umbrei, cele mai mici neregularitati ale fetei ies in relief si dau umbre, iar ridurile cele mai mici se evidentiaza prea puternic. La figurile puternic modelate, trebuie sa se recurga la lumina frontala egalizatoare, afara de cazul cand se urmareste intentionat redarea taioasa a caracteristicilor figurii. Dar si in acest caz, lumina laterala pura, are un efect exagerat de dur, ea imparte fata in doua jumatati, una puternic luminata, fara detalii, iar a doua neluminata, neagra, fara detalii suficiente. Din aceasta cauza trebuie sa se aleaga o cale de mijloc pentru lumina frontala si cea laterala. Sursa luminoasa se aseaza lateral si mai sus fata de aparat Partea din umbra se ilumineaza printr-un reflector eventual cu difuzie, sau printr-o sursa luminoasa mai slaba.

Document online: Religiile precolumbiene Referat: Variante istorice ale dolarului: bancnotei Dolar

Lumina de sus se foloseste mai rar. Ea poate sa determine, ca si cea laterala, efecte plastice la obiecte de arta, cand ele se detaseaza clar de umbra care cade de sus. Astfel se obtine si la obiectele reliefate o plastica buna, care da imaginii un efect aproape stereoscopic.

Umbrele puternice dirijate in jos nu sunt favorabile portretelor caci orbitele ochilor apar prea umbrite, iar pometii si gura produc umbre care dau persoanei o infatisare de batran, aproape groteasca. Trebuie evitata executarea portretelor cand soarele se afla prea sus.

Lumina laterala frontala este avantajoasa si pentru multe fotografii in aer liber, mai ales cand lumina cade pe subiect sub un unghi ascutit de 30 grade. In acest caz, se obtin fotografii foarte plactice cu un contrast destul de bun. De obicei, este prea incomod si cere prea mult timp studierea iluminarii unui subiect din natura la diferite ore ale zilei. Se ajunge mai repede la tinta, daca se utilizeaza tabelele de iluminare. Spre exemplu, pentru o fatada care este orientata in directia est-vest si care trebuie fotografiata frontal dinspre sud, lumina soarelui trebuie sa cada sub un unghi de 60 grade fata de directia nord-sud. Aceasta directie se realizeaza de exemplu in aprilie la orele 9 sau 15.

Contralumina

Contralumina este una din iluminarile de cel mai mare efect. Folosirea ei impune insa luarea unor masuri de precautie. Daca soarele se afla in directia fotografierii, el trebuie sa fie acoperit de catre elementele din primul plan, care compun imaginea. In acest scop pot servi zidurile, copacii si multe altele. La aceste fotografii este de mult folos incadrarea imaginii pe geamul mat.Se pot determina in acest fel reflexele inca de la punerea la punct a subiectului.

Pentru toate fotografiile facute in contralumina si la lumina laterala puternica se foloseste parasolarul care, impiedica caderea razelor solare direct pe obiectiv. In caz contrar, pe imagine se nasc reflexe si voaluri suparatoare. Ca aparatoare contra luminii poate fi folosita o palarie, o carte sau o umbrela deschisa care se tine, in asa fel, incat sa nu intre in campul imaginii. Portile, arcadele, ferestrele, adanciturile in stanci si frunzisul copacilor formeaza parasolare naturale. Daca nu exista obiecte care sa acopere soarele, atunci se fotografiaza ceva mai lateral, eliminand soarele din cadrul imaginii adica in lumina laterala. Numai la rasaritul sau apusul soarelui sau in zilele cetoase de iarna, cand lumina soarelui este atat de slaba, ea poate sa cada pe obiectiv. In aceste cazuri, soarele poate sa apara direct pe imagine.

Fotografiile in contralumina cer umbre puternice. Aceasta insa nu trebuie sa fie prea dure, prea negre. Din aceasta cauza expunerile se stabilesc dupa partile umbrite, iar developarea nu trebuie sa fie prea intensa.

Exponometrele dau o expunere prea mica intrucat celula este prea puternic iluminata. Ele inregistreaza iluminarea generala, si nu cea a partilor importante, umbrite. Din aceasta cauza timpul de expunere stabilit la masurarea subiectului trebuie dublat. Se mai poate executa masurarea direct pe subiect, vizand cu exponometrul partile cele mai inchise. Trebuie sa se evite o expunere prea lunga, deoarece astfel se pierde caracterul tipic al fotografiei in contralumina.

Foarte frumos apar motivele, la care contralumina difuzeaza in atmosfera prafuita sau cetoasa.

Lumina artificiala si utilizarea ei

La fotografiile utilizate cu ajutorul luminii artificiale se deosebesc doua metode de lucru. In prima metoda se folosesc mijloacele de iluminare obisnuite. De la mijloacele cele mai simple, chibritul, lumanarea, lampa cu petrol, drumul progresului tehnnic duce la iluminatul electric si, mai ales, la lumina inteligenta.

Iluminatul electric

Iluminatul electric in televiziune, reprezinta un aranjament amplu, in functie de complexitatea decorului, personaje, scenete si actiunea desfasurata. In zilele noastre, secolul XXI, iluminatul electric, de platou, se face mult mai simplu datorita tehnologiei momentului. Tehnologia a avansat, iar, in loc de o multitudine de proiectoare cu filtre colorate, astazi folosim Mac Martin 700 wash (cu lentila Fresnel); pentru iluminarea decorurilor ne folosim de yellow cyan magenta pentru a crea orice nuanta, orice culoare de efect De asemenea, in loc de fundaliere, de vechile Rivalte, folosim Blazere, pentru a crea o lumina difuza. Pentru show urile de lumina, folosim Mac Martin 2000 spot profile, unde avem nenumarate posibilitati pentru a crea un show de lumini, ajutandu-ne de gobo uri, platourile de forme, paleta de culori, si sample-urile de efecte.

Lumina inteligenta  este o noua era a creatiei in cinematografie, film si show uri, atat tv cat si open stage.

Generalitati

Orice lampa electrica poate sa serveasca drept sursa de lumina. Timpul de expunere se stabileste dupa caracteristicile aparatului, dupa materialul negativ, precum si dupa numarul de watti al lampii si departarea ei de obiectul de care se fotografiaza. O lampa fara reflector radiaza lumina in toate directiile incaperii. Numai o parte foarte mica din aceasta lumina ajunge la filmul fotografic si il impresioneaza. Reflectorul prinde lumina radianta si o indreapta spre subiect. Forma reflectorului are o mare importanta pentru felul de iluminare obtinut. Reflectoarele plate si largi ilumineaza un spatiu intins. Lumina lor este moale, uniforma si relativ slaba. Intensitatea in conul luminii scade rapid cu cresterea distantei. Reflectoarele cu palnii largi sunt reflectoare de suprafata sau difuzante tipice pentru lumina imprastiata si moale. Dimpotriva, reflectoarele adanci si inguste dau un con luminos ingust, puternic si cu lumina dura. Acestea sunt reflectoare de intensitate sau reflectoare de efect. Lumina lor cade puternic si dur producand umbre intense. Afara de aceasta, campul lor luminos nu este de obicei uniform, ci este mai intens in centru decat la margini. O importanta deosebita o au reflectoarele cu lentile in trepte (lentila FRESNEL), care dau un con la fel de luminos la margini si la mijloc. Reflectoarele difuzante cat si cele de intensitate, au domenii de utilizare specifice. Reflectorul de suprafata ilumineaza un portret in lumina frontala foarte bine si uniform si nu produce decat umbre mici si uniforme. Neregularitatile pielii nu se evidentiaza in imagine. Reflectorul de efect, dimpotriva, face ca subiectul sa se detaseze plastic de pe fond. La portrete el evidentiaza ridurile si toate neregularitatile pielii prin umbre puternice. El produce reflexe luminoase ascutite, iar la lumina laterala extrema sau la contralumina, produce si irizatii luminoase de mare efect.

In multe cazuri, se intrebuinteaza concomitent ambele feluri de iluminare.

Reflectorul de suprafata estre asezat lateral fata de aparat la inaltimea de cca. 2m. El da o lumina moale si uniforma frontala si putin de sus. A doua sursa de lumina, mai slaba, se aseaza cu totul lateral si este constituita dintr-un reflector de efect, csre produce reflexe luminoase ascutite si da contururi de lumina interesant. O mica iluminare a parului se poate obtine cu ajutorul unei a treia surse de lumina.

Cand se utilizeaza mai multe surse de lumina, trebuie sa se observe foarte atent umbrele ce se produc. Cand pozitia surselor este nefavorabila se produc p eperete mai multe umbre si se poate intampla ca nasul sa arunce mai multe umbre pe fata. In acest caz, pozitia lampilor trebuie astfel modificata incat sa dispara aceste umbre, duble suparatoare.

La stabilirea timpului de expunere se ia in considerare, numai lampile care lumineaza obiectul din plin si frontal, netinandu-se seama de reflectoarele de efect, lampile laterale, cele de contralumina precum si lampile pentru iluminarea fondului. Acestea nu au decat o influenta foarte redusa asupra timpului de expunere.

Trebuie sa se tina seama intotdeauna ca intensitatea luminoasa scade cu patratul distantei. O sursa de lumina care cere la o distanta de 1m o expunere de 1secunda , la o distanta de 2m cere o expunere de 4 secunde, iar la 4m una de 16 secunde.

Baia de lumina

Baia de lumina este un procedeu de iluminare folosit in televiziune. El se foloseste pentru a scapa de umbre, si consta in aprinderea a cat mai multe surse, pentru a crea o lumina egala. Deci idea este ca personajul, oriunde se va deplasa in platou, umbrele sa fie cat mai diminuate. Se mai foloseste atunci cand regizorul artistic nu mizeaza pe profesionalismul cameramanilor, pentru a nu aparea in cadru umbre nedorite.

Baia de lumina este folosita doar in televiziune, nefiind folosita in cinematografie datorita lipsei dramaturgiei, luminii si umbrei.

Egalizarea baii de lumina cu ajutorul diafragmei;

In televiziunea de platou, se foloseste diafragma cea mai generoasa, pentru a obtine o profunzime buna, raportat la lumina de care se dispune; in general ea fiind 5.6.