Istoricul modei - istoricul rochiei de mireasa

A incerca reconstituirea aventurii ideii de moda in secolul nostru, de la inventarea primei case de mode, "Worth" , pe la 1860, inseamna, in fond, a patrunde in adancurile intime ale mecanismelor ce au dat nastere ideii de secol XX, de noutate, de modernism, de identitate. Inseamna, in fond, a reconstitui gesturi si metehne, siluete si interioare, a reconstitui viata.

Moda secolului XX poate fi supusa unor jalonari cronologice, in functie de ingerinta politicului/istoricului in lumea creatorilor de imagine si culoare. In functie, chiar, de implicarea de necesitatile lumii moderne. Astfel, la o privire fugara, putem regasi cateva momente distincte :

"La belle epoque" sau inceputul de secol XX, cu reminiscente puternice sau inceputul redivizarii trupului in maniera lui de prezentare cat mai pecificnt;

primul razboi mondial sau trupul à la garçonne;

anii '30 sau reactia la criza;

al doilea razboi mondial cu al sau new look de influenta transoceanica;

vasta perioada de dupa razboi in care, la randul ei, se pot recunoaste o serie de sub-etape:

o anii saizeci sau moda omului in pecifi cosmic;

o anii saptezeci sau imaginea hippie;

o anii optzeci-nouazeci sau moda ca viziune asupra noului ce sta sa se nasca .

Atatea perioade, atatea imagini . In fond, aceeasi Femeie.

Primul designer de moda, care nu a fost doar un simplu croitor de haine ci creatorul conceptului si al notiunii de couturier a fost, fara indoiala, Charles Frederick Worth (1826 - 1895), un englez carea prosperat in Paris, fiind considerat La Pere (The Father) de (of) Haute Couture.

Inainte ca acest negustor de haine (in engleza, draper) sa-si fi creat propria sa maison couture (casa de moda) in Paris, designul si realizarea concreta a imbracamintei era creatia unui numar mare de croitorese anonime, iar asa-zisa moda era copiata dupa hainele purtate la casele regale.

Succesul incontestabil al lui Worth s-a bazat pe puterea de convingere a acestuia care stia sa impuna clientilor sai ce sa poarte, in loc de a asculta si executa ceea ce acestia doreau sau ar fi dorit sa poarte. Datorita succesului sau de neegalat pana la idea sa revolutionara, clientii sai erau in situatia nu numai de a purta haine deosebite de cele obisnuite, realizate la House of Worth, dar si de a fi mandri de a purta haine avand o anume marca pecific.

De fapt, House of Worth a avut o existenta incredibil de lunga in lumea din ce in ce mai aglomerata si mai competitiva a haute couture, existand mult dupa moartea fondatorului acesteia din 1895 si iesind din arena designului de moda doar in 1952, cand a fost inchisa de stra-stra-nepotul lui Charles Frederick Worth.

Fig.1. Creatii de moda ale anului 1915 de Poiret si Lanvin din Le Bon Ton.

Paul Poiret, fostul ucenic al lui Worth, pentru care a repurtat niste succese majore in moda timpului, si-a deschis propria sa casa de mode in 1904, fiind unul dintre acei remarcabili designeri de moda care a stiut sa armonizeze stilurile Art Nouveau si Aestheic Dress cu moda Paris-ului si cu cerintele clientilor sai. Creatiile sale timpuri, realizate in maniera Art Deco, alaturi de inventiile sale in domeniul lingeriei feminine intime au fost puternic si rapid imbratisate de toate femeile, pentru ca erau realizarea practica a ceea ce Poiret teoretizase, eliberarea trupului femeii de constrangeri.

Dupa deschizatorii de drumuri, Worth si Poiret, aparitia unor couturieri ca Jean Patou, Madeleine Vionnet, Mariano Fortuny, Jeanne Lanvin, Coco Chanel, Main Rousseau Bocher, Elsa Schiaparelli, Cristóbal Balenciaga si Christian Dior a facut parte din dezvoltarea normala a perioadei 'clasice' a designului de moda.

2.1. Istoricul rochiei de mireasa

Rochia de mireasa alba a aparut cu cca 2000 de ani in urma, cand miresele din Egiptul antic purtau mai multe randuri de drapaje din materiale simple. Albul era culoarea de sarbatoare in Grecia, de aceea mireasa alegea rochia alba la nunta ca un simbol al bucuriei.La nuntile romane miresele imbracau rochii simple, albe, din materiale subtiri, moi, aducand astfel tribut lui Hymen, zeul fertilitatii si casatoriei, despre care se credea ca iubeste in mod deosebit culoarea alb. Ceea ce este special pentru miresele din acele timpuri atat romane cat si elene este ca fetele le erau acoperite cu voaluri colorate ca semn al supunerii si devotamentului fata de viitorul sot. In secolele XV-XVI apare unul dintre primele documente oficiale care amintesc de rochia de mireasa alba a Annei de Bretania la casatoria sa cu regele Louis al XII-lea al Frantei. Margaret Tudor, fiica lui Henry al VI-lea, s-a casatorit imbracata intr-o rochie de damasc alb tivita cu rosu-stacojiu - culoarea traditionala a familiilor regale. In anul 1612 printesa Elisabeta, fiica lui James I, a purtat o rochie argintie, brodata cu perle, fir de argint si pietre pretioase. Incepand cu secolul al XVIII-lea si pana la jumatatea secolului al XIX-lea tinuta de nunta devine mult mai bogata si complicata, miresele care apartineau caselor regale alegeau materiale scumpe, culorile preferate fiind argintiu cu rosu. Victoria I a Regatului Unit a purtat, la nunta sa din 1840, o rochie alba din satin impodobita cu flori de portocal si dantela delicata, aceasta rochie fiind un model pentru generatiile viitoare. La inceputul secolului XX rochiile de mireasa erau legate de stilul victorian al rochiei de mireasa alba cu maneci lungi, voal lung din cap pana in picioare si de gulerul inalt ce imbraca in intregime gatul. Atunci pentru prima data creatorii si producatorii de imbracaminte confectioneaza pentru mirese serii mici de rochii "la gata".

3.Tendintele modei pe perioada curenta

Se crede ca primii "germeni" ai modei au aparut in Egiptul antic, odata cu aparitia luxului si elegantei vestimentare de la curtea faraonilor. Aceasta opinie este mai putin plauzibila intrucat este greu de crezut ca atunci si acolo se schimba forma, dimensiunea si culoarea vesmintului in maniera si la intervale de timp ce caracterizeaza particularitatile modei, asa cum o cunostem azi.

Asemenea conditii se configureaza nu in lumea vechilor civilizatii asiatice, ci in Europa secolului al XIV-lea, atunci cand pe arena istoriei, Evul Mediu (din Europa Occidentala), incepe sa se destrame, deschizand portile relatiilor de productie capitaliste acre vor marca nu numai o dezvoltare economica spectaculoasa, dar si inflorirea artei si culturii.

Acum omenirea va cunoaste unul dintre marile momente propusoare de cultura si civilizatie, datorat Renasterii italiene. Renasterea va fi momentul, iar Italia va fi locul unde vor aparea primele manifestari ale modei. Acest privilegiu este revendicat in acelasi timp de Franta, Spania si Anglia, fiecare pretinzindu-si intaietatea.

Unii autori considera ca momentul aparitiei modei a fost declansat de prima diferentiere produsa - in plan dimensional - a vesmantului barbatilor fata de cel al femeilor. Este vorba tot de secolul al XIV-lea, cand costumul barbatilor a devenit mai scurt decit cel al femeilor. Este greu de acceptat o asemenea interpretare, daca avem in vedere ca moda nu insemna o deosebire intre ceea ce poarta femeile si ceea ce poarta baietii. Moda inseamna, de fapt, schimbarea periodica a formei, a dimensiunii si a culorii.

Evolutia fenomenului in secolul nostru a luat proportii de mare complexitate. Au fost exprimate pareri care au cerut ca moda sa fie ridicata la rang de stiinta.

Moda a starnit in decursul veacurilor reactii dintre cele mai ciudate. Cand a fost adorata de unii, a fost hulita de altii, ceea ce a facut sa fie mereu schimbatoare, incat sa impace si pe unii si pe altii.

4. Siluete, stiluri, teme

Ceea ce deosebeste o moda vestimentara de alta este silueta (linia), stilul si tema. Uneori intervin si culorile.

Silueta naturala a corpului uman a suferit in decursul timpului unele modificari determinate de modul de viata, de clima si de zona geografica. La inceput, omul a fost mai robust, mai putin zvelt, cu forme dure, ca si modul sau de existenta. Apoi, pe masura ce conditiile de viata devin mai favorabile, se contureaza si o silueta cu forme mai putin dure, mai zvelta. O data ce omul devine constient de frumusetea fapturii sale, va inventa tot ce mintea il va ajuta pentru a se infrumuseta si mai mult.

Omul a intervenit pentru a-si modela propriul chip. In ajutorul formarii si pastrarii unei siluete natural proportionate a intervenit cu vremea sportul, menit sa intretina sanatatea si vigoarea - devenind totodata si spectacol de mare atractie.

Dar omul nu s-a multumit numai cu atat. El a utilizat si vesmantul inca din cele mai vechi timpuri ca mijloc de infrumusetare, colorandu-l, dandu-i forme din cele mai diverse. Astfel a descoperit in vesmant posibilitatea de a-si remodela corpul intr-un mod artificial, in conformitate cu imaginatia sa artistica, facandu-l cand mai alungit, cand mai scund, mai voluminos sau mai subtiat, supunandu-l diverselor forme geometrice (trapez, clepsidra, conic, dreptunghiular, butoi etc.) modificandu-i mereu arhitectura.

STILURI VESTIMENTARE CONTEMPORANE

Power point "stiluri vestimentare"